6,106 matches
-
oceane de ispite; Dar gura ta și vorbele-ți curate Le-aș pângări și le-aș ucide toate ... Din trupul tău mi-aș încropi altar, Iar sufletul l-aș face clopotar Să fim acolo-n ceas de rugăciune, Un jar aprins și-o spuză de tăciune. Și cuibărit la pieptul tău cuminte Ca pruncul ți-aș căta, gura fierbinte Dormind vegheați de îngeri și zăpezi, în visul meu, să vii să înoptezi ... Te caut ... De-ai ști cât îmi este de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ștergar Și-n cui, mai ruginește bătrânul felinar, Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri. Icoana cu Iisus, aproape că-i desprinsă De pe peretele cu laviță și masă; Mai binecuvîntează liniștea din casă, Dar candela nu-i mai demult aprinsă... îngenunchez precum la Liturghie Și spun o rugăciune pentru ei, Mama și tata dragi părinții mei Și pentru timpurile din copilarie Frunză învelișul pentru tine Gândul meu și grija mea, Nu o are orișicine Frunză, lacrimă de stea. îndoit și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
post -revoluționari, editura Socrate-Craiova. -Sunt membră a Ligii scriitorilor din România Oriunde ai pleca Oriunde-ți pleacă gându-n nopți târzii Eu te aștept cu brațele deschise; Cu ochii-nchiși tu știi, oricând, să vii Dar, eu îți las luminile aprinse... Când aripile-și iau spre seară zborul Ajung la mine strigăte și rugă; Eu îngenunchi și rog în taină, norul Deasupra mea, doar ploaia ta să curgă... Cărările te-aduc la mine, toate Oriunde ai pleca și-n orice clipă
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
demonii mi-i prigonesc în șoapte. Lumina asfințitului La poalele asfințitului am zidit altar timpului cerșindu-i lumină întru hotar de vindecare. în tihnă, mi am mușcat ferestrele la colțuri să simt seva miruirii curgând peste candela ochilor mei niciodată aprinși. Am sfâșiat tablouri cu pasta încă umedă de teamă să nu fiu înghițit de putregaiul flăcării proiectat ca o rană în pântecul-dojană. Și-am rătăcit pe căi ascunse mimând renașteri asfințite din candelabre prăfuite. Și, la final, doar la final
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-i irosiți timpul lui Vivian. Timpul ei e valoros. Vivian se așteaptă să formulați o opinie pertinentă despre cât succes va avea cartea pe piață, iar această opinie o așteaptă pronto. Când și-a terminat diatriba, câte un punct roșu aprins apăruse pe fiecare dintre obrajii lui Graham. Am observat cum Phil Stern și-a dat ochii peste cap pe ascuns. Îmi pare rău, eu... Melissa părea destul de înfricoșată. I-am zâmbit cu prietenie și mi-am făcut o notă mentală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Polaroid mică, prinsă de fundul dosarului. Mi-a căzut falca. Era o fotografie cu Stanley - îmbrăcat într-un body de damă, din dantelă roz, cu o pereche de papuci de casă cu toc înalt și un ruj de un roșu aprins. Ruj și o față cu o barbă de trei zile - asta nu era niciodată o combinație de succes. Așa cum de succes nu era nici părul de pe pieptul lui Stanley, care se ițea prin dantela feminină a neglijeului. Un fior involuntar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
secundă, noi ne alesesem cu întâlnirile contramandate - și cu niște scuze ridicole. Când Rice a reușit, în sfârșit, să ajungă la întâlnire, ne-a șocat cu aspectul ei: avea un păr răvășit, decolorat și înțepenit cu fixativ, un ruj roșu aprins, mânjit pe întreaga zonă a gurii, niște dinți și niște unghii galbene, niște ochi injectați și nefocalizați și, desigur, urmele de înțepături de ac de seringă pe brațe, care deveniseră un soi de semnătură a fetei. Morgan Rice arăta de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
din timp, dar nici acum nu-i prea tîrziu, iar lui Petrică trebuie să-i facem rost de un pulover care să-l pună în evidență, o culoare stridentă, un verde, portocaliu, roșu, ceva mai ieșit din comun, un roșu aprins cred că ar merge cel mai bine. De acord, zice Petrică, cred că ne-ar veni bine la amîndoi. Așa ca scoși din cutie arătăm caraghios, am greșit cînd ne-am închipuit că așa vom impune mai mult respect. Nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cred că pînă la urmă o să mă țicnesc, recunoaște, parcă am auzit și eu adineaori niște voci, spune. Pesemne că și pe tine te-a părăsit iubita, zice Roja cuprins de melancolie. — Exact în toiul relației, cînd era focul mai aprins, atunci i s-a făcut de năbădăi, zice șoferul. — E mare lucru că am dat peste unul care recunoaște, observă Curistul, ești un caracter, felicitări pentru curaj, din cîte spui, putoarea aia nu merita așa un bărbățel. — Voi, taximetriștii, sînteți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să le ia în șuturi ca un apucat, să le izbească de pămînt pînă le face praf pe amîndouă, porcăriile astea nu le-aș agăța nici pe peretele unui closet, spune făcîndu-le în sfîrșit vînt în direcția grămezii de gunoaie aprinse deasupra căreia cîțiva manifestanți zgribuliți își freacă palmele, numai de pus pe foc sînt bune, închide subiectul*. Petrică spumegă de furie, Monte Cristo se închide și mai tare în sine, de acum înainte nu va mai scoate nici un cuvînt decît
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
discuții. Libere ca până acum. Deci, propuneri concrete și la obiect, dacă mai sunt. În lumina filtrată prin perdele a parterului, chipurile palide ale oamenilor Închipuiau un calup de șvaițer așezat pe un covor oltenesc. Ici, colo, câte o țigară aprinsă. Trei sticle de țuică de un litru treceau din mână În mână. Pentru că nu mai sunt alte propuneri, propun să se dea citire proiectului de hotărâri. Domnii care au făcut propuneri sunt rugați să ne spună dacă le mențin. Brândușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
petrecuseră o seară foarte agreabilă, chiar dacă exagerat de tăcută. De ce nu l-ai trezit? Pentru că doar În somn ține regim. Dar, nu-ți face grji! Pe la două se va trezi și va ști ce să facă. Să-i lași lumina aprinsă. Merg să Îți fac patul. Lumina rămâne aprinsă aici În bucătărie. 24. Anul Nou bătea la ușă, iar el intrase Într-o amorțeală sau buimăceală numai În parte explicabilă prin oboseala călătoriei. Mamă, aș fi avut ceva de discutat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
tăcută. De ce nu l-ai trezit? Pentru că doar În somn ține regim. Dar, nu-ți face grji! Pe la două se va trezi și va ști ce să facă. Să-i lași lumina aprinsă. Merg să Îți fac patul. Lumina rămâne aprinsă aici În bucătărie. 24. Anul Nou bătea la ușă, iar el intrase Într-o amorțeală sau buimăceală numai În parte explicabilă prin oboseala călătoriei. Mamă, aș fi avut ceva de discutat cu voi... Doamna Moduna se opri În prag: E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și sărat se iscă sub pleoape și luă cu sine pletora de argumente pe care Petru Își sprijinea subtila distincție și proiectul propriei sale opere. În golul rămas, răsuna orgolioasă cadența neînduplecată a excepționalului său suflu epic. Adormi cu lumina aprinsă. 30. Steaua Polară, Carul Mare, Carul Mic străluceau la locul lor. Oare cum o fi sus!? Aici pe pământ crăpau pietrele de frig. Spre minus douăzeci. Noroc că mantaua lui avea două rânduri de vatelină. Se făcuse târziu. Servise masa la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nod În gât. O nedumerire, mai bine zis. De ce nu mai găsesc eu drumul spre casă? Eu, Sebastian Gavril Gheretă, de o viață poștaș În „Bosnia”? Și de ce uit? Ochii albaștri, spălăciți i se umeziră, mâna În care ținea țigara aprinsă Începu să-i tremure și, Înainte ca Petru să găsească un cuvânt ori un gest de Îmbărbătare, Gheretă izbucni În plâns. Ești obosit, domnule Gheretă, doar atât. Dacă vrei, te conduc. Până Îți fumezi țigara mă Îmbrac și mergem Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
seara și frizerii au clătinat din cap. Se apropiau de Încă o remiză. Cânta Marșul din Aida. Teckelul a deschis un ochi, a mârâit scurt apoi, fără nici un preaviz, s-a năpustit spre ușa deschisă a frizeriei, atras de farurile aprinse ale mașinilor. Fata care valsa a ferit tekelul, dar s-a lovit de un taburet și a căzut. Garderobiera a strigat: Ce faci, toanto? Stagiaro! și și-a văzut de lucru. Domnul Cioia a abandonat șahul ca să scoată dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Se rezolvă, după care Îl Întrebă cum a dormit, când s-a trezit, și multe alte lucruri, dezinvoltă, relaxată, făcându-se că nu observă răceala din răspunsurile lui Încruntate, monosilabice, filtrate printr-o perdea albăstrie de fum. Cu toate luminile aprinse, atelierul ei părea o farfurie zburătoare care se pregătea de aterizare În Piața Carolina unde un vânzător de casete pirat asculta a zecea oară, În acea dimineață, pe Leonard Cohen cântând Waiting for the miracle și Closing time. Încântat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pahar mai mult după, și chestia asta mă aduce acasă. La precizie. Când se Întorcea Matei acasă de la câmp sau pădure, toți câinii din sat erau pe garduri lătrând furioși. Muzica lui Matei Îi scotea din minți ca și farurile aprinse ale tractorului. Duminica, Matei nu lipsea de la biserică. Era și cantor și diac. Avea o voce plăcută și era un bărbat vederos. Susana era mândră de el. Țărani de meserie erau puțini În sat și bătrâni. Copiii de școală primară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
era un copil abandonat din naștere și crescut la Casa copilului. Din toată povestea asta s-a ales cu o spaimă de baticuri de toată frumusețea. Până și Întunericul mirosea a baticul tovarășei. Câteva săptămâni a dormit doar cu lumina aprinsă. Când a Început să citească și să ia ore de vioară, mai mult forțat de Marta, la domnul Neselovski, a scăpat de ticul ăsta cu uitatul Înapoi. Tot ce Îl urmărea, până atunci, cu adevărat sau doar În Închipuire, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
luăm o pauză, tu și cu Johnnie mergeți împreună în celulă și reînnodați prietenia. Ce zici? — Johnnie la jumătate? Nu, fratele lui mai mare, Johnnie la trei sferturi. Francezul apucă pachetul de țigări și scoase una. Russ îi întinse bricheta aprinsă. Dulange inhală adânc, apoi expiră un puhoi de cuvinte împreună cu fumul. — După ce mi-am tras tatuajul, eu și cu Johnnie am mers cu un taxi în centru și ne-am luat o cameră la hotelul Havana, de pe 9th, colț cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
chiar lângă drumul de coastă, într-o râpă abruptă deasupra oceanului. Locul era marcat de o cruce mare în flăcări. Dolphine trase pe dreapta lângă ea și opri motorul. — Să nu-ți închipui cine știe ce. Localnicii păstrează nenorocita aia de cruce aprinsă tot timpul, fiindcă nu știu cine-i îngropat acolo și mulți dintre ei au în familie dispăruți fără urmă. E un soi de ritual. Dau foc la cruci, iar jandarmii tolerează situația. O consideră un soi de panaceu care ține mulțimea nespălată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
sau, așa cum spunea comandantul Felix S 23, „pâlpâia”. Curând, își dădură seama că e o navă mică, de două persoane, un satelit particular de serie, destul de cochet, dar aflat, după toate probabilitățile, în pană: era tras pe dreapta și avea aprinse luminile de poziție. Pe partea stângă a fuzelajului era trecută și marca: SANDA. — Aici „Bourul”, aici „Bourul”, spuse Dromiket 4 în megafon. Chem „Sanda”! Chem „Sanda”! Recepție. — Aici „Sanda”, răspunse din eter un glas atât de molatec și suav încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
cu acoperiș în stil popular, cu câteva mici dependințe în jur, toate așezate pe o platformă de beton ce ieșea de sub clădire și venea mult în față, lăsând loc suficient pentru aterizare sau acostare. Deasupra ușii principale atârna un bec aprins, iar sub bec se zărea o firmă pe care scria în mai multe limbi: „Tâncăbești” - stație interplanetară clasa I. Remiză - 12%. Rent spacecar! — Păi asta e stația lui Gică, exclamă Felix S 23. Ia uite unde a ajuns! Oprește puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
lumină se formă imediat în jurul țigării. — Ce țigări fumați? întrebă Dromiket 4. — „Fermi”, zise Getta 2. — Sunt bune? se interesă Dromiket 4. — Sunt excelente. Tutunul e prelucrat electromagnetic și, în momentul când tragi fumul în piept, datorită temperaturii din vârful aprins al țigării, electronii de nicotină își pierd energia și devin inofensivi, lăsând în același timp această luminiscență în jurul țigării. Uitați-vă! — Într-adevăr - spuse Stejeran 1 -, ce frumos strălucește! Priviră cu toții cum fuma Getta 2. După câteva clipe, Felix S
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
un leu în cușcă, Lea suspina ca o vacă în durerile facerii, Zilpa stătea îmbufnată. Doar Bilha părea neatinsă de toată agitația, torcea și țesea, plivea în grădină și avea grijă de focul din cortul Adei, care acum stătea mereu aprins, pentru că oasele o dureau tot mai rău. Rahela petrecea cu Iacob atâta timp cât avea curaj, strecurându-se din grădină sau fugind de la războiul de țesut și ducându-se pe dealuri unde își întâlnea iubitul și erau singuri. Ada era prea bolnavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]