6,861 matches
-
elementului românesc se datorește fără îndoială și faptului că Țara Făgărașului a fost aproape o sută de ani sub stăpânirea domnilor din Țara Românească (cca.1366 - 1464). Capitala acestui ținut, Făgărașul, era numită în 1393 «marele oraș românesc» de episcopul ardelean Gobelin. Încercarea oficială de a coloniza aici unguri și sași a mers foarte greu în marea de români recalcitranți. În contactul cu băștinașii, veneticii nu puteau rezista, și desele conflicte și amenințări grave îi determinau să plece în alte părți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că românul nu era considerat creștin. Că situația românilor era jalnică aci, se vede și din părerile exprimate de diverși călători ce treceau prin aceste năpăstuite părți. Așa de exemplu geologul neamț Haquet, care a stat doi ani între românii ardeleni în 1763 - 1764, ne dă un tablou al suferințelor îndurate de români: «Neamul acesta neglijat și asuprit are parte de pământurile cele mai rele din întreaga țară. Nu-i destul că românii, numai cerul știe cu ce drept sunt surghiuniți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce știau, cum puteau și pe cine puteau - luminiță de opaiț spiritual în codru întunecos, licurici în bezna nopții, dar cărărușă îndrumătoare pentru păstrarea limbii, a firii, a obiceiurilor bune și a tot ce alcătuiește fondul sufletesc al țăranului român. Ardeleanul a putut răbda de foame, a putut suferi împilarea, a putut dormi pe zăpadă, dar n-a putut trăi fără preotul care-i era și confesor și învățător. Se înțelege că multă carte nu știau nici preoții cei vechi, toată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să le dea principelui cu adaosul că acolo unde se poate, se va face școală și pentru români, și încă alte câteva condiții umilitoare. E de prisos a spune că de diplome de genul acesta nu se prea sinchiseau românii ardeleni, chiar dacă unii protopopi doritori de situații mai bune, părăseau calea dreptei credințe pentru măriri deșarte. Poporul a rămas neclintit și neîntinat în credința sa. În contextul acestor tendințe ale ungurilor, cu scopul nemărturisit de a calviniza, de a desnaționaliza adică
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-și facă școală, - satele sărace să-și facă școli pe centre, - cheltuielile ce se impun să fie acoperite din colecte și din taxele (didactru) ce vor plăti părinții elevilor, iar acolo unde acestea nu ajung, să se completeze din fondul ardelean al studiilor (Studien fond). Cu supravergherea școlilor s-a numit un inspector școlar și au fost angajați 25 de dascăli cu o simbrie fixă de 50 de florini anual. Școlile, deși se numeau «naționale», ele erau de fapt confesionale, lucru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
zilele și localitățile în care se organizau târguri erau consemnate în acestea, informându-i astfel pe cei interesați să-și valorifice bunurile de prisos sau pe cei ce doreau să-și procure unele bunuri necesare gospodăriei lor. Astfel în Calendarul Ardelean de Casă pe anul 1883 găsim că oamenii din Cârțișoara interesați aflau că pot să meargă la târg la Voila în zilele de 3 și 4 aprilie și în 6 august, la Sâmbăta de Jos în 5 mai, la Avrig
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și Ardealul ca parte a imperiului austriac. Românii din Ardeal erau astfel obligați să lupte cu arma în mână, alături de nemți, împotriva fraților lor de peste munți. Atunci în 1916 s-a produs un fenomen de dezertare în masă al tinerilor ardeleni cu trecerea lor de cealaltă parte a frontului. La 1 decembrie 1918 are loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia unde se desăvârșește crearea statului național unitar român, în urma căruia Ardealul trece sub administrație românească, act ce va fi confirmat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
098 hectare, cu care au fost împroprietăriți un număr total de 1.393.353 de țărani, nu numai romăni, dar și unguri, secui, sași, ruteni, etc. Pe provincii, din totalul arătat au beneficaiat de prevederile acestui decret 82.640 de ardeleni, 94.480 de basarabeni și 24.045 de bucovineni, restul fiind țărani din vechiul regat. Proiectul de lege întocmit pe baza respectivului decret a fost furtunos dezbătut în lucrările parlamentului, în timpul guvernului Averescu, într-o atmosferă de încordare politică, și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
înalță și mai mult în stima și dragostea noastră e faptul că mult înainte ca ideea unităței noastre să fi devenit pentru toți românii un adevăr și o credință, marele cronicar a înțeles și a proclamat unitatea aceasta. Moldoveni, munteni, ardeleni, spunea el, "tot un neam și odată descălecați sunt". Rămas în nota timpului său, Neculce a putut spune în minunata sa cronică: "pentru țara muntenească să scrie muntenii; iar noi să scriem pentru țara noastră". Costin scrie pentru tot neamul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Muzeul de Artă; Salonul Național de Artă Fotografică ,,Bucovina - Mileniul III” - Suceava, Complexul Muzeal Bucovina; Expoziția Națională de Icoane - Aiud, Centrul Cultural „Liviu Rebreanu”; Expoziția Națională de Icoane ,,Crăciunul și Anul Nou în Creația Populară Contemporană” - București, Galeria ¾; Salonul Icoanei Ardelene - Cluj- Napoca, Muzeul de Artă. 2005 Salonul de primăvară al Artei Naive - Bacău, Galeria George Apostu; Expoziție personală ,,Din sufletul unui Naiv”, sculptură și pictură, - Iași, Galeria Casa Cărții; Expoziția Națională de Artă Naivă ,,Saloanele Moldovei”Iași, Sala Victoria; Expoziția
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
odată trecute din paginile de hârtie în gura unor actori. Mi se pare singura mișcare legitimă în astfel de cazuri. în rest, nu dau doi bani pe pudorile celor dispuși să califice un astfel de limbaj drept suburban. în Niki Ardelean, de exemplu, sau mai târziu, în Offset sau în Moartea domnului Lăzărescu nu există nici un cuvânt tare. Din nou, pentru că așa ni s-a părut funcțional, nu pentru că ne-am fi cumințit. 2. Sigur că mi-am pus această întrebare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
și al regizorilor, actorii erau la fel de buni și înainte, doar că vorbele pe care trebuiau să le spună n-ar fi sunat bine nici în gura lui Gene Hackman. Sigur, nu e doar meritul scenariului : Moartea domnului Lăzărescu ține, Niki Ardelean mi se pare fals de ce, asta știi tu mai bine cu siguranță. Filmele noi au învățat să spună povești la modul cel mai direct și firesc. Pe de altă parte, am impresia că filmele de azi, din ”noul val”, au
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
erca] un fragment din romanul Străina, de d-na Papadat (succes), d-na Livadă un studiu extrem de didactic - gen compoziție - asupra romanelor lui Radu Tudoran, și d-na Postelnicu un frag[ment] din romanul Constantin Ulieși, din viața ciobanilor români ardeleni în transhumanță. Extrem de bun și neașteptat - gen epopee. Și atât. Mai e ceva: prezența ta iubită și sufletul meu plin de tine, ca o amforă cu esențe de preț, și dorul meu cald de a te strânge în brațele ce
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că romanul-foileton Le Juif errant, publicat de Eugène Sue În 1844, a fost tradus În chiar anul apariției sale atât În maghiară, de Sándor Petöfi, cât și În română, de Timotei Cipariu (care l-a intitulat Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii transilvăneni au perceput soarta evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
străini și pururea În drum. În urmă, de-ar fi țara cât de mică și săracă, totuși mai fericit este acel neam care are țară și locuiește Într-Însa” (Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, cca 1795) ; Inspirându-se din Josephus Flavius, poetul ardelean Ioan Barac (1776-1848) compune În versuri populare românești o amplă poemă În nouă cânturi despre a doua distrugere a Templului și rătăcirea evreilor În exil ( Risipirea cea depre urmă a Ierusalimului, Începutul secolului al XIX-lea) <endnote id="(130, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gem și acuma” (episcopul de Oradea Vasile Erdélyi, 1850). Chiar dacă soarta românilor din Transilvania nu a fost Întotdeauna și În mod explicit raportată la cea a evreilor, motivul „românului rătăcitor”, „fără țară”, a supraviețuit În imaginarul autoidentitar vehiculat de cărturarii ardeleni până târziu. Mai exact, până În 1918, la unirea Transilvaniei cu România. În 1916, de exemplu, poetul naționalist Octavian Goga publica un Întreg volum de poeme cu titlul Cântece fără țară, În care asemăna „țara mea de suflet” cu „Canaanul unde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
voi Îmi duc povara Stropit de râs și de noroi, Căci vai de cine-și pierde țara Ca să și-o ceară de la voi. Un ecou târziu al acestui tip de retorică - practicat de Octavian Goga și de alți scriitori naționaliști ardeleni până la Marea Unire din 1918 - Îl vom găsi, desuet, la Începutul anilor ’80, la Adrian Păunescu, În poemul Noi, baciul și rabinul : Evrei fără patrie, Pe-o lume geroasă, Români fără patrie, La dânșii acasă <endnote id="(337, p. 257
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu adevărat fără patrie”, un „goi [= neevreu] rătă citor”, el Își declară „afinități profunde” cu evreii : „Je suis métaphysiquement juif”, scrie el În 1965 <endnote id="(588)"/>. Închei această lungă paranteză cu două observații. În primul rând, știm că intelectualii ardeleni din secolele XVIII-XIX, atunci când Îi identificau pe români cu un popor „Învingător”, o făceau referindu-se la strămoșii acestora, romanii Împăratului Traian (vezi cunoscutele excese de „latinism” istoric și lingvistic practicate de reprezentanții Școlii Ardelene). Interesant este faptul că, tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primul rând, știm că intelectualii ardeleni din secolele XVIII-XIX, atunci când Îi identificau pe români cu un popor „Învingător”, o făceau referindu-se la strămoșii acestora, romanii Împăratului Traian (vezi cunoscutele excese de „latinism” istoric și lingvistic practicate de reprezentanții Școlii Ardelene). Interesant este faptul că, tot În căutare de modele prestigioase, atunci când aceiași cărturari Îi percepeau pe români ca pe un popor „Învins”, Îi identificau pe aceștia nu cu dacii, ci cu evreii, care - ca și romanii - erau o nație „mare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
percepeau pe români ca pe un popor „Învins”, Îi identificau pe aceștia nu cu dacii, ci cu evreii, care - ca și romanii - erau o nație „mare”, „nobilă” și „cu un trecut glorios”. Nu este de mirare că, pentru corifeii Școlii Ardelene, Traian era văzut ca un fel de Moise al românilor. Samuil Micu și Gheorghe Șincai par să-l aprobe pe contemporanul lor, enciclopedistul francez d’Holbach : „Fiecare popor a avut un Moise al său” <endnote id="(487, p. 151)"/>. A
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Anti- Semitic Folklore, ed. Alan Dundes, The University of Wisconsin Press, 1991. 263. Liviu Rebreanu, Opere, vol. 3 (Nuvele), ediție Îngrijită de N. Gheran și N. Liu, Editura pentru Literatură, București, 1968. 264. Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997. 265. Conform celor două legende prezentate, culese din nordul Moldovei, pare să se contureze un complex psihologic : când divinitatea a Împărțit darurile sale, românul a ajuns prea târziu și s-a ales doar cu ce au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Zelea Codreanu, Pentru legionari, Editura „ Totul pentru Țară”, Sibiu, 1936. 393. Identitate/Alteritate În spațiul cultural românesc, culegere de studii editată de Al. Zub, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996. 394. Sorin Mitu, „Străinul În imaginarul social al românilor ardeleni la Începutul epocii moderne”, În 393, pp. 178-206. 395. Florea Ioncioaia, „Veneticul, păgânul și apostatul. Reprezentarea străinului În Principatele Române (secolele XVIII-XIX)”, În 393, pp. 158-177. 396. Sfântul mare mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Viața, minunile, legendele și obiceiurile, selecția
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
484. Zenon Kosidowski, Povestirile evangheliștilor, Editura Albatros, București, 1983. 485. C. Rădulescu-Motru, Scrieri politice, ediție Îngrijită de Cristian Preda, Editura Nemira, București, 1998. 486. Joseph Campbell, The Power of Myth (Împreună cu Bill Moyers), Doubleday, New York, 1988. 487. Ion Lungu, Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, Editura Minerva, București, 1978. 488. Liviu Rotman, Școala israelito-română (1851- 1914), Editura Hasefer, București, 1999. 489. Constantin C. Giurescu, Contribuțiuni la studiul originilor și dezvoltării burgheziei române până la 1848, București, 1972. 490. Leon Volovici, „Jurnalul lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lunare cu ochii), cu condiția ca succesiunea și selecția temelor poate fi la întîmplare, - mă angajez. Va trebui pentru asta să-mi revăd la Iași unele planuri mai vechi, să încheg un schelet cvasidefinitiv al noii lucrări - cu bardă de ardelean. și îndată ce lucrurile curg nesilit, m-aș putea înhăma. încep să văd clar cam ce ați dori, cam ce urmăriți și dacă obiectivele noastre coincid (de ce n-ar coincide?), angajîndu mi pe un plan mai profund propriu-mi țel - acela
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
rezistentă prin profunzimea evocărilor și meditațiilor: meditații asupra sentimentelor, mediatații asupra istoriei, mediatații asupra adevărului. Cert, Ion Maxim e un scriitor grav, care pe o cale proprie și într-un chip adesea eroic - nesesizat de contemporani - și-a dus (ca ardelean autentic) gîndurile (evident, numai o parte din ele) pînă la capăt. În afară de trei (prima, a zecea și a douăzeci și treia, bătute la mașină; pentru cea din 14 august 1979 prezintă scuze), toate scrisorile sale sînt „de mînă”. Scriitura e
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]