7,924 matches
-
dizabilități, este necesară respectarea unor cerințe fundamentale referitoare la: evaluarea și/sau reevaluarea copilului din punct de vedere medical, psihologic, pedagogic și social, în scopul obținerii unor informații relevante pentru stabilirea unui diagnostic diferențial, nuanțat și valid, în măsură să argumenteze și să garanteze pronunțarea unui prognostic asupra evoluției imediate și pe termen lung. Acest proces deosebit de complex și cu urmări importante pentru integrarea școlară a copilului cu cerințe speciale se face în echipă de specialiști, periodic, la comisiile de expertiză
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
fi "întârziat" în mod deliberat. Cu timpul, mulți au renunțat la acest model considerat destul de dificil de aplicat din cauza dificultăților de stabilire a criteriilor, reperelor și standardelor în evaluarea elevilor, astfel încât transferul lor de la un nivel la altul să fie argumentat cu date și rezultate obiective. De asemenea, modelul în cascadă este centrat cu precădere pe copil și nu are în vedere condițiile generale și specifice care să susțină procesul de integrare școlară (logistica programelor de integrare, modul de alocare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
care, ca sociologie, s-ar interesa de "condițiile particulare ce constituie viața noastră comună"57. Politicul nu constituie decât una din multiplele sfere ale vieții sociale și, prin urmare, nu este îndreptățit să asigure coordonarea distribuțiilor cu privire la fericirea generală. Walzer argumentează că principiile dreptății sunt ele însele plurale și că diferitele bunuri sociale trebuie distribuite din rațiuni diferite, după proceduri diferite, de către agenți diferiți 58. Aceste bunuri au semnificații sociale diferite, și sunt rezultatul particularismului cultural și istoric: ele constituie sensul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
liberalismului. Am putea spune că există posibilitatea de a aplica la problema ecologică fiecare dintre concepțiile serioase despre dreptate. Față în față cu teoriile care spun că piața liberă și capitalismul sunt cauza reală a problemelor ecologice stau teoriile care argumentează că adevăratele catastrofe ecologice sunt produse de populațiile sărace ale globului care vandalizează resursele planetei pentru a-și procura mijloace de trai. Astfel, în chestiune se află o serie de concepte teoretice forjate ideologic în luptele politice din trecut și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
considerat că relația omului cu mediul nu intră în sfera dreptății 24, deoarece nu poate fi inclusă în teoria contractului social. Nu trebuie să înțelegem că teoria liberală a lui Rawls este contrară ideii de protecție a mediului. Dimpotrivă, Rawls argumentează că este rău să distrugem natura, dar "a fi rău" nu echivalează cu "a fi injust", și aceasta întrucât nu există nici o victimă a nedreptății în relația om-natură25. Perspectiva liberală nu acceptă includerea naturii non-umane în considerațiile asupra dreptății, ceea ce
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
între popoare, precum și cooperarea dintre generații. De o importanță majoră ar fi aici o a treia extindere a teoriei dreptății, la aspectele care țin de prezervarea genomului uman. În același timp, există și un principiu de limitare a extinderii: Rawls argumentează că extinderea contractului la etica animalelor nu este rezonabilă. Dacă dorim să tratăm despre dreptatea ecologică în sistemul lui Rawls, ar trebui să avem în vedere numai cele trei extinderi. Teoria lui Rawls ne-ar permite să tratăm despre dreptatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o operat-o Barry însuși în raport cu teoria lui Rawls, pe baza amendamentelor aduse inițial de Thomas Scanlon. Cred că abordarea scanloniană [...] realizează obiectivele lui Rawls mai bine decât o face construcția propusă de Rawls însuși", consideră Barry 39. Scanlon a argumentat că, în așa-numita "poziție originală", agenții morali nu decid sub vălul de ignoranță postulat de Rawls, ci mai degrabă în cunoștință de cauză a situației lor, a intereselor și a ceea ce este bine pentru ei, precum și a consecințelor viitoare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
afirmând că ele sunt acceptate de un anumit tip de persoane, aflate într-o poziție sau situație aparte. Echilibrul reflectiv și pragmatismul holist Implementarea tezelor pragmatismului holist în etică constituie una din cele mai importante contribuții ale lui White. El argumentează că teoria dreptății a lui Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. Cheia de boltă" a demonstrației lui White este conceptul lui Rawls de "echilibru reflectiv". White expune pe larg modul în care Rawls a adaptat procesul de întemeiere propus
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Milliken - nu este "de ce indivizii ar viola norma tăcerii dintr-o organizație și ar vorbi", ci mai degrabă "de ce există de fapt o asemenea normă în organizație"6. Autorii amintiți pleacă de la ideile unor teoreticieni ca Argyris și Redding și argumentează că atunci când organizația este caracterizată de tăcere, aceasta nu este un produs al unor alegeri individuale multiple și separate, ci mai degrabă un produs al unor forțe ce își au sursa la managementul de top și care întăresc sistematic tăcerea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
respingere a oricărui input din partea angajaților și o lipsă de mecanisme formale sau informale de feedback organizațional și, deci, de restabilire a justiției organizaționale (managementul încearcă să se protejeze de o amenințare potențială prin anularea oricărui input). Morrison și Milliken argumentează că numai managementul de top are autoritatea de a impune structurile și politicile organizaționale care să conducă la tăcere organizațională 10. Aceste structuri și politici sunt adoptate în cascadă, la diversele niveluri ierarhice. Întrebarea care apare acum este cum conduc
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
constă în mare parte în a perpetua povestea conform căreia zborul cu avionul este la fel de sigur ca timpul petrecut în propria sufragerie. Toate ritualurile zborului sunt construite în așa fel încât să diminueze percepția riscului. De exemplu, A. G. Murphy 29 argumentează că afirmația "presiunea cabinei este atent controlată pentru siguranța dumneavoastră" înseamnă, de fapt, că îndeajuns de mult oxigen este pompat în cabină pentru ca pasagerii să poată respira. Pentru însoțitorii de zbor, perpetuarea poveștii unui zbor sigur presupune de multe ori
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
organizațională este în prezent un câmp de cerctare cristalizat, subscris comportamentului organizațional, avându-și rădăcinile în textele filozofilor preocupați de justiția socială. G. C. Homans considera că justiția este un "amestec curios de egalitate în cadrul inegalității"1, în timp ce J. Rawls argumenta că justiția este "prima virtute a instituțiilor sociale"2. Rolul justiției în organizații este în mod sugestiv sintetizat de G. P. Latham: "sunt doar câteva lucruri care omoară motivația unei persoane mai repede decât sentimentul că altcineva a făcut o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
accesul la asistență medicală și altele. Adoptarea acestor criterii, în conformitate cu principiul numit de către Rawls "al diferenței"2, conduce la inegalitate socială. De aceea, teoriile justiției sociale și ale celei organizaționale au în vedere principiul echității recompenselor, ca mijloc de a argumenta, justifica și legitima investirea cu putere a actorilor sociali, căci "un model de justiție socială reflectă modul în care anumite resurse sociale - venit, bunuri, servicii, bunăstarea în general, libertatea, drepturile - trebuie (re)distribuite în societate pentru a obține configurația socială
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de români ajunși în contact cu capitalismul occidental produc inovația socială a capitalismului în propria lor societate, asemenea țăranilor români care și-au înțeles importanța și propriul rol la bunăstarea societății abia în momentul plecării în Primul Război Mondial. Așa cum argumenta și Robert Nozick pe urmele lui Friedrich von Hayek, "într-o societate liberă distribuirea se va face după valoare [...] adică, după valoarea recunoscută a acțiunilor și serviciilor unui individ pentru alții. [...] Formulând mai precis această trăsătură structurată a unei societăți
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trece, avem întotdeauna ceva de făcut în domeniul carității, așa cum ontologia slabă este o lungă despărțire, fără să fie ceva definitiv realizat, un nou adevăr sigur. Răspunsul lui Vattimo la întrebarea noastră ar fi, pe scurt, următorul: rațiunea nu poate argumenta întâietatea niciunui mod de viață, dar individul nu a apărut dintr-odată, are o istorie în care s-a născut și s-a format, iar această istorie a validat anumite identități colective care pot fi folosite ca repere. Ele nu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este decât o altă promisiune condamnată să fie neonorată. Spre deosebire de primele patru soluții la problema principiului solidarității unei comunități, societatea de hiperconsum nu propune un drum pe care ar trebui să-l urmăm, ci descrie drumul pe care-l urmăm, argumentând că Occidentul nu poate merge, deocamdată, pe alt drum. Deși în anii '80 Lipovetsky își exprima rezervele față de entuziasmul cu care individul își celebra emanciparea 24, în Fericirea paradoxală el consideră că hiperconsumul nu va slăbi consistența individului pentru că științele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
party, political action, the matter of meaning. Sfârșitul istoriei și micro-utopiile În 1992 apărea la New York lucrarea Sfârșitul istoriei și ultimul om a lui Francis Fukuyama, o profundă investigație socio-politică ce continuă intenția faimosului său eseu apărut în 1989. Autorul argumentează că există două forțe copleșitoare care funcționează în cadrul istoriei omenești: logica științei moderne și lupta pentru recunoaștere. Cea dintâi îi face pe oameni să-și satisfacă o gamă tot mai largă de dorințe prin intermediul procesului economic; cea de-a doua
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cea care l-a format și pe care o renegă. Analiza poziției anarhiste de către Aron arată în ce măsură datele acțiunii conștiente bazate pe preferințe subiective pot fi până la urmă corelate cu un anumit determinism social. În cazul anarhistului, s-ar putea argumenta la un moment dat că auto-dirijarea morală, care reprezintă valoarea supremă, este promovată în bună măsură chiar de constrângerea guvernamentală. Această poziție este cu siguranță una extremă: dacă ar fi așa, ar însemna că omul poate fi forțat să fie
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
cuvântări cu limbaj de lemn pietist) sau dogmatice, contaminate de scolastica apuseană. Cele trei volume ale Teologiei Dogmatice Ortodoxe (București, 1978) atestă un teolog cu o profunzime de analiză excepțională reactualizând, cum se amintea și mai sus, gândirea patristică și argumentând-o cu exemple din teologi si filosofi contemporani. Rămânând fidel tradițiilor ortodoxe, Dumitru Stăniloae caută să descopere alte dimensiuni ale creștinismului originar apostolic și patristic, aducând în lumină o serie de aspecte precum persoana, comuniunea dintre oameni (în teze hristocentrice
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
să ofere sugestii:toate sunt notate; 5. Se întocmește lista completă; 6. După terminarea listei se ia fiecare idee pe rând și se discută; 7. Grupul decide dacă sugestia rămâne sau nu pe listă:participantul 8. care a sugerat ideea argumentează; 9. Anunțați lista finală; 10. Concluzia/rezumarea celor discutate este formulată de către formator.
Caleidoscop by Viorica Maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93502]
-
administrarea de teste, dar și observarea continuă) am încercat să-mi proiectez activitățile în așa fel încât să folosesc drept mijloc de comunicare a conținuturilor unor obiecte formularea de sarcini corespunzătoare tipurilor de inteligențe,,tari” remarcate la elevi. Pentru a argumenta cele afirmate, voi exemplifica o serie de sarcini didactice care stimulează dezvoltarea inteligențelor multiple ale fiecărui copil și care permit aprofundarea unor concepte sau formarea unor competențe prevăzute la diferite arii curriculare la clasa I. Astfel, la limba română când
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
capacităților creatoare, dar angajează și metode de stimulare a potențialului creativ al copilului, referindune la creativitatea de tip școlar, manifestată de elevi în procesul de învățare. Recunoașterea jocului didactic ca pe o metodă de stimulare și dezvoltare a creativității o argumentăm prin capacitățile de antrenare în joc a factorilor intelectuali și nonintelectuali evidențiați de cercetările științifice oglindite în literatura didactică. Referindu-ne la principalii factori determinanți în structurile creatoare ale personalității (fluiditate, flexibilitate, originalitate), constatăm că aceștia sunt solicitați și antrenați
Caleidoscop by Mioara Prăjanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93511]
-
prin efectele lor distrugătoare. Cauzele cutremurelor au fost stabilite mult mai târziu, când posibilitatea Înregistrării lor și Înțelegerii acestor fenomene au devenit reale. Astfel explicația acestor fenomene din tipurile vechi a fost pusă pe seama unor fenomene divine care erau argumentate prin catastrofele produse de efectele lor. Alături de aceste cutremure, vulcanismul, eclipsele solare erau atribuite acelorași cauze divine. Mai mult oamenii credeau că sunt pedepsiți de divinitate datorită lipsei credinței sau datorită unor comportamente anormale În societate. De asemenea cutremurele
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
21 Toatal general 1087 de opusuri Am considerat necesară această inventariere a numărului de opusuri pentru a avea o imagine de ansamblu asupra felului în care balanța s-a înclinat spre un gen componistic sau altul, sau pentru a putea argumenta anumite concluzii la care au ajuns cu privirea la cercetarea repertoriului pentru duo de pian: Universul repertoriului pentru pian, la patru mâini este destul de vast. Numărul lucrărilor fiind extrem de variat, depășind cu mult, din punct de vedere cantitativ așteptările noastre
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
independența, eliberată de prejudecăți, constrângeri, respingerea argumentului de autoritate etc.)87. Urmare a acestor agitații, Consiliul de Administrație s-a reunit din nou pe 16 ianuarie 1894, dar rezoluția adoptată la începutul aceleiași luni nu s-a schimbat, membrii acestuia argumentând că protestele și documentele atașate acestora au fost asumate prin semnătură doar de 147 de studenți din 113988. Mitingurile și reuniunile au continuat, iar pe la sfârșitul lunii Universitatea Liberă își închidea porțile; apăruse deja ideea fondării unei Universități Noi (Université
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]