17,527 matches
-
arcului triumfal roman, ca și la re‑ alizarea unei arhitecturi mai puțin severe, mai elegante. El a reușit să se ridice mai mult decât predecesorul său la o înțelegere superioară a arhitecturii elibe‑ 58 Leon Battista Alberti (1404‑1472) - scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian și umanist al Renașterii. Printre preocupările sale multiple, se pot enumera și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. 59 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70‑75. Cap. iii. fiGura lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de ușa principală deasupra căreia se afla în registrul superior o fereastră circulară. Ușilor secundare care permiteau accesul în navele laterale, le corespun‑ deau panouri decorate cu baso reliefuri: statui integrate sistemului de coloane 60 Baccio d’Agnolo (1462‑1543)‑arhitect și sculptor italian. Baccio este prescurtarea pentru Bartolomeo, numele D’Agnolo se referă la Angelo‑numele tatălui său. 61 Cf. B. aGosti, o.c., 7‑10. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 94 și pilaștri, care exprimau rețeaua
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 96 4.2. Biblioteca Laurențiană Construirea bibliotecii Laurențiane pare să dateze din anul 1524. Din cauza mai multor tergiversări, lucrările au întârziat, dar ele vor fi finalizate între anii 1555 și 1568 de către arhitecții Ammanati și Vasari, după schițele și sfaturile lui Michelangelo. Biblioteca este formată din două spații bine definite: il ricetto (vestibulul) - care este construit pe verticală - și sala propriu‑zisă. Aceasta, datorită funcției pe care o îndeplinește, este compusă pe orizontală
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
înlo‑ cuită cu o fântână simplă de continuatorii proiectelor. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 99 4.4. Palatul Farnese Este palatul pe care și l‑a dorit papa Paul al III‑lea, proiectele și execuția încredințându‑le arhitectului Antonio da Sangallo. Pe parcursul lucrărilor papa a devenit mai sceptic, de aceea a organizat un concurs pe care l‑a câști‑ gat Michelangelo. Papa a afirmat referitor la proiecte: sunt originale și făcute frumos. După moartea lui Sangallo continuarea lucrărilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
accentuarea impresiei de forță ce se degajă din masivitatea parterului. Primul etaj se remarcă prin sobrietate: dacă ferestrele de la parter sunt înconjurate de ancadramente puternice susținute de console, în schimb 75 Giacomo Barozzi da Vignola (1507‑1573) - unul dintre marii arhitecți italieni ai secolului al XVI‑lea. 76 Giacomo della Porta (1532‑1602) - arhitect și sculptor italian, elev al lui Michelangelo. 77 Bosaj - proeminență pe suprafața unei piese, servind ca sprijin pentru altă piesă. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
remarcă prin sobrietate: dacă ferestrele de la parter sunt înconjurate de ancadramente puternice susținute de console, în schimb 75 Giacomo Barozzi da Vignola (1507‑1573) - unul dintre marii arhitecți italieni ai secolului al XVI‑lea. 76 Giacomo della Porta (1532‑1602) - arhitect și sculptor italian, elev al lui Michelangelo. 77 Bosaj - proeminență pe suprafața unei piese, servind ca sprijin pentru altă piesă. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 100 cele de la etaj sunt mult mai rafinate, mai elegante, mărginite de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un edificiu în forma unei cruci latine cu brațe inegale. În 1599 conducerea lucră‑ rilor este dată lui Antonio da Sangallo care realizează un mare proiect dar care reprezintă un compromis între tendințele exprimate anterior. În 1547 Michelangelo este numit arhitect al bazilicii sfântul Petru din Va‑ tican și el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la capitelurile coloanelor. 81 Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 102 concepția lui Michelangelo trebuiau să formeze un element plastic de corona‑ ment. Cupola are o calotă dublă și privită
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la capitelurile coloanelor. 81 Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 102 concepția lui Michelangelo trebuiau să formeze un element plastic de corona‑ ment. Cupola are o calotă dublă și privită din interior, a fost concepută
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și din cauza unor dimensiuni cu totul improprii efectelor pe care le‑a urmărit permanent. 82 Ricetto - spațiu adiacent unei construcții de amplasare. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 103 Sculptor și pictor, Michelangelo este în egală măsură și arhitect nu numai prin efortul permanent de înnoire a formelor arhitecturale, dar și prin preo‑ cuparea de a afla din punct de vedere constructiv soluții care să corespundă noilor relații ce se întrevedeau între structura constructivă a unui edificiu și impresia
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pasarelă acoperită între palat și atelier pentru a‑l putea vedea pe artist lucrând, fapt care îl deranja pe Michelangelo, el fiind mai irascibil; nu accepta să fie deranjat în timpul creației. Inevitabilul se produce: pe de o parte, din cauza intrigilor arhitectului Bra‑ mante, conducătorul șantierului bazilicii sfântul Petru, pe de altă parte speriat de cei care îl sfătuiau că este inoportun să‑ți construiești mormântul încă din timpul vieții, papa a refuzat brusc să‑l mai primească pe artist sau să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
l‑a somat în multe rânduri pe artist încer‑ când să grăbească ritmul picturii și așa vertiginos pentru forțele unui singur om. Finalul s‑a produs inopinant: papa a ordonat demontarea schelei împotri‑ 13 Giuliano da Sangallo (1443‑1516) - sculptor, arhitect și inginer militar italian din tim‑ pul renașterii italiene. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 115 va voinței lui Michelangelo care considera necesare multe retușuri. Pe plafonul capelei Sixtine, claritatea, sobrietatea și firescul expresiei învie imagini profund
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
culori După moartea papei Clement al VII‑lea în 1534, Michelangelo a plecat din nou la Roma pentru a termina mausoleul papei Iuliu al II‑lea, dar papa Paul al III‑lea avea alte planuri: el îl numește pe artist arhitect, sculptor și pictor al palatelor apostolice. Scopul principal al papei, legat de planurile mai vechi ale predecesorului său, constă în completarea decorării capelei Sixtine. După CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 116 ideile papei Clement mai trebuiau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o sursă de inspirație pentru pictorul renascentist căruia i‑a schimbat modul de viață pentru că era conștient că reprezentând imagini biblice se face mesager al Cuvântului lui Dumnezeu care acționează în istorie prin intermediul oamenilor și implicit prin artiști: pictori, sculptori, arhitecți și alte categorii de artiști. 14 Daniele da Volterra (1509‑1566) - manierist italian, pictor și sculptor. 15 Stefano Pozzi (1707‑1768) - pictor, designer, desenator și decorator italian. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 118 Aspirațiile lui Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Crearea lui Adam 119 4.2. Michelangelo Buonarroti - un artist desăvârșit Michelangelo Buonarroti este unul dintre cei mai mari artiști pe care i‑a cunoscut omenirea; el este în același timp sculptor, așa cum se considera sin‑ gur, dar și pictor, arhitect și poet. Sufletul pasionat participă efectiv și afectiv la evenimentele mari ale timpului care îl impresionează, iar impresiile sale se traduc în opere de artă, în versuri și în aprecieri filosofice. A avut o admirație nemăsurată pentru frumusețea corpului omenesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
să le continue și nici voința să le abandoneze. Michelangelo a avut caracteristicile omului universal; s‑a dovedit a fi sculptorul titanic al bărbăției și frumuseții umane, așa cum a demonstrat prin operele: David, Moise, Pietà, Judecata Universală, Geneza; a fost arhitectul celei mai înalte și îndrăznețe cupole a lumii din bazilica sfântul Petru din Roma; el a fost și cea mai profundă voce poetică a vremii sale. Într‑un secol de involuție literară în care majoritatea poeților îl imitau pe Petrarca
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
invită la meditație și fac să vibreze de cele mai multe ori sensibilitatea celui care le citește. Este interesant de remarcat că principalele teme ale poeziei lui Miche‑ langelo sunt desprinse din contemporaneitate și că ele oglindesc realitățile 20 Francisco de Hollanda - arhitect și istoric în perioada renascentistă din Portugalia. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 123 epocii. Filonul care străbate în primul rând versurile sale este durerea profun‑ dă pe care o încearcă poetul în fața servirii patriei, aflată sub
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
personală, arta lui Raffaelo a fost prețuită pentru capacitatea sa de a reconcilia aceste două aspecte și de a le remodela într‑un stil idealizat care a devenit piatra de temelie a culturii occidentale. Cu timpul, Raffaelo a devenit și arhitect realizând planuri de biserici, vile și pa‑ late, după ce a studiat ruinele Romei antice. 4.5. Antonio Allegri - artistul care anticipă barocul Antonio Allegri, cu pseudonimul de Correggio (cca. 1489‑1534) este un artist care s‑a inspirat foarte mult
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
această parabolă biblică artistul mărturisește valoarea căinței și a iertării 35. Curentul renascentist și‑a pus amprenta și asupra unui alt mare centru esențial al artei italiene - Veneția. Aici găsim grandioasa bibliotecă San Mar‑ co care bine realizată, este opera arhitectului florentin Jacopo Sansavino (1486‑1570). Acesta a știut să adapteze maniera și stilul propriu la caracterul orașului. Artistul a obținut un mare efect din jocul luminii pe alternanța de coloane ionice de două dimensiuni diferite reușind să creeze un fel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Pictorul Michelangelo. Începutul, pictură în ulei pe lemn, pe pânză, pe zid - tehnica frescei ................................................................. ..... 85 3.1. Începutul unui talent ................................................................. .. 86 3.2. Pictura în ulei pe lemn, pe pânză și pe zid ................................. 87 3.3. Tehnica frescei ................................................................. ........... 88 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru ............................................................ 92 4.1. Capela Medici ................................................................. ............ 93 4.2. Biblioteca Laurențiană ................................................................ 96 4.3. Piața Capitolină ................................................................. ......... 97 4.4. Palatul Farnese ................................................................. ........... 99 4.5. Cupola Bazilicii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pasiunii sau a a suferinței. În pictură (de exemplu: bolta Capelei Sixtine), dominată de viziunea sculpturală, a realizeazat o sinteză în‑ tre formă și culoare, accentul fiind pus pe desenul care conturează puternic anatomia, sugerând mișcarea, energia și forța. Ca arhitect, a creat proiectele pentru fațada bisericii San Lorenzo din Florența și pentru Piața Capitoliului din Roma, macheta cupolei Bazilicii Sfântul Petru din Roma și a construit Biblioteca Laurențiană din Florența. Michelangelo prin geniul său a reușit să exprime într‑un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
considerăm arta un fel de lux splendid destinat muzeelor și expozițiilor sau împodobirii unei săli de specta‑ col, trebuie să ne dăm seama că folosirea cuvântului este cât se poate de re‑ centă și că mulți dintre cei mai mari arhitecți, pictori și sculptori din trecut nu s‑au gândit niciodată la acest aspect. Arhitectura ilustrează cel mai bine cele 1 C. noiCa, Creație și frumos în rostirea românească, Ed. Eminescu, București 1973, 129. 14 introduCere două concepții. Toți știm că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
aceea, astfel de concepte vizau mai degrabă iscusința de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a strategului sau a retorului 7. Immanuel Kant este cel care va aduce clarificările cele mai importante în privința definirii naturii frumosului. Acesta este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dintre culturile artei din toate timpurile; ea reprezintă perioada lui Leonardo da Vinci, Miche‑ langelo Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele mai mari schimbări în arhitec‑ tură, pentru că arhitectul trebuia să cunoască regulile ordinelor antice, ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în arhitec‑ tură, pentru că arhitectul trebuia să cunoască regulile ordinelor antice, ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un edificiu în afara oricărei idei de utilitate, fiind preocupat doar de frumusețea proporțiilor, armonia spațiului interior și măreția ansamblului. Aceste idei au putut fi concretizate atunci când papa Iuliu al II‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]