5,656 matches
-
tre Bulgaria. Rom�nia fusese neutr? p�n? atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Na? iunile balcanice (inclusiv Turcia) s? au aliat că s? �mpart? �ntre ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria dup? primul r? zboi balcanic. Dup? �nfr�ngerea Bulgariei, Rom�niei i s? a oferit ocazia de a dob�ndi teritoriul pe care Rusia i? l refuzase �n 1878: �cvadrilaterul� Silistra. Lui Iorga i s? a permis s? poarte o uniform? militar? ? i a plecat �n nordul Bulgariei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un tot. Spre deosebire de institutul similar de la Viena, care (dup? p? rerea lui Iorga) preg? tea guvernatori imperiali? ți care s? domneasc? �n Balcani, Iorga urm? rea că �n acest institut s? fie propov? duit? dragostea ? i �n? elegerea reciproc? �ntre popoarele balcanice 240. Ac? iunile pros�rbe? ți ? i deci antiaustriece ? i antigermane ale lui Iorga erau dezaprobate de c? tre b? tr�nul rege241. �n vară lui 1914, secolul al XIX-lea ? i odat? cu el un mod de via?? luau sf
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
III-a drept un �experiment inutil�67. Prosperitatea socialist? din anii postbelici se spulberase �ntre timp; aceasta nu mai era �n veci �n stare s? mobilizeze masele de rom�ni; sociali? ții democra? i din ?? rile Lumii a Treia (mai ales din ?? rile balcanice) nu avuseser? niciodat? o ? ans? real?. Problemele erau prea urgente că s? poat? fi rezolvate de socialismul democrat; mul? i credeau c? era nevoie de un marxism mai radical care s? atrag? masele. �n 1921 a fost �nfiin? at Partidul Comunist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1932, Fran? a ? i URSS au semnat un pact de neagresiune. Dup? venirea lui Hitler la putere, Mica Antant? a c? p? tat un caracter formal ? i a fost relativ �nlocuit? un an mai ț�rziu (�n februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mică Antant? (inclusiv Rom�nia) a stabilit rela? îi diplomatice cu URSS, arhitectul acestei ini? iative fiind Titulescu. Iorga consideră restabilirea rela? iilor cu Rusia drept un gest firesc, �cu condi? ia că ru? îi s? fie sinceri�. A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la cine se referea Giurescu. S? ne amintim de discursul de deschidere ? inut de Panaitescu �n 1929 la Congresul de la Sibiu. El �? i exprimă dorin? a �de a face (astfel că) istoriografia rom�neasc? s? fie mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? , deoarece istoria această mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? reflect? o alt? genera? ie�. Iorga a replicat: �că ? i cum istoria ar fi proprietatea unei anumite genera? îi! �163 Viziunea lui Iorga asupra istoriei se baza pe principiul evolu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de deschidere ? inut de Panaitescu �n 1929 la Congresul de la Sibiu. El �? i exprimă dorin? a �de a face (astfel că) istoriografia rom�neasc? s? fie mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? , deoarece istoria această mai occidental? ? i mai pu? în balcanic? reflect? o alt? genera? ie�. Iorga a replicat: �că ? i cum istoria ar fi proprietatea unei anumite genera? îi! �163 Viziunea lui Iorga asupra istoriei se baza pe principiul evolu? iei organice. Trecutul nu putea fi deci explicat mecanic, numai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a occidentalilor. A?a cum am v? zut, Br? tianu ? i?a intitulat cartea O enigm? ? i un miracol istoric: poporul rom�n. Este adev? raț c? �n timpul Evului Mediu (mai ales �n perioadă domină? iei otomane) au avut loc numeroase migra? îi ale popoarelor balcanice ? i un flux de valahi din Macedonia ? i Albania spre �Dacia Traian? �, mul? i dintre ace? tia stabilindu? se �n ? ara Rom�neasc?. Au venit (�ntr? un num? r mai mic) ? i �n Moldova. Pu? ine dintre aceste migra? îi pot fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
stabilindu? se �n ? ara Rom�neasc?. Au venit (�ntr? un num? r mai mic) ? i �n Moldova. Pu? ine dintre aceste migra? îi pot fi stabilite cu precizie că av�nd drept ? int? Transilvania (? i pornind direct din partea de sud a Peninsulei Balcanice). Mul? i rom�ni vie? uiau �n Evul Mediu pe ambele maluri ale cursului inferior al Dun? rii210. Dac? zona albano? macedonean? era leag? nul ancestral al rom�nilor, atunci de ce a avut loc aceast? migra? ie �n mas? �ntr? o singur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu sinceritate �n 1937: �F? r? Rom�nia nu putem declan? a campania� (citat de Lebedev, op. cît. , p. 53 ? i de �Pravda�/14 mai 1938). Iar �n aprilie 1938, Hitler �i spunea �nc? o dat? ambasadorului rom�n c? are numai interese economice �n statele balcanice ? i �? i reafirm? promisiunea f? cut? anterior lui Gheorghe Br? tianu de a ? ine piept preten? iilor revizioniste ale ungurilor� (citat de profesorul Hillgruber, op. cît. , p. 118). Iorga era mai pu? în dec�ț entuziast �n leg? tur? cu considerarea Rom�niei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
30. �n iarnă 1937/1938, ambasadorul rom�n la Viena (care tocmai fusese chemat �n ? ar?) i? a f? cut o vizit? lui Iorga. Diplomatul rom�n (că mul? i al? îi din Balcani) �i dispre? uia pe austrieci ? i mai ales pe vienezi. Na? iunile balcanice nu v? d Austria a? a cum este ea zugr? vit? �n filme că Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuit�nd c? Viena poate fi foarte �n? el? toare! Cafenelele, teatrele, prin? esele ? i valsurile ei, operă ei, precum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ei la v�rf de la Hossbach. Dat? fiind dublă instabilitate, at�ț pe plan intern c�ț ? i pe plan extern, atmosfera febril? de a? teptare care se schimbă aproape zilnic s? a intensificat numai �n toamnă lui 1937. Rom�nia era singura ? ar? balcanic? �n care mai aveau loc alegeri parlamentare semnificative, dar timpul se scurgea cu repeziciune. Regele Carol ? i guvernul rom�n erau atacă? i nu numai de c? tre cei de st�nga (că �n Iugoslavia sau �n Grecia), ci ? i de radicalii de dreapta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cerea �p? strarea caracterului uman al vie? îi omului, deoarece dincolo de acesta nu exist? dec�ț ceva inferior, care merit? dispre? ul nostru�. A continuat s? ? în? cursuri la acest institut p�n? �n prim? vara anului 1940, ocup�ndu? se de soarta statelor balcanice ? i de Silezia. Iorga nu ? i?a �ntrerupt activit?? ile din cadrul Ligii culturale. A continuat s? conduc? Partidul Na? ionalist Democrat p�n? �n februarie 1938, c�nd Dictatură Regal? a dizolvat toate partidele politice. A r? mas editor al �Neamului rom�nesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
primul �n Iorga ? i s?? l r? neasc? pentru c? �mi poart? numele ? i mi? l face de ru? ine�. Cererea i? a fost satisf? cut? , dup? care au r? sunat ? i celelalte �mpu? c?turi. A?a cum s? a spus, �Balcanicii ? i?au pierdut cel mai mare intelectual pe care? l aveau�. �ntre timp, doamna Catinca �ncerca cu disperare s? ob? în? leg? tură telefonic? cu cabinetul Mare? alului Antonescu. I?a fost imposibil s? ob? în? leg? tură cu cabinetul primului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ionalist romantic, dar de o specie rar?: un vis? tor na? ionalist realist. Sancho Panza nu i? a venit �n ajutor lui Don Quijote la fel de des cum l? a ajutat pe De Gaulle realismul s? u. Rom�nia este o ? ar? balcanic? , iar Balcanii se afl? iar pe primele pagini ale ziarelor. S?au produs acolo evenimente tragice, care s? ar putea r? sp�ndi cu u? urin?? spre sud, est sau nord. De? i cele mai grave s? au produs �n fosta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din Balcani s? le scape din m�n? , c�nd ar fi putut s? o ? în? sub control ? i s? o influen? eze. Balcanii fac parte din Europa, iar europenii au c? p? tat o oarecare experien?? �n privin? a na? ionalismului balcanic �n ultimii 150 de ani. Beneficiind de prosperitatea postbelic? , comunitatea european? a ignorat �ns? contradic? iile g�ndirii sociale ? i politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internă? ional? privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de alt? parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
etnic? �. Dar � protejat de dou? oceane, suveran pe continent ? i �nzestrat cu bog?? îi de nedescris ? i cu institu? îi democratice � na? ionalismul Statelor Unite nu era nici pe departe primejduit �n m? sura �n care erau na? ionalismul rom�nesc sau na? ionalismele balcanice. Dac? se sim? ea �n pericol, reac? iona �mpotriva americanilor nativi la fel de f? r? absolut nici un fel de scrupule, a? a cum o f? cuse �n 1942 �mpotriva americanilor de origine japonez?. (S? nu uit? m politică aplicat? de englezi �n Irlanda sau de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p. 87 198�O via?? de om... , vol. III, p. 191 199�Memorii, vol. IV, pp. 156-157 200�Supt trei regi, pp. 399-402; vezi ? i Memorii, vol. V, p. 17 201�Memorii, vol. IV, pp. 207-208 202���n privin? a na? iunilor balcanice, ne-a convenit s? le d? m uit? rîi, cu excep? ia ocaziilor c�nd eram onora? i de vizita unuia dintre conduc? torii lor regali, �n care caz am avut parte de fel de fel de scandaluri care ar fi putut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ziar maghiar din Transilvania (�Brass�i Lapok� din 2 mai 1924) a atacat violent cartea lui Iorga. Ziarul nu putea �n? elege cum naiba de i-au �ncredin? at nem? îi lui Iorga o asemenea sarcin?. Ungaria este o ? ar? occidental? , nu balcanic?; prin urmare, Iorga nu poate �n? elege istoria poporului maghiar! Autorul articolului �? i bate joc de inexactit?? ile minore (s�nt citate c�teva zeci); urmeaz? o recenzie a altor publică? îi ale lui Iorga. Istoria lui Otoman? nu este apreciat? pozitiv, materialele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1937 128�C.�A.�MacCartney, October Fifteenth, vol. 1, p. 346 129�Iorga, Pentru Italia ? i ce ne leag? cu Italia, Bucure? ți, 1935 130��ntr-un editorial, �Neamul rom�nesc�, din 14 februarie 1934), Iorga �? i exprimă �ndoielile �n privin? a pactului balcanic: �Ghazi� (Atat�rk) nu era omul care s? apere Timi? oară ? i Oradea de unguri ? i s? depl�ng? absen? a Bulgariei 131��Neamul rom�nesc�, 12 ? i 22 iunie 1934 132�Memorii, vol. VII, p. 41 133�Ambasadorul francez
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
noi dimensiuni a creației artistice, cinematografice și nu în ultimul rând, scenografice. La prima întâlnire mi-a descris modalitatea în care ar vrea să trateze legenda Meșterului Manole, mi-a vorbit despre caracterul ei universal și, mai ales, despre specificitatea balcanică a acestui mit primordial, felul în care se regăsește în tradiția orală a popoarelor vecine, în Bulgaria, Serbia, Grecia, Macedonia, etc.Se contura astfel o viziune complexă și amplă care,prezentată cu vitalitatea sa debordantă, m-a cucerit pentru totdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai recent film al lui Alexa Visarion, Ana (Ana lui Manole) a așteptat ani de zile și dacă ar fi fost făcut la sorocul dorit de regizor am fi avut astăzi un mit ecranizat. Povestea lui Manole traversează toată zona balcanică și nu numai, iar în ceea ce privește Miorița a fost nevoie de un regizor moldovean, Emil Loteanu, care a realizat acel minunat film Poienile roșii. Dar câte proiecte pregătite de Alexa Visarion și pentru teatru, și pentru film nu așteaptă încă? Și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din ce În ce mai implicate Germania, Franța și Marea Britanie (Ionescu, 2002). 3. Păstrarea României Mari (1918-1940). Subsistemul este multipolar, cu marile puteri având o implicare destul de scăzută În regiune până spre sfârșitul perioadei. Setul de alianțe vizează Franța, Polonia, Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică. Doctrina militară vizează apărarea circulară, extinderea aparatului militar pe același format În teritoriile noi. Apar rudimente ale teoriei războiului popular. 4. Supraviețuire În regim de dominație hegemonică (1940-1991), cu următoarele etape: - germană (1940-1944); instrumentul militar rămâne sub controlul politic intern
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
R.F.G., Canada, Spania, Vaticanul ș.a.); convenții de reprezentare de către România a intereselor unor state în alte state (ale Egiptului în Cipru; R.P. Chineză în Indonezia; U.R.S.S. în Republica Africa Centrală; R.D.G. în Chile ș.a.); statutul C.A.E.R.; cooperarea balcanică; tratate de asistență juridică; convenții consulare, culturale, aviație civilă, privind pescuitul în Marea Neagră, stingerea arieratelor financiare cu statele vestice (despăgubiri de război), desființarea de vize, mic trafic de frontieră, protecția mediului cu Bulgaria, convenții hidrotehnice cu Ungaria, Ucraina și altele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
exploda: Balcanii zonă a păcii, lume, lume! ce răsfăț tematic: porumbei și mîneci suflecate, cer albastru și turnătorii incendiare, drapele și portrete, ciocane și seceri, curcubee și decorații... ... unde-s toate astea? în ce secol se petreceau? unde-i edenul balcanic? pe străzile inundate de lumea pestriță? în piețele plesnind de bubuitul glasurilor? în balcoane, în ganguri? pe acoperișuri? cine mai are mînă să picteze această maree nepictural revărsată, s-o transfigureze? cine mai poate sta liniștit în atelierul lui din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pauză, deranjînd pe oficialii de rînd, cum ar veni, își fac loc lelițe cu tăvi pline cu berici, cu plăcinte poale-n brîu, cu alune etc. etc. Destinate, evident, celor din rîndul întîi. Toată compoziția asta, cu dichisul ei apăsat balcanic, are legătură cu stadionul cum are... plăcinta cu arahida. Pe cînd taraf și scripcari la ureche? Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]