6,215 matches
-
de la prima casă, l-au scos pe tata care era înghemuit în coșul căruății înțepenit în fundătoare, cu hățurile în mână, au tăiat șleavurile și caii s-au ridicat. Tata a fost internat în spital pentru că avea la față, la barbă, un os crăpat și, zicea mămica: „de atunci, barba tatii a devenit și mai arămie decât era până atunci”. După ce a venit din spital, tata a vândut caii. După ce m-am născut, tata a devenit foarte fericit. În fiecare săptămână
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
era înghemuit în coșul căruății înțepenit în fundătoare, cu hățurile în mână, au tăiat șleavurile și caii s-au ridicat. Tata a fost internat în spital pentru că avea la față, la barbă, un os crăpat și, zicea mămica: „de atunci, barba tatii a devenit și mai arămie decât era până atunci”. După ce a venit din spital, tata a vândut caii. După ce m-am născut, tata a devenit foarte fericit. În fiecare săptămână mergea cu căruța la Brăila (erau 35 de kilometri
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
mă ajută memoria, singura noapte din viața mea în care n-am simțit nevoia să dorm. Și pe front, în linia I-a tot am ațipit. Pe un coridor, în incinta gării, cânta la fluier un moșneag, cu părul și barba complet albe. Un artist neștiut, ne luat în seamă. Sunetul fluierașului lui era mai cristalin decât al ciocârliei, când urcă din slavă în slavă, slăvind pe Dumnezeu. Am vorbit cu acest moșneag. Era îmbrăcat în zdrențe. Purta pe obraz și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și el m-a întrerupt din somn. L-am privit cu furie și tristețe. M-a întrebat dacă sufeream de mal d’amour. I-am răspuns: De ce mă întrebați asta? Pentru că, a răspuns el, când suferi de mal d’amour, barba crește cu mult mai repede. Am rămas fără replică, mulțumindu-mă să-i dau un bacșiș bun (aproape balcanic!). L-am părăsit pe chelnerul meu filozof, reluându-mi drumul pe un soare arzător, fără milă, pentru a ajunge la Sarajevo
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
două perechi de palme în stare să dărâme boul și asigurarea tatei că voi intra la seminar când s-o face el popă. și n-avea de gând! Președintele comisiei era preotul Anghel Constantinescu, directorul seminarului.Toți din comisie aveau bărbi, erau preoți, mai puțin profesorii de română, matematică și istorie. Am răspuns la toate și, probă practică urma să cânt ceva. Dar ce să cânt? Nu știam nici o melodie, adică ceva, ceva știam de la băieții mai mari, când mergeam cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ungurească Nu-i ca fata românească Așa 'naltă și frumoasă și la corp e sănătoasă și-n dragoste drăgăstoasă și mai sus de cingătoare Are două merișoare, Iar mai jos de cingătoareă Aici am fost întrerupt de câteva voci din spatele bărbilor. Gata, băiete, gata. Spune săru-mâna și du-te cu Dumnezeu. Așa am făcut, doar că am spus bună-ziua, bună în speranța că nu voi mai intra pe sub palmele tatălui. și n-am intrat. Din punctul lui de vedere, ca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și-a schimbat numele în Iancu Antoniu, din respect pentru al doilea tată care îl dăduse la școală și-l ajutase să fie învățător. Alt învățător era Cosmescu Valentin din comuna Ianca, județul Brăila. Era slab ca un sfânt, purta barbă și căzuse în bigotism. Era adeptul religiei budiste, citea din lucrările lui CriznaMurti-Alcion care spunea că omul se reîncarnează în alt om după moartea sa, sufletul așezându-se într-un nou născut. Era vegetarian și în timpul iernii mânca numai porumb
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Iași și mergea la Dorohoi, printre oamenii ce foloseau acea cărarea era și un bărbat îmbrăcat în niște haine mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac cu sfori groase, o sapcă și cu barbă. Omul acesta nu iese în șosea cum fac toți care au urcat pe cărare, ci se așează pe prispa Mariței, uitându-se jur împrejur și după ceva timp întreabă cu voce tare: Nu-i mimeni pe acasă? După care se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Iași și mergea la Dorohoi, printre oamenii ce foloseau acea cărarea era și un bărbat îmbrăcat în niște haine mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac cu sfori groase, o sapcă și cu barbă. Omul acesta nu iese în șosea cum fac toți care au urcat pe cărare, ci se așează pe prispa Mariței, uitându-se jur împrejur și după ceva timp întreabă cu voce tare: Nu-i mimeni pe acasă? După care se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
curte lucra mai tot timpul la chirpici un ins tânăr, uriaș și mut, un om foarte pașnic, pripășit pe lângă Părintele Vania, care îl folosea "la orice", Costică. Părintele Vania era o namilă de om, slab, cu membrele lungi, cu o barbă lungă, tot timpul răvășită. Ceea ce mă făcea să-1 evit era duhoarea sa personală: gunoiul și chirpicii făceau parte din structura sa, de aceea mirosea atât de urât. Haina preoțească, foarte veche și jerpelită, era unica lui haină; purta ghete mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sunt ușor de circumscris : fundal cu mare sau cu plajă și o corabie, în larg, cu drapelul Jolly Roger (roșu sau negru, pe care e desenată o tigvă umană sau un schelet), la catargul artimon ; în centru, un personaj cu barbă neîngrijită, îmbrăcat cu pantaloni largi, de pânză, băgați în cizmele cu carâmbi înalți, răsfrânți, sau strânși deasupra ciorapilor lungi și pantofilor cu catarame ; centură lată, din piele, încinsă peste o cămașă cu jabou sau peste o bluză de corp, ambele
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Revenge și, cu el, și-a început cariera de pirat pe cont propriu. Înfățișarea sa înspăimântătoare va fi atât o veritabilă și spectaculoasă armă de atac, cât și o cauză a renumelui : masiv, cu fața roșie și ochii bulbucați, cu barba neagră mare, revărsată peste piept și împletită, cu haină stacojie și o curea specială în care purta mai multe perechi de pistoale încărcate, cu sabie și pumnal la centură, cu fitile fumegânde ieșind de sub tricorn. Multora dintre cei atacați le
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
românesc a lăsat pirateria să se piardă în negura anonimă a unei istorii navale minore. Personajul din Toate pânzele sus ! e Axente, un grec pripășit în apele românești, supranumit Spânu fiindcă nu-i creștea păr pe față, nici mustăți, nici barbă, ca la neoameni. Bătrânul paznic al farului din Sulina i-a dezvăluit lui Anton Lupan câte ceva din tainele straniului individ, exponent al unei alterități negative, în spațiul convențional al României de atunci : Spân, spân, dar altfel om subțire, trăit în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mai numeroase, pentru că prozele au dezvoltat o galerie mai variată de personaje a căror existență e legată, într-o formă sau alta, de mare. Tușele descriptive, însă, au rămas la fel de subțiri. În Moartea pilotului (1897), de pildă, bătrânul pilot grec Barba Spiro povestește că, în vechime, Sulina era cuib de pirați care jefuiau vasele ce se apropiau de Gurile Dunării, făcând, treptat, marile averi cu care, mai târziu, deveneau oameni cinstiți. Proza Întâlniri în Arhipelag (1908) are cele mai multe referințe la pirați
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cu atâția ani mai înainte, bastimentele franceze și engleze, din escadra Levantului, își plimbau, legănându-și, spân zurați de catarge, pirații greci, pentru ca să îngrozească populația insulelor, care se hrănea numai din piraterie, pe vremea aceea. În același text, cârmaciul grec Barba Gheorghe povestește, într-un răgaz nocturn, după ce-și terminase cartul, amintiri trezite de vederea unei miste rioase brigantine, care-și căuta tovarășii de aventură. Bătrânul cu surâs amar, fața neagră, arsă de soare și tăbăcită de sărătura mărei, care
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
secolului al XVIII-lea (tricorn, redingotă cu nasturi mari, pantaloni trei sferturi, cizme înalte sau pantofi cu catarame) și cea a rebelilor marini fără cauză (centură lată, pantaloni largi, cap acoperit de eșarfă, sabie scurtă, pistol, cămașă descheiată la piept, barbă, ochi acoperit, o mână sau un picior cu proteză). Îl recunoaștem oriunde, în producțiile occidentale de gen, în cărți, filme, benzi desenate, animații, reclame, costumații de carnaval. Mixtura vestimentară divers colo rată a piraților e atât semnul indiferenței la eticheta
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
gândindu-se la tinerețele sale de la mănăstirea Vorona unde mânca supă de raci și o plimba pe iaz cu barca pe dama de companie a principesei Sturza. Pentru frumusețea aceea a plecat starețul pe jos, din mănăstire până la Botoșani, cu barba băgată sub mantie. Chiar șașa a fost bumbăcit de flăcăii care străjuiau nopțile pe șosea. Din pricina bărbii băgate sub guler, tineri l-au crezut jidov și l-au făcut zob, rostogolindu-l din unul în altul. Cuviosul Teoctist era fecior
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
domnilor ofițeri cum e cu moda tunsorii: nemții și anglo-saxonii se tund zero la ceafă, lăsându-și, aproape de creștet, părul cu cărare; italienii, în schimb, au la spate o coamă „à l’artiste”. Spre deosebire de aceștia, cerchezii, cu un mătăhoi de barbă, își rad capul ca bila. Profesorul ședea în cartierul actorilor și pictorilor din Tătărași între care boema era fapt obișnuit. De acolo ajungeai la Ciric și Șorogari unde, pentru acești artiști, pescuitul în iaz constituia o adevărată ocupație. Ștefan Cuciureanu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
atinge vreodată adevărul absolut. Logică și convingătoare, argumentația lui era admirabilă. NICOLAIE PUȘCAȘU De curând se împlinește un an* de când zbuciumatul Nicolaie Pușcașu, una dintre figurile ieșene, a trecut către un tărâm mai liniștit. Adăogând pe fața sa emaciată o barbă à la Hasdeu, zburlită către toate punctele cardinale, și niște ochelari care îi măreau privirile fanatice și hărțuite, arheologul holba ochi posomorâți către orice umbră ce, din curiozitate, se apleca spre șanțul pe care îl săpa. Pe Pușcașu îl cunoșteau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care participau specialiști de pe ambele părți ale Prutului. Colectivul din România era condus de domnul șef de lucr. dr. Gh. Mustață. Cu această ocazie ne-am cunoscut și ne-am împrietenit. M-a impresionat cu figura sa sobra și cu barba mare, deasă și neagră, ca a lui Titu Maiorescu. Treptat am început să devenim buni parteneri în diferite acțiuni. În octombrie 1990 am primit invitații la Sesiunea Științifică a Facultății de Biologie, cu ocazia Zilelor Universității "Al.I.Cuza". Între
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
aș oferi cu bucurie viața pentru el, dacă Domnul ar accepta-o“. Puțin mai apoi, a spus cu seninătate: „A fost acceptată“. Doctorul Vantini, care era un prieten intim de-al lui don Calabria, l-a sfătuit să-și radă barba. „Mă chinuiți până la capăt“, s-a lamentat don Calabria, dar mai apoi a permis. Cu multă seninătate a spus: „Iată, mi se pare că Isus personal îmi iese în întâmpinare“. O pauză și apoi: „Da, simt că Domnul îmi este
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
debarcat la Palatul Farnese pe care l-a și întinerit, instalînd imediat curent electric și măturînd praful acumulat sub predecesorii săi obosiți. Purtînd cu vioiciune cei 48 de ani ai săi și avînd aspectul viguros, zugrăvit de Roybet tuns perie, barbă scurtă bătînd spre roșu, frunte tăiată de o dungă hotărîtă între doi ochi albaștri de marinar obișnuit să scruteze orizontul acest om dinamic își conducea jocul diplomatic cu același elan cu care se avînta, în costum roșu, pe robuștii cai
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
căror ramificații se întindeau dincolo de granițe ceva în genul gangsterilor din Tamany Hall sau Chicago, ale căror acte uluitoare de șantaj și lupte armate ni le tot prezintă cinematograful american. Chiar în incinta Camerei deputaților circula un bătrîn distins cu barbă albă ca de Moș Crăciun, adevărat duce de spiță napoletană, care trecea drept unul ce primea o rentă anuală de sute de mii de lire doar pentru a "acoperi" camorra pe lîngă guvernele aflate la putere, obținînd mandate de neurmărire
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ani... Zanardelli, șiret, chițibușar: cu aspect exterior foarte neglijent cînd era președintele al Camerei, deputații pretindeau că la toaleta președinției, periile și pieptenii prinseseră pînze de păianjen... Partidul Conservator era condus de marchizul Rudini, tip de mare senior sicilian, cu barbă decorativă, monoclu, disprețuind efectele oratorice de la tribună, care se străduia să echilibreze bugetul prin drastice reduceri de cheltuieli, mai ales în serviciile din străinătate de la cel al școlilor (alias propagandă) mai întîi, urmînd cuvîntul de ordine privitor la modestia de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
unii erau dotați cu voci magnifice de bariton și de bas, demne de Scala. Știau să orchestreze cîte o "hărmălaie" asurzitoare, chiar pînă la a provoca suspendarea ședinței. În frunte se aflau: Treves, roșcovan, Turati, suflet generos, cap tulbure, Modigliani, barbă revărsată, și mai ales Ferri, avocat viclean, scuturîndu-și pletele rebele sub o pălărie largă cu boruri drepte; fizionomia sa amintea de aceea a lui Henri Rochefort, doar că mai împlinită. Marxist dezlănțuit și intransigent în vorbe avea gusturi burgheze și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]