7,234 matches
-
1. Descrierea rezervației „Codrul secular Giumalău” 1.1 Condițiile fizico - geografice Codrul secular Giumalău a fost încadrat în anul 1941 în grupa rezervațiilor naturale de importanță deosebită, cu statut de protecție totală, în vederea urmăririi în timp a dinamicii evoluției speciilor forestiere fără influența antropică pe o suprafață de 290,62 ha. Rezervația
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
culoare forme mai moderate. In întreaga regiune se simt pregnant influențele maselor de aer rece de origine baltică, dar și a celor vestice, atlantice, mai ales vara. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 1,7-2,9° C. Peisajul din Rezervația Codrul Secular Giumalău este un peisaj natural, care în mare măsură și-a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
a păstrat sălbăticia, fiind foarte puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
puțin alterat de intervenția omului. Există un echilibru între vegetația arborescentă reprezentată predominant de molid, arbustivă reprezentată de jnepenișuri, precum și cea de pajiște și stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
Arborii seculari; urmărirea exemplarelor cu un aspect special, cum ar fi aspectul columnar (relict postglaciar); - Evoluția în altitudine a vegetației, având în vedere că poteca se întinde pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular; - Vegetația subalpină înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
întinde pe o diferență de 300 de metri în altitudine; - Diversitatea speciilor într-un codru secular; - Vegetația subalpină înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri este înființată rezervația Codrul Secular Giumalău și până în prezent, influența intervenției umane a fost practic inexistentă cu mici excepții. Prin anii 70 s-au făcut tăieri
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
înspre capătul superior al potecii formată din scoruși, ienuperi, jnepeni. 4. Impactul antropic asupra zonei potecii tematice „Regenerarea pe arbori” din cadrul rezervației Codrul secular Giumalău. începând cu anul 1941, de când printr-o hotărâre a Consiliului de miniștri este înființată rezervația Codrul Secular Giumalău și până în prezent, influența intervenției umane a fost practic inexistentă cu mici excepții. Prin anii 70 s-au făcut tăieri în zona tampon și s-a intervenit prin realizarea unui drum de buldozer, fapt vizibil și astăzi, chiar dacă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
fi eficientă supravegherea lor și pentru a nu crea poluare fonică, care să afecteze speciile existente în zonă, având în vedere că aici există un spațiu de protecție strictă a vânatului, în special pentru cocoșul de munte care cuibărește în codru. De altfel, vizitatorii la intrarea în rezervație vor fi instruiți asupra comportamentului necesar, explicându-li-se importanța acestui comportament pentru conservarea elementelor zonei. - Vizitatorilor li se vor pune la dispoziție saci menajeri pentru deșeuri, pe care vor avea obligația să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
Potecă tematică în zonă, urmărind evidențierea unor puncte de atracție naturală unice din punct de vedere științific și peisagistic. în acest scop, vom propune Centrului de informare Europa din municipiul Câmpulung Moldovenesc să includă Poteca tematică - „Regenerarea pe arbori” din Codrul Secular Giumalău printre punctele de atracție turistică din zonă și să pună la dispoziție detalii privind traseul și importanța științifică a acesteia prin intermediul unor pliante. Proiectul va fi promovat prin activitatea de cercetare a unei echipe de elevi de la Colegiul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și ecologi; - Dezvoltarea unui respect față de valorile naturale ale zonei, care sunt unice la nivel european; - Crearea unui spirit civic privind atitudinea față de voluntariat atât pentru elevi, cât și pentru membrii comunității locale. 7. Viabilitatea și continuarea proiectului Poteca tematică - Codrul secular Giumalău în lungime totală de 1200 m asigură susținerea unui principiu clar pentru vizitarea unui areal protejat și anume: Observă, conservă, admiră, învață și respectă natura prin valorile ei! Cu dublă valoare, de punere în evidență pentru peisajul unic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și raritatea speciilor floristice și faunistice pe de o parte și un laborator natural de cercetare în scop didactic pe de altă parte, această potecă își merită amplasamentul în inima unei păduri seculare, care a crescut mereu în umbra faimei codrului secular Slătioara, dar care are particularitățile sale ce trebuie cunoscute. Acest proiect susține un areal natural asupra căruia se fac și în prezent cercetări și poate constitui începutul unei strategii de dezvoltare pe termen lung și a altor poteci tematice
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
și fără motiv a lui Cucoaneș, la București, în iulie 1933, din ce în ce mai mare față de lumea de pitici în care trăiește, posibila echivalare a profesorului de medicină cu profesorul de metafizică, Nae Ionescu etc.; evidentele sugestii metaforico-poetice ale numelui Codreanu - etimonul codru), Matei Călinescu respinge această teză, considerând aluziile prea vagi și alegoria Cucoaneș- Codreanu lipsită de confirmări în vreuna din scrierile lui Eliade (memorii, jurnale, publicistică etc.). Rămâne, în schimb, posibilă o interpretare prin grila unor teme și idei recurente în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ursite"444). Există o împărțire cronologică a narațiunii care o urmează pe cea a calendarului popular, unde "Sâmedrul" și "Sângiorzul" împart anul în două anotimpuri egale. În tradiția populară, "Sf. Gheorghi când aleargă cu calul său împrejurul pământului, iarba înverzește, codrul înfrunzește, pământul se deschide și primăvara vine, dar Sf. Dumitru când aleargă împrejurul pământului, frunzele cad și omăt și iarna vine"445. Cel cu memoria prodigioasă, Lixandru (acesta este motivul pentru care, dintre toți foștii săi elevi, Fărâmă îl caută
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pure" (Trepte),6 ieșite din departele ascuns al sufletului, cuvântul luminos privit din umbră: În suflet, mai departe - în zarea lui, acolo/ Privesc din umbră jocul cuvântului. Vocala/ O văd, și văd consoane, așa cum prinzi cu spaimă,/ Copil fiind, în codri, împerecherea stranie/ A unor zei de care n-ai bănuit nimica./ Acolo văd cuvântul, nu umbra lui: conturul/ Acela de cerneală, ci miezul tainei însuși:/ Un arc întins de sunet să săgeteze fuga/ Ce-și profilează forma pe stâncile simțirii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
locuitorii satelor Își tămăduiau suferințele atât În vremi de liniște În țară cât, mai ales, În zilele de restriște, când năvălirile vremelnice ale unor hoarde hrăpărețe Îi obligau să-și părăsească așezările și să se ascundă pe căile tainice ale codrilor prielnici. Materia primă medicinală din flora noastră, mai puțin poluată decât În restul Europei, este tot mai mult solicitată de fitoterapeuți și fabricanți, români și străini, care Își manifestă interesul valorificării covorului vegetal din România În scopul obținerii de produse
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
70 de ani În urmă. Amintirile copilăriei l-au Însoțit Întreaga viață pe Moreno, apropiații săi mărturisesc că spre sfârșitul vieții cerea să asculte discul imprimat cu o veche melodie după versurile poetului român Mihai Eminescu, care Începea prin cuvintele „Codrule, codruțule”. Avea la birou o colecție de melodii populare românești interpretate de Maria tănase, care a cântat la New York, la pavilionul românesc al Expoziției Universale din 1939. Teoria și metoda lui Moreno au avut un impact important asupra cercetătorilor din
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
distribuie „Învățături”, justificându-se: „neînvățătura și Înjugarea prostește pe om, făcându-l rău”, izolarea strică firea omenească și Îngrădește „slobozenia” minții. În fine, două decenii după Golescu, pornit să cunoască „rotundul lumii” și să comunice și altora experiențele sale, Ion Codru Drăgușanu judecă critic tot ce vede, descoperă Închistarea și naivitatea unora, analiza lui e caustică, dar oferă și prilejul de a privi altfel ce a lăsat În urmă, firea ciocoilor lingăi, de exemplu. El este un observator-participant, În accepțiunea psihosociologiei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
lume ?i la cunoa?terea lumii de c?tre rom�ni. A c?l?torit �n Europa, �n Imperiul Otoman, �n Rusia ?i Chină, a �fotografiat� realit??ile sociale ?i le-a interpretat (a?a cum au procedat ?i Ion Codru Dr?gu?anu, Dimitrie Bolintineanu, Ioan Popper, Nicolae Ghika-Com?ne?ți ?.a.) Dimitrie Cantemir (1673-1723), fiu de domnitor moldovean, a studiat tradi?iile bizantine ?i turce?ți, autori clasici ?i contemporani, a �nv??at limbi clasice ?i moderne (orientale ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au rămas neîngropate timp de 20 de zile, pentru că nici unul din locuitorii satelor din jur, adăpostiți prin păduri, nu îndrăznea să iasă din ascunzișuri de teama lor. Nemaiavând pe cine omorî și jefui în regiunea Bihorului, fiindcă locuitorii satelor umpluseră codrii, mongolii au început a străbate desișurile pădurilor, văgăunile munților și adâncurile văilor, timp de mai bine de o lună de zile și, fiind la vremea secerișului - deci după mijlocul lui iunie -, prinzând câțiva oameni, i-au pus în libertate și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a gheții. Atunci, scrie Rogerius, „din porunca regilor celor mai mari, începurăm să ne retragem cu carele încărcate cu prăzi și mobile de pe pământul jefuit, cu cirezi de vite și turme de oi, căutând la fiecare pas vizuinele și desișul codrilor, pentru ca, ceea ce n-au putut găsi când au venit, să afle acum la întoarcere. Și astfel, retrăgându-ne încet am ajuns în Transilvania, unde rămăsese mult popor și pe unde după trecerea tătarilor s-au ridicat multe cetăți.” Retragerea - după cum
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și hanul tătărăsc. De aici, regele, luând-o în sus spre curtea de la Dobrușa-Dobrovihocica, în text, din ținutul Soroca, a trebuit să treacă printre stâncile de la Orhei, de pe Răut. Acolo va fi înnoptat. Apoi, printre regiunile deluroase și păduroase din codrii Orheiului s-a îndreptat spre Carpați, trecând mai multe râuri, pe care, în mintea cronicarului, se numeau toate „Siret” (de 74 de ori). Tot atunci se va fi oprit și în târgul Siret, unde își avea reședința Sas, voievodul Moldovei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
teritoriile ruso-lituane. Politica de omidă, rezumată numai la apărarea granițelor regatului polon, efectuată de Coroana polonă în ajunul marii încleștări de la Războieni, a fost fatală pentru multe generații poloneze. Zeci de mii de polonezi au trebuit să moară zadarnic la Codrul Cozminului, în 1497, precum și secole la rând pe pământul Moldovei, pentru a repara această mare greșeală. Planul făcut de Mahomed al II-lea, în vara anului 1475, de a deschide, deocamdată în contra Moldovei, un al doilea front a fost realizat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aducem unii celorlalți, luând cărări atât de diferite și supunându-ne unii pe ceilalți la atâtea rupturi violente și definitive. Închid ochii și îl aud pe cel dus dintre noi bolborosind ca în transă: „Lumină lină lini lumini/ Răsar din codrii mari de crini/ Lumină lină cuib de ceară/ Scorburi cu miere milenară”. Una dintre puținele cărți pe care am dorit să le iau cu mine atunci când a trebuit să părăsesc România - 24 iulie 1985 - era culegerea de Colinde întocmită de
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
bietul de el Dar Moartea-l jinduia și nu-l slăbea defel. Rănitul aiura: Ești tu, Yvonne a mea? Iubita mea cea dulce, frumoasă ca o stea! Nu vreau să mor! Să mergem, ca-altădat', Să ne plimbăm de mână prin codru pe-nserat! Și mâna-i se-ncleșta pe haina de postav A blândei rugătoare jelind lângă bolnav Tot tremurând, a noastră velteriță se-apleacă din mijloc Lăsându-se, tăcută, prinsă-n macabrul joc... Frumoasa mea! Voi a sorbi nectarul gurii tale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din poznașii grupului care mai era t reaz, ce-i venea să facă ? Aprindea bucăți de hârtie și le băga printre degetele de la picioarele celor care se aeriseau. Ce se întâmpla, vă închipuiți. Ieșeau vaiete care făceau casă bună, în mijlocul codrului, cu răcnetele viețuitoarelor locului, căprioare sau chiar păsări, care, din diferite motive, mai mult de natură fiziologică, erau în perioada unor spectacole care, totuși, te înfiorau... Cei care, eventual, sforăiau, erau supuși la alte încercări. Li se băga un laț
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]