7,023 matches
-
la negocierile privind armele chimice, am primit misiunea de la omologul Domniei Voastre din București de a vă transmite rugămintea să dați instrucțiuni delegației peruane de la Geneva să colaboreze cu delegația noastră, cu speranța convenirii în comun a unei soluții de compromis convenabile. Am înțeles. Puteți să transmiteți domnului ministru că, în cel mai scurt timp, voi da instrucțiunile corespunzătoare delegației noastre de la Geneva. Fața mi s-a luminat, comunicarea se făcuse, aveam un răspuns clar, angajant și ferm al ministrului Vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
transmis propunerile Dumneavoastră. Ministrul peruan mi-a spus că apreciază inițiativa părții române și va da, în cel mai scurt timp, instrucțiunile necesare delegației lor de la Geneva să contacteze delegația română și să conlucreze împreună pentru o eventuală soluție de compromis. În cadrul convorbirii nu au fost abordate alte aspecte ale relațiilor româno-peruane". M-am dus cu telegrama în biroul ambasadorului. A citit-o, a semnat-o, fără nicio observație sau comentariu și l-a chemat pe cifror să o trimită cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
său. Pe Aurel îmi plăcea să-l vizitez la Borca, atunci când nu venea el la cap de săptămână în Piatra Neamț, mereu atras de tăria sa morală într-o perioadă când, încă nedebutați în volum, puteam fi ispitiți de-a face compromisuri cu cenzura comunistă. Tot de acolo provenea mai tânărul poet Radu Florescu, care-l continuă pe Aurel. Iar La Târgu-Neamț i-am cunoscut pe Daniel Corbu și Nicolae Sava, cu care am născocit ideea Colocviilor de poezie la care am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
non-literare. Ar fi, mai degrabă, operă de multiculturalism, de mentalități. Dar de o revizuire care să țină cont și de acest aspect va putea fi probabil vorba. Și o va face cineva "detașat" de epocă. Cred că o "istorie a compromisurilor" ar fi mai interesantă decât un justițiarism condiționat, tentat să amestece moralul cu esteticul. Puteți face portretul robot al scriitorului român care va lua Premiul Nobel? În ce colț al lumii va fi el rezident în momentul în care s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu-ți poți forța destinul ca să te ratezi. Poți să-l forțezi ca să devii, să zicem, un mare scriitor. Aici da, trebuie să forțezi nota. Cum poți să te ratezi, nu pot să-ți spun... Nici măcar cârciuma nu te ratează. Compromisurile? Nici compromisurile nu te împing spre ratare. Să ne gândim la Arghezi, la Sadoveanu sau la mulți contemporani de-ai noștri care prosperă sub orișice regim... Poate lipsa de talent ar putea fi un motiv al ratării... Poate că da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poți forța destinul ca să te ratezi. Poți să-l forțezi ca să devii, să zicem, un mare scriitor. Aici da, trebuie să forțezi nota. Cum poți să te ratezi, nu pot să-ți spun... Nici măcar cârciuma nu te ratează. Compromisurile? Nici compromisurile nu te împing spre ratare. Să ne gândim la Arghezi, la Sadoveanu sau la mulți contemporani de-ai noștri care prosperă sub orișice regim... Poate lipsa de talent ar putea fi un motiv al ratării... Poate că da. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în care foștii securiști îți râd în nas din parlament, din guvern sau din funcții publice? Cât de vinovați suntem pentru această riscantă restaurație? Depinde și ce înțelegem prin moralitate. Uneori moralitatea sprijinită de orgoliu naște monștri mai mari decât compromisurile și tăcerea. Sigur că în momentele istorice importante condeiul unui scriitor trebuie să se transforme în sabie și steag. Cine altul să mobilizeze masele pentru, vai, "o nobilă cauză" dacă nu scriitorul? Numai vezi ce se întâmplă, cauzele nobile se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care nu preexistă acestui act. Ar trebui însă mers mai departe, căci mă gândesc la criticul care poate să creeze o dispută între interpretări, între sensuri, gândindu-le tuturor legitimitatea pe fondul nu al arbitrarității, ci al virtualității lor. Un compromis va fi fiind să scrii de bine despre o carte în care nu crezi Ai făcut critică la cărți din toate genurile literare, la scriitori din generații diferite, din spații culturale diferite. Ce îți place "să critici" mai mult, poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
câteva cărți de proză, nu asta e problema. Problema este omul interior proiectat în forme, în structuri, în materie. Există el? Ei, bine, scriu despre cărțile unde el începe măcar să se întrezărească. Restul e... construcție critică, sau creație critică. Faci compromisuri? Care e limita compromisului permisă unui critic? Compromisuri...?! Nu am o poziție centrală, nu fac canonul, am o vagă tristețe în legătură cu această problemă, născută, dacă vrei, dintr-un anume narcisism. Dacă nu poți să faci canonul, dacă nu-ți stă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nu asta e problema. Problema este omul interior proiectat în forme, în structuri, în materie. Există el? Ei, bine, scriu despre cărțile unde el începe măcar să se întrezărească. Restul e... construcție critică, sau creație critică. Faci compromisuri? Care e limita compromisului permisă unui critic? Compromisuri...?! Nu am o poziție centrală, nu fac canonul, am o vagă tristețe în legătură cu această problemă, născută, dacă vrei, dintr-un anume narcisism. Dacă nu poți să faci canonul, dacă nu-ți stă în putință, găsești, precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Problema este omul interior proiectat în forme, în structuri, în materie. Există el? Ei, bine, scriu despre cărțile unde el începe măcar să se întrezărească. Restul e... construcție critică, sau creație critică. Faci compromisuri? Care e limita compromisului permisă unui critic? Compromisuri...?! Nu am o poziție centrală, nu fac canonul, am o vagă tristețe în legătură cu această problemă, născută, dacă vrei, dintr-un anume narcisism. Dacă nu poți să faci canonul, dacă nu-ți stă în putință, găsești, precum Cioran, tot felul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu iluzia că, la rându-i, construiește un text care ar trebui să fie descifrat, căci nu spun nici eu chiar totul, unele idei reies din construcția textului, altele sunt abia sugerate, ba chiar construiesc vagul -, atunci ce fel de compromis să fac? Se poate să mai scriu uneori neutru și despre cărți care nu-mi plac. O fac foarte rar dar când o fac, e o tristețe. Nu sunt convingător, totul e plat, nu pot să înșel, să mă înșel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pot să înșel, să mă înșel, cu atât mai puțin. Sunt ca un personaj din Caragiale: ceva trebuie să mă zgândărească, în plăcere sau în ură (a se citi, simplu, nemulțumire). Altfel, nu prea scriu. Dar, până la urmă ce înseamnă compromis?! Probabil numai scrierea fără convingere. Dacă G. Călinescu l-a văzut pe Lovinescu când o autoritate a criticii, când o figură fără forță, deplorabilă, și asta la o distanță aproape imperceptibilă de timp, putem spune, asemenea lui Andrei Terian, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pasiune, nu ai, în textul lui, indici pentru a suspecta una dintre poziții de fals. Contextul ar putea oferi ceva detalii și ar pune o anumită lumină pe lucruri... În fine, să însemne asta că G. Călinescu face aici un compromis? Luate separat, cele două portrete sunt vii, autentice... Dincolo de joacă, sigur că la mijloc este un compromis. Depinde poate câte compromisuri face un critic și ce loc ocupă ele în traiectoria scrisului său. Dezvăluie public un compromis pe care l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
putea oferi ceva detalii și ar pune o anumită lumină pe lucruri... În fine, să însemne asta că G. Călinescu face aici un compromis? Luate separat, cele două portrete sunt vii, autentice... Dincolo de joacă, sigur că la mijloc este un compromis. Depinde poate câte compromisuri face un critic și ce loc ocupă ele în traiectoria scrisului său. Dezvăluie public un compromis pe care l-ai făcut în cariera ta de critic literar și care te frământă și azi...! Uite, de data
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și ar pune o anumită lumină pe lucruri... În fine, să însemne asta că G. Călinescu face aici un compromis? Luate separat, cele două portrete sunt vii, autentice... Dincolo de joacă, sigur că la mijloc este un compromis. Depinde poate câte compromisuri face un critic și ce loc ocupă ele în traiectoria scrisului său. Dezvăluie public un compromis pe care l-ai făcut în cariera ta de critic literar și care te frământă și azi...! Uite, de data asta o să construiesc o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
face aici un compromis? Luate separat, cele două portrete sunt vii, autentice... Dincolo de joacă, sigur că la mijloc este un compromis. Depinde poate câte compromisuri face un critic și ce loc ocupă ele în traiectoria scrisului său. Dezvăluie public un compromis pe care l-ai făcut în cariera ta de critic literar și care te frământă și azi...! Uite, de data asta o să construiesc o mică teorie. Ți-am spus că un compromis va fi fiind să scrii de bine despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ele în traiectoria scrisului său. Dezvăluie public un compromis pe care l-ai făcut în cariera ta de critic literar și care te frământă și azi...! Uite, de data asta o să construiesc o mică teorie. Ți-am spus că un compromis va fi fiind să scrii de bine despre o carte în care nu crezi, să faci reclamă unui produs, știind din start că el e stricat. Nu revin. Eu cred că altfel de compromisuri am făcut, cel puțin din lene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
teorie. Ți-am spus că un compromis va fi fiind să scrii de bine despre o carte în care nu crezi, să faci reclamă unui produs, știind din start că el e stricat. Nu revin. Eu cred că altfel de compromisuri am făcut, cel puțin din lene (știi bine: nu există altă justificare pentru lipsa de timp). E lenea unui contemplativ. Un compromis e faptul că n-am scris despre multe din cărțile care mi-au plăcut, despre care simțeam că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
faci reclamă unui produs, știind din start că el e stricat. Nu revin. Eu cred că altfel de compromisuri am făcut, cel puțin din lene (știi bine: nu există altă justificare pentru lipsa de timp). E lenea unui contemplativ. Un compromis e faptul că n-am scris despre multe din cărțile care mi-au plăcut, despre care simțeam că sunt obligat să scriu. Obligat de convingerea că aș fi spus lucruri diferite, distincte. Nespunându-le, e ca și cum aș fi lăsat cartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care cred (în treacăt fie spus: am avut uneori orgoliul mascat totuși că numai eu puteam spune anumite lucruri despre anumite cărți ce vanitate!) și despre care probabil nu voi scrie. Da, cred că asta e forma mea majoră de compromis. Cu literatura noastră e cam aceeași poveste precum cu industria din comedia lui Caragiale Cum vezi noua literatură română? E chiar nouă? În ce constă noutatea? Ce e vechi la noii poeți? Ce e nou la noii prozatori? Sau devin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și va rămâne Marea Intercesoare, te conduce până la pragul celeilalte lumi ca Moarte, și odată pragul trecut, se preschimbă în Mireasă... Mulți dintre scriitorii generației dumneavoastră au vrut să împace capra comunismului cu varza conștiinței scriind cu "ambele mâini", făcând compromisuri dureroase. Cum caracterizați aceste porniri ambigue ale scriitorului român? Vă reproșați ceva din "acea" perioadă, domnule Cezar Ivănescu? Numai dacă acceptăm, grosso modo, să definim generația mea drept "generația Labiș", care generație, în concepția mea vă înglobează și pe voi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Marin Sorescu au rămas duplicitari mai ales la debut și apoi au atacat și notele cele mai înalte, restul, Leonid Dimov, Mihai Ursachi, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu, Cristian Simionescu... au scris opere unitare, fără să facă nici un compromis. Pornirile duplicitare nu sunt specifice scriitorului român. Dacă e să-mi reproșez ceva din "acea" perioadă, îmi reproșez numai faptul că mi-am riscat viața pentru niște idioți care nu prețuiau nimic, și astfel, mi-am primejduit familia și i-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fost important și nu "șefia" mea, pentru că nu era nevoie de un șef acolo unde funcționa prietenia și solidaritatea. Atitudinea ne era comună, paradigma continua experiența echinoxistă, principiile erau aceleași: spirit critic, deschiderea spre valoare autentică, prietenia bazată pe refuzul compromisurilor morale, accent pe orientările moderne ale literaturii, înțelegerea rostului tradiției autentice. În literatură, ca și în natură, funcționează miracolul continuității, în ciuda multelor rupturi și sincope și izbucniri și încrâncenări Ai vrut să te faci regizor de film, dar ai renunțat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
demnitatea de a nu te compromite prin paginile scrise și publicate. Puțini au fost cei care n-au făcut-o în timpul vechiului regim. Din cei puțini, care au rezistat atunci, au fost, ironia sorții, destui dispuși, după Revoluție, la felurite compromisuri. A-ți menține verticalitatea și independența nu-i dintre cele mai ușoare fapte. N-am scris și publicat o pagină, un rând în timpul comunismului de care să-mi fie acum rușine. Nu vor fi fost capodopere, dar sigur nu erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]