5,639 matches
-
aceste tendințe sunt atât pentru încurajarea participării la pregătire continuă a tuturor (chiar și a celor în vârstă, în condițiile îmbătrânirii populației și aleprelungirii, în consecință, a duratei vieții active), cât și pentru a asigura oferte de pregătire calitative, relevante. Concluzionând, în cei șase piloni ai formării profesionale continue, așa cum au fost stabiliți de Consiliul Europei (2002), CEDEFOP, European Training Foundation și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși, menirea teoriei este să ajute la rezolvarea problemelor ce emerg din acțiunea practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor teorii, iar teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele, au adus un etos nou al demnității spirituale în viața satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoscute: Agenția Națională Socrates și Centrul Național Leonardo da Vinci, reunite în Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale. Vom reveni asupra acestor instituții în subcapitolul referitor la finanțarea educației adulților. Parcurgând acest subcapitol, se poate concluziona că sistemul instituțiilor și organizațiilor de educație a adulților din țara noastră este unul extrem de eterogen și divers. În încercarea de a se adapta la (și de a adapta) cerințele socialului și ale individului, atât de diverse, complexe și dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor activități proprii (Bîrzea, 2006), cu atât mai mult cu cât fonduri importante la nivel comunitar există și pot fi accesate atât pentru dezvoltarea structurală, a capacității și expertizei instituționale, cât și pentru dezvoltarea personală. Dacă, potrivit indicatorilor statistici, putem concluziona că în România nu există încă o cultură a învățării de-a lungul întregii vieți, elementele pozitive semnalate ne determină să afirmăm că există premisele și oportunitățile pentru a o realiza, aceasta nefiind însă numai responsabilitatea politicii decidenților educaționali, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățarea nu are limite” (p. 26). Neînvățând corespunzător (ca durată, ritm,intensitate, eficiență etc.), ne periclităm propria existență și dezvoltare atât ca indivizi, cât și ca societate. Decalajul dintre societăți/națiuni este generat și întreținut de învățarea neadecvată și ineficientă. Concluzionând, am putea spune că: - învățarea se desfășoară în mod continuu, permanent, pe întreaga durată de existență a omului. Copiii, tinerii și adulții, persoanele de orice vârstă, învață din și în orice împrejurare de viață. Învățarea este coexistentă cu umanul; - învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
resurse educaționale, de oriunde, de către oricine și aproape cu orice fel de echipamente IT, eficiență etc. Astfel, mobilitatea atât de necesară timpului prezent poate fi realizată cu ușurință, la fel ca și conectivitatea și interacțiunea cu alți colegi sau tutori. Concluzionând, putem spune că avantajele multiple generate vor cântări mai mult balanța cu aspecte pozitive și negative referitoare la aceste tehnologii, iar aceia dintre noi care ezităm și amânăm utilizarea lor vom avea mai mult de muncit pentru a recupera atât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se are în vedere o bună funcționalitate a acestora, în special: - determinarea unei comunicări libere în interiorul și exteriorul rețelei/parteneriatului; - încredere între membrii rețelei/parteneriatului; - reciprocitate și flexibilitate; - munca în echipă (împărțirea sarcinilor și asumarea responsabilităților); - transparență (accesibilitate și corectitudine). Concluzionând informațiile prezentate în această secțiune, putem afirma că munca/comunicarea în rețea/parteneriat reprezintă pentru individ un proces de învățare colectivă, o bună conexiune între diferiți actori sociali, împărtășirea experienței, cooperare în vederea îndeplinirii unui anumit scop, asigurarea nivelului calitativ. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aceste tendințe sunt atât pentru încurajarea participării la pregătire continuă a tuturor (chiar și a celor în vârstă, în condițiile îmbătrânirii populației și aleprelungirii, în consecință, a duratei vieții active), cât și pentru a asigura oferte de pregătire calitative, relevante. Concluzionând, în cei șase piloni ai formării profesionale continue, așa cum au fost stabiliți de Consiliul Europei (2002), CEDEFOP, European Training Foundation și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care determină valoarea unei teorii, și nu invers. Totuși, menirea teoriei este să ajute la rezolvarea problemelor ce emerg din acțiunea practică, să le reformuleze și să le interpreteze, să expliciteze ceea ce este implicit în teoriile informale ale practicienilor. Putem concluziona că teoria și practica sunt indisolubil legate, atât timp cât practica poate fi analizată și descrisă pe baza unei/unor teorii, iar teoretizarea este o generalizare a unor experiențe practice 1. Dar aceasta presupune ca practicienii să devină conștienți de locul și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
școli superioare țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințele, au adus un etos nou al demnității spirituale în viața satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoscute: Agenția Națională Socrates și Centrul Național Leonardo da Vinci, reunite în Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale. Vom reveni asupra acestor instituții în subcapitolul referitor la finanțarea educației adulților. Parcurgând acest subcapitol, se poate concluziona că sistemul instituțiilor și organizațiilor de educație a adulților din țara noastră este unul extrem de eterogen și divers. În încercarea de a se adapta la (și de a adapta) cerințele socialului și ale individului, atât de diverse, complexe și dinamice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unor activități proprii (Bîrzea, 2006), cu atât mai mult cu cât fonduri importante la nivel comunitar există și pot fi accesate atât pentru dezvoltarea structurală, a capacității și expertizei instituționale, cât și pentru dezvoltarea personală. Dacă, potrivit indicatorilor statistici, putem concluziona că în România nu există încă o cultură a învățării de-a lungul întregii vieți, elementele pozitive semnalate ne determină să afirmăm că există premisele și oportunitățile pentru a o realiza, aceasta nefiind însă numai responsabilitatea politicii decidenților educaționali, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățarea nu are limite” (p. 26). Neînvățând corespunzător (ca durată, ritm,intensitate, eficiență etc.), ne periclităm propria existență și dezvoltare atât ca indivizi, cât și ca societate. Decalajul dintre societăți/națiuni este generat și întreținut de învățarea neadecvată și ineficientă. Concluzionând, am putea spune că: - învățarea se desfășoară în mod continuu, permanent, pe întreaga durată de existență a omului. Copiii, tinerii și adulții, persoanele de orice vârstă, învață din și în orice împrejurare de viață. Învățarea este coexistentă cu umanul; - învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii mature, care se dobândește prin experiență și cunoaștere a realității, odată cu înaintarea în vârstă a oamenilor. Unii consideră că înțelepciunea ar fi caracteristica dominantă a gândirii persoanelor de vârsta a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
resurse educaționale, de oriunde, de către oricine și aproape cu orice fel de echipamente IT, eficiență etc. Astfel, mobilitatea atât de necesară timpului prezent poate fi realizată cu ușurință, la fel ca și conectivitatea și interacțiunea cu alți colegi sau tutori. Concluzionând, putem spune că avantajele multiple generate vor cântări mai mult balanța cu aspecte pozitive și negative referitoare la aceste tehnologii, iar aceia dintre noi care ezităm și amânăm utilizarea lor vom avea mai mult de muncit pentru a recupera atât
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se are în vedere o bună funcționalitate a acestora, în special: - determinarea unei comunicări libere în interiorul și exteriorul rețelei/parteneriatului; - încredere între membrii rețelei/parteneriatului; - reciprocitate și flexibilitate; - munca în echipă (împărțirea sarcinilor și asumarea responsabilităților); - transparență (accesibilitate și corectitudine). Concluzionând informațiile prezentate în această secțiune, putem afirma că munca/comunicarea în rețea/parteneriat reprezintă pentru individ un proces de învățare colectivă, o bună conexiune între diferiți actori sociali, împărtășirea experienței, cooperare în vederea îndeplinirii unui anumit scop, asigurarea nivelului calitativ. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
contribuie la diminuarea morbidității psihologice, în cazul diverselor forme de victimizare umană. Există și poziții mai nuanțate, ca de pildă cea a lui McFarlane (1988), care dorind să testeze eficacitatea PD pe un eșantion de peste 450 de pompieri australieni a concluzionat că această strategie are valențe pozitive protectoare numai dacă se intervine imediat după episodul traumatic. în schimb, trenarea intervenției poate compromite cvasitotal eficacitatea ei. Dincolo de toate aceste opinii, important este să nu o fetișizăm, căci o asemenea atitudine poate tergiversa
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în funcție de orientarea pe care o slujește, o serie de metode psihoterapeutice adecvate, pentru a facilita procesul de remontare psihică a pacientului și a-i cataliza energia interioară, în vederea ofensivei împotriva unui adversar redutabil, care este propria sa maladie. Pentru a concluziona, în legătură cu metodele la care poate apela medicul în comunicarea diagnosticului, așa cum am mai precizat anterior, metoda centrată pe pacient se plasează în fruntea ierarhiei, dar este binevenită și o asociere a acesteia cu metoda oblică (deoarece oferă o viziune de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
protecție, environmentali și individuali, vom relua sintetic, aspectele specifice schimbărilor pozitive, în evoluția posttraumă a persoanelor reziliente, așa cum le menționează cercetările în domeniu. St. Joseph și A. Linley (2006) sintetizează informațiile de specialitate în domeniul consecințelor traumei și al rezilienței, concluzionând că există trei tipuri de dezvoltări reziliente posibile ale persoanelor expuse evenimentelor traumatice: în primul rând, o revalorizare a relațiilor cu ceilalți, cu prietenii, cu membrii familiei, concomitent cu o sporire a sentimentelor de altruism 1 și compasiune față de ceilalți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mari decât cel autocratic În orice situație. Însă mult mai importantă este relația dintre cele două tipuri de guvernământ democratic, cel În care pot fi făcute subvenții și cel În care nu pot fi făcute. În această privință, Niskanen concluzionează că, În situația În care subvențiile ating un nivel cu puțin sub cel atins În ultimii ani În SUA, rata medie a veniturilor va fi cu 40% mai mică decât În situația În care nu ar fi permise subvenții. În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
birocratic inhibând identitatea de gen. În acest context, un punct de interes este problema feedbackului instituțional al politicii 1 și cea a arenelor de acțiune politică 2, efecte așteptate ale procesului de elaborare a politicilor de gen. Astfel, se poate concluziona că, cel puțin În acest domeniu de intervenție publică, elaborarea politicilor presupune un proces mai amplu decât fundamentarea autoritară și ierarhică a deciziei, o necesară reorientare a proceselor de formulare către politicile cu public, precum și reorientarea axei de implementare a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
informații suficiente pentru a permite autorității competente a statului solicitat: să aibă motive rezonabile pentru a crede că persoana fizică sau juridică în cauză este implicată într-o infracțiune penală (...) (articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (i) UEUS-AJ), să concluzioneze că informațiile căutate se raportează la anchetă sau la urmăririle penale (articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) UEUS-AJ). Cererea de informații conține, în măsura în care este posibil, informații privind numele băncii sau al instituției financiare nebancare susceptibilă de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
De la început precizăm, așa cum rezultă și din acest subtitlu, că avem în vedere doar o "îmbunătățire" a actualei organizări a teritoriului României, în sensul pe care l-am definit la începutul prezentului eseu, nu o "reorganizare" administrativ-teritorială, în legătură cu care am concluzionat că nu este nici necesară și nici oportună. Înființarea sau reînființarea unor comune sau orașe, a unor unități administrativ-teritoriale în general, nu este și nu poate fi o acțiune arbitrară. Prin efectele ei deosebite pe planul vieții economice și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]