5,537 matches
-
un „stereotip al delincventului”. Așa cum arată Julian V. Roberts (1992, 138), „în ochii publicului, un infractor este tipic un outsider, tânăr, din clasa de jos, neatractiv din punct de vedere fizic”. Acest stereotip este foarte puternic. Populația îi stereotipizează pe criminali nu numai după criteriul caracteristicilor fizice, dar și după particularitățile psihice. Într-un sondaj de opinie în care canadienii au fost întrebați ce imagine le vine în minte atunci când vorbesc despre un „criminal”, cei mai mulți au declarat că se gândesc la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este foarte puternic. Populația îi stereotipizează pe criminali nu numai după criteriul caracteristicilor fizice, dar și după particularitățile psihice. Într-un sondaj de opinie în care canadienii au fost întrebați ce imagine le vine în minte atunci când vorbesc despre un „criminal”, cei mai mulți au declarat că se gândesc la un individ violent, dezechilibrat psihic (Brillon et al., 1984). Dincolo de stereotipul despre delincvenți, în general s-a constatat că există imagini stereotipe despre diferitele tipuri de infractori. Un individ care comite infracțiuni cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunitatea dumneavoastră? (după R. Rose, 2005, 62) România Noile state membre UE (valul de aderare 2004) Foarte bună 7 5 Destul de bună 59 48 Nu așa de bună 26 35 Proastă 8 11 Pentru unii cetățeni, justiția este și nedreaptă (criminalii scapă nepedepsiți) și inechitabilă (pentru aceleași infracțiuni se pronunță sentințe diferite). În multe sondaje de opinie publică din SUA, Canada și Europa, populația și-a exprimat convingerea că justiția îi favorizează pe cei bogați (Reid, 1984; Brillon et al., 1984
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
media and fear of crime. American Behavioral Scientist, 39, 379-386. Institutul Național de Statistică. (2005). Condițiile de viață ale populației din România. Lippmann, Walter. [1922] (1991). Public Opinion. New Brunswick: Transaction Publishers. Roberts, Julian V. (1992). Public opinion, crime, and criminal justice. Crime and Justice, 16, 99-180. Rose, Richard. (2005). Are Bulgaria and Romania up to EU standards? A New Europe Barometer Evaluation. Glasgow: University of Strathclyde. Sacco, Vincent F. (1995). Media constructions of crime. Annals of the American Academy of
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
brahmanismul oficial nu reușise prin speculațiile sale upanișadice să satisfacă nevoile spirituale ale adepților. Religia brahmanilor era egoistă. Săvârșitorii cultului se considerau puri în comparație cu ceilalți oameni. Ei își petreceau viața săvârșind practici religioase minuțioase și privindu-i ca pe niște criminali pe cei care nu observau riturile. Buddha în schimb nu acorda un rol fundamental nici practicilor religioase nici studiilor. El considera că este suficient pentru a obține salvarea să fii caritabil, cast și binefăcător. Buddha însuși spunea: „Doctrina mea este
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ficțiune și cu o acțiune cu totul inventată, al cărui succes poate că n-a fost chiar pe măsura succesului altui roman inventat, Kaputt, al lui Malaparte. Constantin Virgil Gheorghiu, Într-un alt roman al său, folosește numele unui fictiv criminal de război pe care-l chema Rosetti, eu cred că n-a făcut-o dinadins. Niște membri ai familiei Rosetti aflați În Franța l-au dat În judecată. În proces a fost amestecată ca martor și Monica Lovinescu, nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În timp ce alții au tolerat astfel de nedreptăți, unii dintre ei profitînd considerabil În urma oprimării semenilor lor. În fapt, experiența comunistă, așa cum a fost ea percepută la nivel individual și societal, a fost complexă, cu indivizi pe post de victime, colaboratori, criminali și spectatori. Istoricii și oamenii de cultură contemporani ce tratează această perioadă trebuie să evidențieze astfel de complexități. Acest efort nu este doar crucial, ci și extrem de urgent dacă se dorește construirea, precum și menținerea unor societăți pluraliste democratice viabile În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
din SUA, ce s-a desfășurat la Washington DC, În iunie 1996. Autorul acestei introduceri ne familiarizează cu realizările guvernului Năstase și ale lui Ion Iliescu În materie de combatere a antisemitismului, abordarea În mod deschis și „sincer” și condamnarea criminalului de război Ion Antonescu. Pierzînd din vedere fapte extrem de importante și condamnabile de altfel, Braham uită că PDSR a conlucrat extrem de util cu PRM, PUNR, iar membri marcanți ai guvernelor postdecembriste participaseră activ la campaniile de reabilitare a mareșalului Antonescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cunoștință cu deosebită satisfacție că regimul de dictatură personală a lui Ceaușescu a fost Înlăturat de popor și condamnăm pe Nicolae Ceaușescu pentru actele sale criminale Împotriva poporului. [...] În cele mai grele momente ale istoriei poporului român, noi condamnăm pe criminalul Nicolae Ceaușescu, pentru actele sale prin care, timp de un sfert de secol, a instaurat În România un regim de dictatură și teroare. Asigurăm Consiliul Frontului de Salvare Națională că Întregul colectiv al ambasadei noastre va acționa neabătut pentru Îndeplinirea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a remarcat o corelație puternică (r = + 0,85) între tendința agresivă a copilului adoptat și tendințele agresive ale celorlalți copii din familia adoptivă (Rende, Slomkowski, Fulker și Plomin, 1992). Analiza comportamentului criminal la copiii adoptați ai căror părinți biologici erau criminali semnalează o concordanță relativ puternică între cei doi în cazul crimelor non violente și lipsa oricărei corelații în cazul crimelor violente. Studiul experimental asupra agresivității comise de către copii împotriva păpușii gonflabile n-a scos la iveală nici un efect ce ar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
inteligență mult mai scăzut la populația XYY (inferior față de medie), cercetătorii au ajuns la concluzia că superioritatea lor cantitativă în mediul de detenție se poate explica prin faptul că poliția reușește să-i prindă mult mai ușor decât pe alți criminali. Prin urmare, nu există nici un fel de corelație între acest sindrom și agresivitate. Dar cum purtătorii de cromozom Y suplimentar sunt mai corpolenți și au un nivel intelectual mai scăzut, ei pot suscita diverse provocări în mediul lor social care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la televizor și auto-evaluarea agresivității la vârsta de 30 de ani. În opinia autorilor acestui studiu, confruntarea precoce cu agresivitatea televizată stimulează agresivitatea în general, provocând manifestarea diferitelor sale forme la vârsta maturității. Raportul studiului longitudinal sugerează că variabilitatea comportamentului criminal poate fi explicat, cel puțin la 10 % dintre subiecți, prin faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor. Teoria bazată pe procesele de prelucrare a informației oferă o explicație pe termen lung a efectului imaginilor de violență televizată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în mod paradoxal nevoia de comunicare cu părinții abuzivi. Procesele normale de separare de părinți și dezvoltarea psihologică independentă devin din această cauză mult mai dificile. Experiența ostilității și a abuzului dăunează dezvoltării stimei de sine și a percepției sinelui. Criminalii violenți, delicvenții și membrii găștilor violente au cu toții o stimă de sine foarte slabă în raport cu alte categorii de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de ceilalți copii în ceea ce privește perceperea propriilor competențe individuale și sociale. Diferența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
precum "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte!" sau "Cine seamănă vânt adună furtună!" constituie bazele acestei mentalități sociale. Urmărind aceeași logică, copiii sunt pedepsiți dacă comit o greșeală, delicvenții sunt condamnați de la vârste din ce în ce mai fragede la pedepse din ce în ce mai grave. Executarea criminalilor minori nu mai scandalizează pe nimeni. Dar care sunt consecințele ? Agresivitatea sau violența scad în aceste condiții? În realitatea cotidiană, proverbele, simțul comun, regulile își pierd semnificația în funcție de contextul aplicării lor. Prin definiție, pedeapsa este o tehnică folosită pentru a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
copii și că faptul de a fi fost crescut într-un mediu abuziv reduce inhibiția față de folosirea agresivității. Ce se întâmplă cu adulții? În mai toate sistemele juridice actuale, pedepsele cele mai grave sunt folosite pentru a-i convinge pe criminali să nu mai comită acte de violență și pentru a-i determina și pe alții să le evite. Dar oare aceste amenințări implicite sau explicite au vreun efect asupra recidiviștilor sau asupra frecvenței actelor criminale? Se gândesc oare oamenii, înainte de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
imediată și sigură, ea funcționează ca element ce poate schimba o hotărâre. Dar acest lucru se întâmplă foarte rar în viața reală. În sistemele juridice actuale pedeapsa este aplicată, în general, cu mari întârzieri și doar în cazul în care criminalul a fost prins. Iar statisticile arată că rata criminalității rămâne aceeași, indiferent de gravitatea sancțiunii aplicate (pedeapsa cu moartea; Archer și Gardner, 1984). Pedepsele moderate, ferme și sistematic aplicate pot totuși avea un efect preventiv asupra adulților. Departamentul de poliție
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tendință 25, 29 Alcool 201, 206 Altruism 236 A amorsa 32 amorsare 191, 221 Analiză factorială 25, 26 Angajament Anonimat 91-92, 151, 176 Anxietate 23, 35, 38, 88, 111, 169, 204 Apartenență etnică 58 Aprecierea morală 69, 87, 134 Atac criminal 61 fizic 25 personal 33, 37 reciproc (retaliation) 136 Așteptare 24 Atitudine 23, 35, 73, 84, 97, 156 Atribuire 84, 137 cauzală 23 Auto-descriere 25 Autoevaluare 155 Automatism motor 120 Autoreglare 29, 150, 182 Autoritate 61 B Bandă 79-81 BDHI
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
interesele și ceea ce fiziologii secolului al XIX-lea numeau instincte. Avem o serie de pulsiuni iraționale și inexplicabile ce deschid posibilitatea (re)structurării conștiinței. Există o relație non-reprezentabilă între felul lui Cum? se forjează instinctul criminal pe restructurarea conștiinței. Astfel, criminalii devin reformați mental, evident, dacă sunt integrați într-un proces al recuperării, și nu unul al perfecționării, precum în Franța începutului secolului al XIX-lea74. Lucrurile sunt într-o ordine a lor, deși filosofia dialecticii ne mistifică și ne face să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin utilizarea condamnatului în scopul aparatelor politice ale statului, așa cum s-a întâmplat cu Napoleon, atunci când și-a pus în funcția de ministru de interne cel mai versat borfaș al vremii, specializat în închisorile din Franța postrevoluționară. Coabitarea politicienilor cu criminalii nu este ceva nou în istoria modernă a lumii. Dacă ne gândim la două războaie civile, cele din Liban sau Iugoslavia, sau la cazul Cambodgiei, vom înțelege de ce anumiți criminali ocupă funcții importante în statele din care provin și în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vremii, specializat în închisorile din Franța postrevoluționară. Coabitarea politicienilor cu criminalii nu este ceva nou în istoria modernă a lumii. Dacă ne gândim la două războaie civile, cele din Liban sau Iugoslavia, sau la cazul Cambodgiei, vom înțelege de ce anumiți criminali ocupă funcții importante în statele din care provin și în momentul de față. Criminalitatea modernă este o formă de politică extremă, iar criminalii din motive doctrinare și ideologice sunt linia dură a politicii considerate "pașnice". Politica modernă nu este deloc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la două războaie civile, cele din Liban sau Iugoslavia, sau la cazul Cambodgiei, vom înțelege de ce anumiți criminali ocupă funcții importante în statele din care provin și în momentul de față. Criminalitatea modernă este o formă de politică extremă, iar criminalii din motive doctrinare și ideologice sunt linia dură a politicii considerate "pașnice". Politica modernă nu este deloc pașnică! Războiul civil din Iugoslavia poate fi luat ca un "manual" în privința acestei coabitări. Ori de câte ori a avut loc un atac al uneia dintre
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fi luat ca un "manual" în privința acestei coabitări. Ori de câte ori a avut loc un atac al uneia dintre armatele implicate în conflict (sârbă, croată, bosniacă) și cucerirea unui teritoriu cu populația ei, veneau din spate, precum hienele după pradă, grupurile de criminali de război; grupuri formate din indivizi îndoctrinați și ținuți într-un stadiu de reducționism mental, unii dintre ei infractori și criminali de drept comun. Ceea ce conferă sens, identitate, direcție puterii-cunoaștere este disciplina și ierarhia. Ierarhia nu este ceva nou sub
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sârbă, croată, bosniacă) și cucerirea unui teritoriu cu populația ei, veneau din spate, precum hienele după pradă, grupurile de criminali de război; grupuri formate din indivizi îndoctrinați și ținuți într-un stadiu de reducționism mental, unii dintre ei infractori și criminali de drept comun. Ceea ce conferă sens, identitate, direcție puterii-cunoaștere este disciplina și ierarhia. Ierarhia nu este ceva nou sub soarele istoriei, în schimb disciplina și tehnicile disciplinare sunt producții de masă ale societății moderne. Disciplina caracterizează progresul economic modern. Evident
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de miliție care își tratează cu sadism victimele, niște tineri protestatari din ziua de 21 decembrie 1989, fără să știe că fiecare îl torturează cu zel ideologic tocmai pe fiul colegului său (Cum a fost respins Kipling la cenaclu), un criminal condamnat la moarte și un tată care insistă să primească, după terminarea execuției, nu consolări formale și inutile, ci o misterioasă sacoșă „adusă din străinătate” (O pungă de plastic cu mânere albe). Fie că mimează oralitatea, fie că efectuează „disecții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
ceva asemănător cu iertarea prezidențială last-minute. Un document oficial, datând din anul 85 d.C., afirmă: „Meritai biciuirea ...dar te las mulțimilor” (Papirusul din Florența 61) - un oficial roman renunță la biciuire, deseori un preludiu al răstignirii, și-l eliberează pe criminal. Într-un scenariu puțin diferit, Pliniu cel Tânăr, guvernatorul Bitiniei (în Asia Mică) în zilele împăratului Traian (circa 110 d.C.), face referire la iertarea ucigașilor, prin care „acei oameni au fost eliberați ca urmare a cererii lor adresate proconsulilor sau
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]