7,252 matches
-
s-a relaxat și atârnă leneș. Pare bosumflată. Îmi duc degetul arătător la buze, îl pup fără zgomot, apoi îl duc spre buzele ei și le ating ușor. Nici nu tresare. Mă întind lângă ea și închid ochii. Cică niște cronicari Magazinul e foarte bine aprovizionat. Azi sunt reduceri substanțiale, așa că stabilimentul e plin. Oamenii stau cuminți la coadă. Vânzătoarea pune marfa în pungi și așază pungile pe cântar. Apoi înmulțește numărul de kilograme cu patru. Clienții numără bancnotele cu atenție
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
și echipei admirate și respectate a Editurii Humanitas. Lui Mihai Constantinescu și echipei Festivalului Inter național George Enescu. Leontinei Văduva și lui Roby Saltz, pentru că sunt cei mai buni! știu ei ce și de ce... Tuturor marilor cântăreți, regizori, dirijori și cronicari care au îm brățișat ideea de a omagia nu doar o colegă deosebită, ci și o prietenă de nădejde. Lui Pierette Chastel, atașata de presă a Operei din Paris, pentru facilitarea comunicării cu Gérard Mannoni. Lui Jack Mastroianni, pentru facilitarea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
în romanul omonim și, apoi, care sunt ecourile acestei familii în celelalte romane, care reiau unele personaje, în primul rând cele dominante ale epicului momomețian: Ilie și Niculae Moromete. în romanul lui M. Preda, istoria nu este povestită de un cronicar sau de un sociolog, dar nici de un scriitor care se află în afara ei. Istoria este prezentată așa cum o descoperă, treptat, pe măsură ce o trăiesc, aceia care o compun. în roman, țăranii nu sunt o clasă socială, ci oameni care au
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
pentru un scop nobil de a-și vedea visul neamului românesc împlinit, pentru unirea tuturor românilor într-o "Românie Mare" așa cum și-au dorit-o voevozii noștri Mihai, Stefan, Cuza și alții cu multe secole înaintea noastră. Mărturie stau scrierile cronicarilor din vremurile vechi, uitate de unii dintre noi,cât și monumentele, statuile și cimitirele care mai dăinuie pe unele locuri, prin grija unor oameni de suflet pentru eroi.Multe dintre acestea nu mai există nici ele,au fost radiate și
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Pe de altă parte, preocuparea profesorilor de limba și literatura română de a le oferi elevilor prilejul de a se manifesta creativ, continuă să se materializeze, an de an, în conceperea revistei Biruit-au gândul...Amintind prin titlu de personalitatea cronicarului Miron Costin și fiind ea însăși o „cronică” a liceului, revista adună în paginile sale bucuria scrisului, gândurile și speranțele elevilor; de la primul număr, înregistrat în anul 1995, până în prezent, mai atractivă de la o apariție la alta, revista a adunat
CATEDRA DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1832]
-
barbare germanice și apoi de adâncirea separării dintre cele două imperii romane. La acestea adăugăm prezența musulmanilor în Europa, începând cu secolul al VIII-lea, și lupta împotriva Islamului, din vremea cruciadelor. Termenul Europa apare pentru prima oară în textele cronicarului Isidor cel Tânăr la 759 (du Rèau, 1995, 21), fiind folosit pentru a exprima victoria împotriva Islamului. Acesta ne dă informația potrivit căreia Carol Martel, regele francilor victorios la Poitiers, a apelat la armatele europenilor. Puțin timp mai târziu, lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
În opoziție cu cel roman, acest spațiu este deschis spre Nord și Est. Exact în interiorul acestuia, după tragicele războaie mondiale fratricide, s-a format Comunitatea europeană a celor șase state europene. Imperiul carolingian rămâne astfel de referință pentru Europa unită, cronicarul Angilbert denumindu-l pompos pe regele franc Carol cel Mare „conducătorul adevărat al Europei” (Fondation Robert Schuman, 1993, 22). Încoronarea lui la Roma, în anul 800, simbolizează faptul că Dumnezeu i-a conferit stăpânirea asupra tuturor frontierelor Europei. Acum s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
abordează problemele de politică externă dintr-o perspectivă amplă și își concentrează atenția supra evenimentelor care au implicații în viața politică a țării. O problemă intens dezbătută o constituie "chestiunea orientală", căreia Eminescu îi dedică un număr impresionant de articole. Cronicar de politică externă la un jurnal de provincie fără resurse materiale și umane adecvate, gazetarul întâmpină greutăți în strângerea informațiilor și în comunicarea lor operativă: "Lipsa unui birou telegrafic notează jurnalistul în 20 iunie 1876 și greutatea cu care ziarele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parte, de particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile politice vehiculate. Literatura de specialitate consideră veacul al XIX-lea matricea limbajului politic românesc modern, fără a nega însă existența unor forme incipiente de manifestare ale acestuia în creațiile cronicarilor (cronicile și documentele cancelariilor domnești oferă argumente relevante în acest sens). Chiar și atunci când scopul declarat al periodicelor este cultivarea literaturii și promovarea valorilor culturale, componenta politică, abil mascată de paginile de literatură, rămâne o dimensiune importantă a activității editoriale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
situându-se între ironia mușcătoare și satira vehementă a tarelor unei lumi în care prea multe lucruri nu sunt așa cum trebuie. 4.4.4. Istoricul Prin activitatea pe care o desfășoară vreme de peste șapte ani pe tărâmul publicisticii, Eminescu devine cronicarul evenimentelor social-politice din epocă, iar articolele sale reflectă momente esențiale din istoria României. Statul și organismele sale, administrația și instituțiile sociale, formele de guvernământ, spațiul geografic și istoric al poporului român, viața culturală și artistică din veacul al XIX-lea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fost nevoiți să o facă acestei nenorocite de monede de hîrtie pe care Majestatea Sa a fost obligat mai apoi să o discrediteze la 1 noiembrie 1720". După R. Lehoreau, Cérémonial de l'Eglise d'Angers, Paris, 1967, p. 286 Cronicarul angevin se face ecoul fidel al experienței lui Law așa cum a fost ea trăită în provincie. Citindu-l, înțelegem cum a putut această experiență să trezească pentru mult timp neîncrederea francezilor în privința hîrtiei monedă. DOCUMENT 2 Ludovic al XV-lea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
O istorie a Rusiei 49. J.-C. Alexander, Steven Seidman (coord.), Cultură și societate Format 1/16 (54 x 84) • Bun de tipar: 2001 • Apărut: 2001 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit(hotmail.com * Cuvintele precedate de un asterisc figurează în Glosar. 1 lat. cippus = par ascuțit (n.t.) 2 Henric I de Montmorency, conte de Damville
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
În adîncimile nealterate ale sensibilității noastre, departe de contradicțiile, deziluziile și violența care ne asediază necontenit iureșul vieții” (1). Dar tot la fel de bine ei sînt puternic ancorați În realitate, așa cum bine observa Valentin Ciucă: “Pictorii naivi par a fi niște cronicari mondeni ai clipei, malițioși nu o dată, urmărind faptele la fața locului, exagerînd adesea spre a atrage atenția. Moraliști deghizați, ei nu uită faptul că prin ironie pot restabili primatul eticii. Ei urmăresc o conciliere blajină cu ordinea comunitară, și nu
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
transmise simplu, clar, concis, fără divagații; sau dimpotrivă, mai complicat, cu întreruperi ale firului narativ, reveniri, reluări etc., fraze ample, multe determinări sintactice (atribute, complemente etc.). Ipostazele scriitorului: a. de narator (obiectiv sau subiectiv); b. spectator (activ sau pasiv); c. cronicar al evenimentelor; d. participant la conflict; e. dispersat în mai multe personaje. Ritmul narării poate fi: a. lent, rezultat din utilizarea unor fraze ample, sinuoase, cu multe propoziții subordonate; b. alert, obținut cu ajutorul propozițiilor scurte, al frazelor construite prin coordonare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și critică literară, editată în 1936, la București. Volumul se deschide cu O profesiune de credință, cu comentarii pe marginea sărbătorii cărții, ca răspuns la o scrisoare a unui cititor, bun prilej de a-și afirma propria viziune trinitară: "Dela Cronicari la M. Cogălniceanu și Domnul Alexandru Cuza, dela Dacia Literară la disciplinata perioadă a Junimii, dela vijelioasa acțiune a Sămănătorismului și pînă astăzi, și pînă cît va dăinui vre-o noțiune de popor care se respectă și tinde tot spre
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
nu este rendez-vous întîmplător, nu-i fabricant de asimilări, ci Eminescu este cometa Halley proorocită cu sute de ani în urmă de socotelile naturii ca rezultantă a calităților și aspirațiunilor unui popor; Eminescu este vioara străbună pe care au cîntat cronicarii veacurilor stinse și lăutarii de mai tîrziu; Eminescu este fluerul prin care ciobanul își doinește jalea, este buciumul ce se înalță majestos și amenințător în zare, plîngînd durerea unui neam și prevestindu-i totuși viitor măreț. Eminescu este biciu de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
materialele biografice și etnografice puse la dispoziție, le aduc pe această cale respectuoasa mea Acad.prof. Constantin Ciopraga caracterizează astfel episodul literar: „la Iași, fenomen semnificativ, memorialistica a avut întotdeauna zelatori pasionați, emulația a găsit aici teren favorabil de la marii cronicari până la Mihail Sadoveanu, până la Ionel Teodoreanu și ceilalți s-a conturat aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1. Evoluția categoriilor profesional-intelectuale, secolele XVII, XVIII, XIX Categorii profesionale Sec. XVII Sec. XVIII Sec. XIX Profesori, învățători 3.2% 46.9% 46.1% Autori carte didactică 0.3% 1.2% 17.9% Traducători 4.1% 3.1% 14.7% Cronicari, istorici 2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
volume de specialitate. Preocupat și de cercetarea culturii și istoriei românești, Graur descoperă la Karlsbad o autobiografie a lui Gheorghe Asachi pe care o semnalează publicului. Adrian Verea (1876-1944), medic ORL cu un doctorat la Paris, este și poet, dramaturg, cronicar de teatru, publicist 84. Cea mai reprezentativă categorie profesional-intelectuală nord-moldovenească este conturată de către cadrele didactice, nu atât prin numărul lor, cât prin implicarea în viața culturală și politică a zonei. Profesorii se disting ca inițiatori și animatori culturali, majoritatea instituțiilor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care generațiile viitoare să-l îmbogățească. Deci am fructificat ideea aceasta, pentru a face cunoscută istoria unei școli cu tradiție în zona noastră, pentru a valorifica experiența acumulată în peste 75 de ani de existență: căci, așa cum, cu înțelepciune zice cronicarul, nu trebuie ,, să lăsăm să se înece ... anii trecuți” căci ,, este a inimii durere”. În același timp, colectivul de redacție al acestei monografii este conștient de marea responsabilitate pe care și-a asumat-o, întocmai cum tot cronicarul a afirmat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93484]
-
înțelepciune zice cronicarul, nu trebuie ,, să lăsăm să se înece ... anii trecuți” căci ,, este a inimii durere”. În același timp, colectivul de redacție al acestei monografii este conștient de marea responsabilitate pe care și-a asumat-o, întocmai cum tot cronicarul a afirmat: ,, eu voi da samă de ale mele toate câte scriu”. Monografia noastră este un dar pentru toți oamenii școlii - profesori, elevi, părințifoști, prezenți și viitori, este un act de cultură în folosul comunității, este un studiu făcut cu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93484]
-
altă lucrare importantă pentru istoria românilor prin ideile pe care le susține este „Hronicul vechimei a romanomoldovlahilor”, scrisă în perioada 1719-1722. DIMITRIE CANTEMIR: Este bine că amintiți și despre această lucrare care cuprinde istoria noastră până la descălecare deoarece susțin ideea cronicarilor, anume originea comună a tuturor românilor. Am muncit mult pentru redactarea acestei lucrări de care sunt foarte mândru deoarece am consultat peste 150 de izvoare române și străine în limbile latină, greacă, polonă și rusă. REPORTER: Dar probabil cea mai
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ansamblu a eminentului literat, stăruind asupra personalității și structurii inconfundabile ale intelectualului de mare distincție și de tot atât de mare orgoliu. Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist și memoralist. S-ar putea zice - observă Vladimir Streinu - că mai mult decât orice e cronicar al conștiinței sale." Puțin mai încolo, criticul îi definește cu pregnanță arta: "Obiectul artei și al teoriei lui despre artă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Privit în postumitate, Camil Petrescu este un spirit proteic: poet, romancier, dramaturg, critic literar, eseist, filozof, matematician, sociolog, om politic, cronicar (sportiv și militară, ziarist și memoralist. S-ar putea zice - observă Vladimir Streinu - că mai mult decât orice e cronicar al conștiinței sale." Puțin mai încolo, criticul îi definește cu pregnanță arta: "Obiectul artei și al teoriei lui despre artă este (...Ă nuditatea psihologică, cultivată până la voința de anulare a stilului. El scrie cum ar sfâșia bluza de pe un sân
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și Clasicii noștri ("Ă, altele au reprezentat nucleul unor cărți tipărite ulterior (Versificația modernă, ", Calistrat Hogaș, ", Ion Creangă, ", Studii de literatură universală, "Ă sau al ediției Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte (vol. I, ", vol. II-"Ă. Fără a fi cronicarul actualității literare curente (mandat deținut la R.F.R. de Șerban Cioculescuă, Vladimir Streinu a cultivat în coloanele periodicului îndeosebi critica de exegeză, cu deschidere spre istoria literară și mai rar cronica literară. Este demn de menționat preocuparea sa de a-și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]