6,809 matches
-
impre‑ sionantă. În unele județe, lumea a tipărit pe gratis. În primul rând, contracandidații făceau așa, căci era în avantajul lor ; pe asta m-am și bazat, pentru că, în fond, erau oameni care aveau de câștigat din campania asta de cură‑ țire a parlamentului de indivizi dubioși. La fel, presa, care a declanșat un efect de „bulgăre de zăpadă“, în schimb eu m-am ales cu o grămadă de procese în civil pentru calomnie. Un număr destul de mare de oameni - domnul
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
plus oameni ca Moise Guran. Și mai există niște insule de investiție străină. Câteva insule de presă sunt onorabile. Ce voiam eu să fac e ceea ce am făcut și cu Coaliția pentru un Parlament Curat, adică un prim pas spre cură‑ țire, măcar să știi cui aparține presa. Scandalul mare a fost anul trecut, cu Roșia Montană, când erau zeci de mii de oameni în stradă la București, și presa, fărĂ interven‑ ție politică, ca în ’90, cu Piața Universității, nu dădea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu facsimilul original", se dovedește a fi un fals întrucât "în vara anului 1886" Eminescu nu a fost la Liman-Odesa, el "se afla în țară, grav bolnav. La 15 iulie când ar fi "scris" scrisoarea din Rusia Eminescu urma o cură de hidroterapie la băile Repedea de lângă Iași". Rezultă deci că informațiile cuprinse în respectiva scrisoare, "cu privire la traducerile eminesciene din această perioadă (basmele lui Pușkin) trimise lui Creangă pentru a fi publicate într-o carte de povești pentru copii, sunt o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
patra ale revistei, prima pagină (În care Emanoil Bucuța n-a apărut decât foarte rar), fiind În majoritatea cazurilor rezervată colaboratorilor din afară, [cu texte] destul de eclectice sau de mediocre, salvate Însă de la un discredit total prin rafistolările sau șiretli curile amăgitoare ale titlurilor și „manșetelor“ cu tam-tam, inventate de secretarul de redacție, de nu-și mai recunoșteau nici autorii paternitatea lor, cum și prin notițele dense, sucu lente, din paginile a treia și a patra, mai totdeauna nesemnate și datorate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și astăzi În casă, moștenire pentru botanis tul meu insensibil la asemenea lucruri, ulcelele condeiate ale țăranului din Vâlcea pe care l am găsit stând pe vine În târgul Râmnicului cu marfa lui dinainte; artă pură și candidă a vea curilor care nu cunoscuseră Încă smalțul, exemplare de cea mai rafinată primitivitate aceste ulcele colo rate cu pămânțele ușor gradate, minune de armonie a culorilor, a inciziilor orna mentale, a formelor și proporțiilor, Înrudite și totuși felurite de la o ulcea la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de l'adjectif qualificatif", în L'Information grammaticale, 58, p. 5-10. Riegel, M., J.-Ch. Pellat, R. Rioul, 1994, Grammaire méthodique du français, Paris, Presses Universitaires de France. Rizzi, L., 2006, "Sintassi: le strutture", în: Al. Laudanna, M. Voghera (a cură di), Îl linguaggio. Strutture linguistiche e processi cognitivi, [Romă, Bari], Laterza, p. 205-229. Roibu, M., 2008, Mijloace lingvistice de realizare a funcției metacomunicative în limba română, teza de doctorat, Universitatea din București. Rosetti, Al., 1943, Gramatică limbii române, București, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
cu totul deosebit... Știi bine, ragul meu, că Eminescu,după ce a trecut prin sanatoriul doctorului Șuțu din București, prin sanatorii din Viena, și după călătoria în Italia, a revenit la Iași, în aprilie 1884. Aici i s-a recomandat o cură la „Băile idriatice Răpidea”, dar pe care le-a refuzat. Le-a urmat însă pe cele recomandate în 1886, când a luat parte la hramul Schitului lui Tărâță, în ziua Adormirii Maicii Domnului. Faptul este povestit de Riria Gatoshi, viitoarea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dat în sfârșit de mine: șezând liniștit și satisfăcut pe fund, bine ascuns de foile de cucuruz ori de frunzele de sfeclă din vasta grădină de zarzavat a unității militare. Murdar și sătul, mai înghițindu-mi și mucii, după o cură strașnic vegetariană, minuscul Tarzan al zarzavaturilor. În preajma mea, mișunau porci. În perioada imediat următoare mutării noastre de acolo la Cluj, m-am mai bucurat în vreo două-trei rânduri de fericitele meleaguri vestice, deoarece sora tatei, Marioara, măritată cu un căpitan
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
o carnație ca lumea. Dar a mai fost operată ulterior de pietre la ficat și - colac peste pupăză - la degetul mare al mâinii drepte, dintr-o infecție de manichiură. Cât o știu eu, n-a ținut niciodată regim (poate doar „cură de slăbire“ - și cu ajutorul unor ciuperci japoneze), dar menopauza timpurie s-a manifestat prin oribile dureri de cap - luni și luni de zile n-a suportat lumina, zăcând la pat în întuneric, cu comprese reci pe frunte. Datorită extraordinarei ei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Bogdan Preotu’ (îl chema Prioteasa) și eu. După aceea s-au mai adăugat și alții. Ce făceam : fumam, beam și chiuleam de la ore. De chiulit, nu chiuleam de la toate, ci doar, zilnic, de la cîte una-două. În timpul ăsta, mergeam pe la blo curile din apropierea liceului să stăm pe băncile din fața scărilor sau la niște locuri de joacă unde erau leagăne și tobogane. și fumam. Atît. Fumam țigară de la țigară - le sudam, adică. în primele zile din clasa a noua eu nu fumam încă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
literar (la 3 februarie 1937) i se părea plin de vanitate și superbie: Se vede cât de acolo că este încredințat a fi cel mai mare scriitor" (Scrisori și documente, 1979). Chiar în același 1937 (la 24 decembrie, aflat la cură la Karlsbad) un Sadoveanu care dăduse Hanu Ancuței, Zodia Cancerului, Baltagul, Creanga de aur și primul tom al trilogiei Frații Jderi opere de repertoriu național se lăsa invadat de dubii. Jurnalul de la Karlsbad respiră tristețe: Destinul a trebuit să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca să-și agonisească ei înșiși cât mai mult pentru propriul lor trup și fac fără greș bolile pe care străinii le curarisesc și pe care ei înșiși le lasă necurarisite până la sfârșit; au mijloacele prea la îndemână și, având necontenit cure și diete, sfârșesc prin a muri de obezitate, ficat și alte infirmități necunoscute nouă străinilor. Obișnuiți de aproape două secole să primească oaspeți cu bună plată, cetățenii acestor locuri sunt deosebit de politicoși, cu vorbă blândă și purtare distinsă. Pe lângă asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să nu-ți fie cu supărare nu-i sfrijit și cu picioarele ca fusele cum sunt alții nu vă fie cu bănat, crescuți în puf și înțărcați după moda nouă! Toate-s bune, una-i ră, Nu-s parale la cură. * Așa povestea Toader Cicea și neamurile noastre... * Sf. Neculai e podar * Toamna frunzele-și colindă Cântă-un greier supt o grindă... Ceru-i înorat: o pânză încremenită de fum. E frig; băiețandrii, pe miriști și ogoare culese umblă zgriburiți, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
clanț - / dă poarta la loc!// În căruța domnului/ de la apa somnului - / Gheorghe Șincai, tatăl/ și fiul/ răposatul/ și viul...// La râul Vavilonului/ au pe ce tărâm/ doisprezece fiii omului/ plânsem/ și-acolo-l văzum.// Departe de țeară/ la râul ce cure/ plânsem de apa noastră chiară/ și cu trei gure:/ Câte-or fi toamne/ de când am purces/ și ne-am dat pre mâna ta, Doamne,/ cu mult înțăles?” Vine iarba (1968) aduce în prim-plan satul matrice, evitând din nou orice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
Călinescu, secretarul Comisiei pentru Răspîndirea Cunoștințelor științifice, care părea perpetuu. Dintre instructorii Comitetului de Cultură, el e al doilea ajuns la acest prag al vîrstei; primul a fost Aristotel Mitrea, un ins remarcabil doar prin regularitatea cu care-și ținea curele de vegetarian. După cuvîntul lui Calimandric, care a vorbit de astă dată fără obișnuita fițuică în față, am ascultat banda de magnetofon pe care fuseseră înregistrați, la București, Radu Cârneci și Iulian Antonescu. Mi-a plăcut evocarea istoricului, și mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai contestată, fiind în același timp, în ciuda aspectului „carnavalesc”, una dintre piesele care se lasă speculate tocmai pentru grotescul imens, pentru enormul picanteriilor proprii atmosfe rei de carnaval. Năpasta a reprezentat mai degrabă o încercare nereușită, însă semnificativă și realmente cura joasă de a schimba registrul, de la comedie, la drama cu note expresioniste, pentru că nu despre o dramă natu- ralistă este vorba în Năpasta, ci despre un joc psihologic complex, și o marcare a unor voințe care au ceva din dictatul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
România reprezintă peste 70% din populație. Replica poate veni prompt: dar majoritatea românilor au votat schimbarea. Desigur, dar această schimbare în bine era un șir lung de promisiuni electorale, protective, anticorupție și proeuropene. Mesajul liberal a fost respins. Iar astăzi cura de liberalism economic mai mult sau mai puțin importat nu este secondată de una asemănătoare în privința celui politic. Politica pare să rămână atașată atât de conservatorismul de stânga (moștenirea recentă), cât și de cel de dreapta (moștenirea trecută), via restitutio
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
Politica feministăxe "„feminist" și natura umanăxe "„naturaumană"), 1983, se axează în propria ei teoretizare pe conceptul de alienarexe "„alienare". Femeile sunt alienate sexual, matern și intelectual, fiind alienate de corpxe "„corp"ul lor. Femeile sunt alienate corporal (sexual). Ele țin cure de slăbire, se îmbracă, se aranjează, ca să placă (mai nou, cele mai înstărite recurg la toate ingredientele chirurgiei estetice - n. M.M.). O femeie este mereu în competiție cu altă femeie în privința câștigării și păstrării unui bărbat (ca pe piața muncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
sînt și ele burgheze și trebuie să dispară. 4 Tatăl meu și-a iubit mult orașul natal, pe care nu l-a părăsit pînă la moarte. Lipsea din Galați, o lună, vara, cînd mergea la Slănic Moldova, unde își făcea cura de ape pentru stomac, pe care n-a întrerupt-o niciodată, timp de peste 30 de ani. M-a luat și pe mine de mai multe ori, cînd devenisem elev de liceu și socotea că voi ști să gust frumusețile Slănicului
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
militară de ofițeri cînd a izbucnit războiul, în august 1916. Eram cu toată familia, în vacanță la mănăstirea Agapia, din Neamț. Mănăstirile din țara noastră erau nu numai lăcașuri sfinte de închinare la Dumnezeu, ci și stațiuni de odihnă și cură de aer, la acelea de la munte. Înaintat sublocotenent, a fost imediat trimis pe front. A luat parte la luptele de la Turtucaia și apoi de la Mărăști și Mărășești. În al doilea război mondial a luptat, la început, la recucerirea Basarabiei și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
brutala sa debarcare din august 1936, toți l-au părăsit. Marii oameni politici au creat și au lăsat, mai toți, urmași de valoare. Pe urma lui Titulescu nu a rămas nimeni. În vara anului 1938, fiind în Franța pentru o cură de ape minerale, am fost să-l vizitez la Cap d'Ail, pe Coasta de Azur, la vila sa "Primavera". Am stat o zi întreagă cu el. Era trist, descurajat, indignat și total singur. Vedea din cînd în cînd, mi-
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a juca roluri importante, am ajuns, fără să urmăresc acest lucru, să-mi fac mulți prieteni printre fruntașii politici din toate fostele partide. 57 În vara lui 1939, am fost împreună cu soția mea în Franța, la Châtel Guyon, pentru o cură de ape. Apoi, la Paris, l-am văzut pe Gheorghe Tătărăscu, care era ambasador. Cumpărase, tocmai atunci, un imobil în rue Saint-Dominique, un hotel particular celebru, pentru ambasadă. M-a luat să mi-l arate. Era, într-adevăr, splendid. Totul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Occident. Prezentarea primelor dovezi clinice și de laborator (aspectele hematologice) În ședința Cercului Științific FMV a stârnit discuții foarte aprinse Între noi, sprijiniți de profesorii Adameșteanu și Stamatin pe de o parte și infecționiștii: prof. dr. Surdan C-tin, asistenții Cure Cornel și Wegner Mircea pe de altă parte. În două ore, durata obișnuită a ședințelor, În care fiecare ne-am susținut punctele de vedere, problema a rămas ca la Început. La citirea Procesului Verbal de ședință, În luna următoare a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
acțiunile sale terapeutice. În perioada 1950 - 1970, lacul de la Mitreni era,mult vizitat de oamenii suferinzi de diferite forme de reumatism, care veneau aici, din toate colțurile țării și făceau împachetări cu nămol și apoi baie, ca un fel de cură balneară. În lacul de la Mitreni, prof. Aurelian Stoicescu a văzut o sursă de documentare în studiile sale de biologie. Astăzi, la 80 de ani, pe care-i va împlini la 31 octombrie, profesorul și cercetătorul științific Aurelian Stoicescu încearcă să
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
despre experiența sa, Locuiesc în televizor; eu nu am avut șansa aceasta. Șansa mea a fost, în schimb, un an de pauză de televizor, cât am fost plecat la o bursă în Germania, perioadă care a jucat rolul unei salutare cure de dezintoxicare. Dacă nu ar fi existat acel an, acum cu siguranță aș fi fost un zombie. Când mam întors din Germania și miam reluat rubrica, miam schimbat radical strategia. Mi am zis că nu are nici un rost sămi pierd
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]