27,909 matches
-
sau absolvent de 4 clase primare, necăsĂtorit, fărĂ ocupație (sau cei din mediul rural sunt agricultori), cu un TCC În copilărie sau cu diverse afecțiuni neurologice, cu antecedente penale pentru același tip de faptă, cu deficit de abstractizare și generalizare, deficit de analiză și sinteză, deficit global al funcției de cunoaștere, dificultăți de inserție socio-familială. Frecvent aceștia provin din familii dezorganizate, au carențe educative și sunt considerați a avea discernămÎnt În momentul producerii faptei.
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
primare, necăsĂtorit, fărĂ ocupație (sau cei din mediul rural sunt agricultori), cu un TCC În copilărie sau cu diverse afecțiuni neurologice, cu antecedente penale pentru același tip de faptă, cu deficit de abstractizare și generalizare, deficit de analiză și sinteză, deficit global al funcției de cunoaștere, dificultăți de inserție socio-familială. Frecvent aceștia provin din familii dezorganizate, au carențe educative și sunt considerați a avea discernămÎnt În momentul producerii faptei.
AGRESIVITATEA LA OLIGOFRENI DIN PUNCT DE VEDERE MEDICO-LEGAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Anton Knieling, Laura Knieling, Bulgaru Diana, Ioan Beatrice () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1483]
-
are intenția de a comite acte violente , dar existența doar a unor simple gânduri, fantezii , chiar și cele mai sadice , criminale nu intră În această categorie. Printre tulburările psihice care se asociază cu manifestări agresive putem enumera: retardarea mentală ,tulburarea deficit de atenție - hiperactivitate, tulburări de conștiință , tulburări cognitive ( demență, delirum) , psihoze (schizofrenie), tulburări afective, tulburări adaptative asociate cu tulburări de conștiință , tulburări de personalitate de tip paranoid, antisocial , borderline , narcisist. În ciuda eforturilor depuse În ultimul timp numărul infracțiunilor comise de
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială, delirium tremens). Evaluarea riscului de comportament violent include date anamnestice asupra comportamentelor de violență din trecut, abuz de droguri, amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la tratament și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În comorbiditatea depresie alcoolism Pacienții, indiferent de apartenența la sex, diagnosticați cu depresie
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
Într-o acțiune deschisă. După Buss (1961), ostilitatea Înseamnă mânie generalizată la un număr de stimuli frustranți minori sau chiar nefrustranți. Kennedy (1992), susține că ostilitatea este o atitudine emoțională cronică, cu consecințe Îndepărtate În timp și care determină un deficit În funcționarea interpersonală, persoana În cauză fiind dominată de sentimente de vinovăție și teamă. Furia este definită ca un set particular de sentimente care nu are În mod necesar un scop particular, nu instigă direct la agresiune, dar o Însoțește
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
locuri ori că celelalte schimbări patologice sunt mai importante. Acest lucru poate implica pierderea selectivă a CCK, a somatostatinelor de legătură și a terminațiilor din hipocampus, așa cum a fost sugerat În studiile preliminare de Ferrier și colaboratorii (1983). Un asemenea deficit ar putea lăsa un „surplus” neechilibrat de sisteme normale opuse cum ar fi dopamina. Pe lângă acest lucru, dereglarea din afara lobului temporal În talamus, hipotalamus, regiunile suprafrontale și tegmentum, sugerată de distrugerea focală Întru-una sau mai multe din aceste zone, la
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
plecați la lucru în străinătate și ei aflați aici, în grija bunicilor. Prin studierea cazurilor copiilor ai căror părinți sunt plecați la lucru în străinătate, s-a ajuns la concluzia că și la noi sunt copii care prezintă caracteristici specifice deficitului de atenție cu sau fără hiperactivitate (ADHD), precum și copii cu incapacitate de învățare (LD) copii care suferă în general de hiperactivitate și probleme de atenție, dificultate în a-și aminti ceea ce abia au auzit. Din rândul acestor copii fac parte
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
autonom al stabilității posturale. Deprinderile posturale și de locomoție decalate, împreună cu decalajul cognitiv limitează capacitatea copilului de a interacționa, de a explora spațiul și de a manipula obiectele, folosind un cadru de referință stabil. Majoritatea copiilor cu sindrom Down manifestă deficite de atenție și sindromul hiperkinetic, cel puțin episodic. Înțelegerea limbajului vorbit, este de asemenea de multe ori o problemă, deoarece reprezintă o barieră comunicațională mai gravă decât articularea propriu-zisă a cuvintelor. Acest fapt conduce la frustrări și la lipsa de
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
într-o ventilație limitată. Eliberarea energiei se desfășoară în lipsa oxigenului; efort aerob, în care lucrul se desfășoară în condiții aerobe. Doar în primele 2-3 minute până când sistemele de captare și transport a oxigenului își ridică nivelul funcțional se lucrează în deficit de oxigen; efort mixt, care se întâlnește în sporturile în care intensitatea efortului permite aprovizionarea parțială a organismului cu oxigen . 3. După tipurile de contracție, efortul poate fi: efort izotonic (dinamic), în care contracțiile musculare presupun creșterea inițială a tensiunii
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ca fiind o slăbire progresivă și ireversibilă, cu caracter global, a vieții psihice a individului. Două aspecte se discută în psihopatologia demențelor: procesul de deteriorare mintală și procesul de slăbire intelectuală. Le vom analiza în continuare. Deteriorarea mintală reprezintă un deficit mintal global, tranzitoriu sau definitiv, consecutiv oricărei atingeri funcționale sau organice a creierului, fie prin procese ireversibile cum sunt atrofiile corticocerebrale, fie prin crize tranzitorii de tip epileptic sau alcoolism (A. Porot). Deteriorarea mintală se pune în evidență prin teste
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a creierului, fie prin procese ireversibile cum sunt atrofiile corticocerebrale, fie prin crize tranzitorii de tip epileptic sau alcoolism (A. Porot). Deteriorarea mintală se pune în evidență prin teste de inteligență sau prin testul vocabularului. Slăbirea intelectuală constă într-un deficit dobândit și definitiv al diferitelor componente ale inteligenței bolnavului. Ea poate interesa și se poate fixa la anumite paliere evoluând până la o stare demențială totală. Slăbirea intelectuală trebuie fundamental deosebită de starea de insuficiență mintala primitivă, congenitală și constituțională, specifică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trebuie considerate boli în sens psihiatric ci tipuri de constituții anormale, ale personalității normale. Aceste personalități patologice sunt definite de K. Schneider, ca având comportamente profund imprimate, inflexibile, rău adaptate, de o suficientă gravitate pentru a putea provoca fie un deficit de adaptare, fie o suferință subiectivă. Manifestările sau trăsăturile psihopatologice ale psihopaților încep sa se manifeste încă din perioada adolescenței, sau, în unele cazuri chiar mai devreme, persistând în perioada adultă și accentuându-se cu înaintarea în vârstă. Trăsăturile de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de temperament, schimbarea modului de reacție al bolnavului și defecte cognitive. Toate acestea configurează tabloul specific tipului psihopatologic de „personalitate organică cerebrală”. 10) Sindromul amnestic cronic este caracterizat din punct de vedere psihopatologic printr-o tulburare de memorie, legată de deficitul intelectual global al bolnavului. Acest sindrom este frecvent întâlnit în cursul encefalopatiei Wemicke și a psihozei Korsakow. Sindromul amnestic cronic se deosebește de sindromul demențial prin faptul că în cazul acestuia predomină în principal tulburările de memorie, pe când în cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tip megalo-maniac. Ulterior, datorită degradării globale a personalității, asistăm la o slăbire considerabilă a intelectului, apatie, indiferentism și instalarea unui delir melancolic cu note ipohondriace. b) Sindromul neurologic se manifestă printr-un mare polimorfism de semne clinice care traduc un deficit funcțional, în primul rând motor. În sensul acesta notăm următoarele: dificultăți de mers și echilibru, disartrie, tremurături, tulburări ale reflexelor osteo-tendinoase, inegalitate pupilară (anizocorie) cu păstrarea acomodării la distanță și pierderea capacității de acomodare la lumină (semnul Argyll-Robertson). c) Sindromul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburările depresiv-melancoliforme; - formele demențiale, caracterizate printr-o degradare progresivă și globală a personalității (funcțiile cognitive în principal); - encefalopatiile alcoolice, datorate unor atingeri lezionale grave ale encefalului, cu caracter ireversibil: encefalopatia Gayet-Wernicke, sindromul Korsakow, sindromul Marchiafava-Bignami. b) Tulburări neurologice, caracterizate prin deficite motorii, tulburări de sensibilitate, accidente vasculo-cerebrale, polinevrite etc. c) Tulburări metabolice diferite, dintre care cele mai frecvente sunt reprezentate prin carențe vitaminice, în special din seria vitaminelor B. d) Tulburări dermatologice cunoscute sub numele de „pseudo-pelagra alcoolică” caracterizate prin dermite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
datorită unei deteriorări grave a personalității la care se adaugă leziuni cerebrale difuze cu caracter ireversibil. Din punct de vedere psihopatologic, tulburările întâlnite în cursul demenței alcoolice sunt următoarele: tulburări de mers, tremurături generalizate, disartrie, obtuzie intelectuală, slăbirea simțului moral, deficit mnezic marcat, tulburări de atenție, bufee delirante nesistematizate. Evoluția clinică este progresivă. Toxicomaniile Toxicomania sau dependența de droguri este o stare psihică și somatică rezultând din interacțiunea dintre individ și un produs psihoactiv (psihotrop) specific, având ca urmare tulburări de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în mers, întârziere în dezvoltarea limbajului), manifestări neurologice (pareze, strabism, convulsii), manifestări endocrine sau viscerale diferite. Alte tulburări psihice care pot fi prezente: întârziere prin arierație afectivă (copii uitați, rău dirijați, neglijați, inhibați, abandonați), infantilism afectiv care poate simula un deficit intelectual. După J. de Ajuriaguerra, aspectul cel mai complet care ne poate conduce către înțelegerea „arierației mintale” este analiza personalității acestor indivizi. Comportamentul arieratului este rezultatul organizării personalității acestuia. În acest caz avem în vedere următoarele aspecte: o neorganizare a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și anume: criteriul psihometric, criteriul educațional-școlar, criteriul de adaptare-integrare școlară, criteriul medical. DSM - III - R include manifestările mai sus menționate în categoria clinico-psihiatrică a „retardatului mintal”. Elementele esențiale care caracterizează acest grup sunt următoarele: activitate intelectuală generală, semnificativ sub medie, deficite sau deteriorări semnificative în activitatea adaptativă, debut înaintea vârstei de 18 ani. În ceea ce privește „gradul de severitate” raportat la nivelul QI, se descriu următoarele forme de retard: ușor cu un QI de 50(55) - 70, modest cu un QI de 30
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de Ajuriaguerra a izolat, în sensul acesta, trei grupe clinice, în cadrul demenței senile, în raport cu caracteristicile psihopatologice care le definesc pe fiecare dintre acestea: Grupa 1 cuprinde demențele senile simple cu un sindrom amnestic, mai mult sau mai puțin important, cu deficite operatorii și de organizare a spațiului, fără un sindrom afazo-apracto-agnozic și fără semne neurologice. Grupa 2 cuprinde demențele senile cu sindrom amnestic, tulburări neurologice, tulburări de limbaj, debutul unor apraxii ideatorii și ideo-motorii, apraxie constructivă totală. Grupa 3 reunește bolnavi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
senilă Această afecțiune psihică este caracteristică vârstei înaintate. Ea se instalează după 65-70 ani, fiind consecința unui proces de senilitate cu atrofie cortico-cerebrală difuză a creierului. Debutul clinic este de două feluri: debut clinic insidios, caracterizat prin următoarele: instalarea unui deficit progresiv de tulburări de memorie și caracter, uitări, neglijențe, indiferentism față de ocupațiile obișnuite, meschinării, egoism, neîncredere etc.; debut sub formă de episoade acute caracterizate prin următoarele tulburări: agitație psihomotorie, fugi, conduite delictuale, somnolență diurnă cu insomnii nocturne, vagabondaj, episoade confuzionale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tabloul clinic al demenței senile se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: ținuta neîngrijită a bolnavului și o stare de igienă personală deficitară, activitate dezordonată, colecționarism de obiecte heteroclite și inutile, cu caracter bizar sau chiar absurd, inversarea ritmului somn-veghe, bulimie, deficit de memorie cu uitarea faptelor recente și incapacitatea achiziției unor date noi, în conformitate cu „legile memoriei” (T. Ribot). (Regresiunea mnezică a evoluției se face de la cel mai recent la cel mai vechi, de la cel mai fragil, la cel mai solid. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la femei, cu conservarea aspectului exterior, a ținutei și chiar a cochetăriei. Tulburările de memorie constau într-o amnezie de fixare, în special a datelor recente. Ea este însă compensată de producții fabulative și de false recunoașteri de tipul paramneziilor. Deficitul intelectual este construit, dar el nu are gravitatea pe care o întâlnim în demența senilă simplă. Sentimentele afective și cele morale sunt, în general, bine conservate. 3) Demențele abiotrofice presenile Acest grup de demențe apar în perioada presenilă datorită unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca „un tip particular de demență asociată cu tulburarea funcțiilor simbolice, apărând la o vârstă presenilă, în raport cu debutul demenței senile și este datorată unei atrofii heredo-degenerative cortico-cerebrale, circumscrisă la regiunea fronto-temporală” (H. Ey). Debutul clinic are un caracter progresiv, cu deficit de atenție, memorie și judecată. Cele mai caracteristice sunt tulburările de comportament (acte bizare), afectivitate și funcții simbolice. Bolnavul își pierde inițiativa, devine apatic sau chiar achinetic. Se remarcă bufee de agitație cu logoree și euforie puerilă de tip moriatic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ani și evoluție lentă de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie, variații ale dispoziției afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent și progresiv, apatie, lipsă de inițiativă similară celei din cursul demenței Pick. 6) Boala Parkinson Aceasta este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție clinică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a lui Schneider expus anterior. În sensul acesta se consideră că personalitățile patologice reprezintă structuri și modele de comportamente profund anormale, imprimate ca atare și inflexibile, rar adaptate sau chiar inadaptabile, de o gravitate suficientă pentru a provoca fie un deficit de adaptare, fie o suferință subiectivă. Acest tip de manifestări pot fi în general recunoscute încă din perioada adolescenței, persistând în perioada adultă și accentuându-se către bătrânețe. Ele reprezintă trăsături de caracter permanente. În sensul celor de mai sus
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]