5,759 matches
-
25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și aspecte ale măsurării în relație cu rezultatele intenționate. De aceea, este mai comprehensivă. Acronimul CIPP derivă de la: contextul evaluării (date descriptive despre obiectivele cursului, despre rezultatele intenționate, despre criteriile de măsurare), input (strategia de concepere a cursului), proces (procedurile și strategiile de implementare/derulare a cursului) și produs (succesul cursului - evaluare sumativă). Figura 5.1. Abordarea iluminativă • Evaluarea participativă este realizată
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o vizită pe an în secțiile de urgență ale spitalului municipal, unde s-a întreprins studiul (Stark, Flitcraft, 1996). Unele femei, victime ale „abuzurilor în serie” se regăseau săptămânal în aceste secții. Elementele definitorii ale acestor cazuri coincid cu elementele descriptive ale BWS: incidența tentativei de suicid de cinci ori mai mare decât în rândurile femeilor care nu erau victime ale violenței domestice; abuz de alcool, de 15 ori mai frecvent la aceste femei, comparativ cu grupul martor. în plus, femeile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-un astfel de grup să se simtă într-o siguranță mai mare în lupta pentru satisfacerea nevoilor curente și astfel să fie mai puțin expusă trăirilor intens negative, cum ar fi disperarea. Simon Maxwell 2 (1999) găsește ca termeni descriptivi ai sărăciei: veniturile scăzute, capacitatea scăzută de consum; excluziunea socială; (sub)dezvoltarea umană; boala; lipsa de abilități și disfuncțiile; vulnerabilitatea; incapacitate de satisfacere a nevoilor impuse de viață; neacoperirea nevoilor primare; relativa deprivare. Sărăcia induce vulnerabilitate, disperare și o atitudine
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
momentul, severitatea evenimentului, complexitatea și durata crizei sunt indicatori importanți în orientarea transformărilor individului. Eforturile de căutare a sensului, adesea generând procese intruzive, ruminative, au ca final transformarea persoanei. în acest tip de modele, cel mai clar definit este modelul descriptiv funcțional al lui Calhoun și Tedeschi (2004). 2. Teoria centrată pe persoană Inițiată de Carl Rogers (1951), teoria centrată pe persoană o vede pe aceasta capabilă de o totală autoacceptare, valorizare. Persoana, conștientă de forțele și slăbiciunile sale, este capabilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
perspectiva teoriei acțiunii politice eficiente și conceptualizată ca subiect politic și ca strategie acțională, orientată spre transformarea realității politice, sociale și culturale considerate inechitabile pentru femei, cadru În care profilul politicii publice de gen este configurat prin trăsături specifice: reprezentarea descriptivă (prin prezența actorilor-femei pe tot parcursul procesului de Înfăptuire a politicii sau presupunerea acestora ca grup-țintă) și efectivă (prin formularea scopurilor și intereselor acestora) a femeilor, contestarea (explicită sau implicită) a inechității de gen, asigurarea creșterii autonomiei femeilor, posibilitatea accepțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
interesați de acest domeniu (Rhodes, 2003). Elaborarea politicilor de gen Într-o cultură a guvernanței ar crește eficiența acestora și, implicit, succesul lor În câteva sensuri: 1. În acțiunea politică, prin reprezentarea adecvată a intereselor și a nevoilor femeilor (reprezentarea descriptivă și efectivă) pe tot parcursul procesului de Înfăptuire a politicii, prin participarea activă a beneficiarilor (femeile) În fiecare stadiu al procesului politicii, individual sau În grupuri, organizații etc.; 2. asigurarea unei perspective de gen/integrarea dimensiunii de gen În politică
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
obiecțiilor sale fâț] de acest tip de argumentare, observ]m c] și Finnis poate fi suspectat de o oarecare contaminare.) O remarc] final]: s-a observat uneori c] termeni precum „natură”, „naturalul” sunt periculoși prin ambiguitatea lor bazat] pe sensurile descriptiv și normativ. Dreptul natural eșueaz] tocmai prin aceast] ambiguitate. Ambiguitatea este destul de real] și afecteaz] multe încerc]ri de teoretizare. Totuși, concluzia nu este justificat], desi falsitatea ei nu poate fi demonstrat]. Obiecția adus] depinde de acceptarea oarb] a ideii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce caz aceasta poate fi numit] adev]rât]. Aceia care susțin c] acest lucru este adev]rât pentru toate propozițiile pot fi numiți descriptiviști pur și simplu. Descriptivismul exhaustiv că acesta este evident fals - Austin l-a numit chiar „eroare descriptiv]” (Austin, 1961, p. 234; 1962, p. 3). Deoarece exist] cu sigurant] propoziții și enunțuri al c]ror înțeles nu este determinat de condițiile adev]rului. Imperativele sunt exemplul evident: pentru a ști ce înseamn] „închide ușa”, nu e nevoie și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt astfel, dup] cum am v]zut, intrebarea care apare, pentru orice clas] dat] de propoziții, este dac] înțelesul lor este determinat în întregime de condițiile de adev]r sau nu - și anume dac] ele pot fi clasificate că pur descriptive. Cuvântul „pur” este important. Este posibil pentru parte, dar nu și pentru întreg, ca înțelesul propoziției s] fie determinat de condițiile de adev]r. Putem numi aceste propoziții „amestecate” ca fiind „decriptive” într-un sens slab, dar nu în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și pentru întreg, ca înțelesul propoziției s] fie determinat de condițiile de adev]r. Putem numi aceste propoziții „amestecate” ca fiind „decriptive” într-un sens slab, dar nu în sensul puternic folosit aici. În sensul puternic o propoziție nu este descriptiv] (mai precis, pur descriptiv]), decat dac] înțelesul ei este în întregime determinat de condițiile de adev]r. Descriptivismul etic susține c] acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
înțelesul propoziției s] fie determinat de condițiile de adev]r. Putem numi aceste propoziții „amestecate” ca fiind „decriptive” într-un sens slab, dar nu în sensul puternic folosit aici. În sensul puternic o propoziție nu este descriptiv] (mai precis, pur descriptiv]), decat dac] înțelesul ei este în întregime determinat de condițiile de adev]r. Descriptivismul etic susține c] acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c] exist] un element în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în întregime determinat de condițiile de adev]r. Descriptivismul etic susține c] acest lucru este adev]rât despre propozițiile care exprim] judec]ți morale. Nedescriptiviștii etici, inclusiv prescriptiviștii, admit bucuroși c] exist] un element în înțelesul judec]ților morale (înțelesul descriptiv) care este determinat de condițiile de adev]r; dar difer] de descriptiviști considerând c] exist] un înțeles suplimentar în înțelesul lor, cel prescriptiv sau evaluativ sau, la primii scriitori, cel emotiv care nu este determinat, ci exprim] prescripții, evalu]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi supus la costul iraționalit]ții - un cost de care majoritatea filosofilor morali vor s] scape. Ei pretind c] l-au g]sit ar]tând c] exist] reguli de raționament care guverneaz] atât actele de vorbire nedescriptive, cât și cele descriptive. Imperativele sunt, din nou, exemplul standard: dac] (așa cum este în mod sigur cazul) poate exista inconsecvent] logic] între prescripții contradictorii, cineva care dorește totalitatea imperativelor, sau, în general, prescripții, ca aceast] persoan] s] accepte s] fie consecvent] cu sine, va
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scopului acestui articol. Ne afl]m acum în situația de a relua întrebarea dac] judec]țile morale pot fi numite adev]rate sau false. Imperativele evident nu pot. Putem rezolva problema cel mai simplu dac] revenim la noțiunea de sens descriptiv explicat] mai devreme. Judec]țile morale îl au datorit] universalizabilit]ții lor. S] creezi una înseamn], dup] cum am v]zut, s] invoci implicit un principiu, oricât de specific. În orice societate relativ stabil], principiile pe care oamenii le accept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
crede c] știe ceea ce vorbitorul a spus c] a f]cut. Dac] atunci se dovedeste c] persoană nu a f]cut acel lucru, va susține c] vorbitorul nu spunea adev]rul. Și, astfel, era în acea societate în conformitate sensului descriptiv acceptat general (cu alte cuvinte condițiile de adev]r) al expresiei „se cuvine”. Acest lucru nu este lipsit de consecvent] în ceea ce privește prescriptivismul - de aceea, caracterizarea prescriptivismului în termeni de „adev]rât sau fals” este atat de înșel]toare. C]ci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prescriptivismului în termeni de „adev]rât sau fals” este atat de înșel]toare. C]ci și prescriptiviștii pot da un rol limitat condițiilor de adev]r în determinarea sensurilor cuvintelor morale, într-o societate dat]. Dac], așa cum cred descriptiviștii, sensurile descriptive ale judec]ților morale, determinate ca atare, ar fi întregul lor înțeles, atunci relativismul ar fi consecință. Deoarece putem ști sensul descriptiv al lui „se cuvine” într-o socieatate dat]; dar aceasta nu înseamn] c] va avea același înțeles și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
condițiilor de adev]r în determinarea sensurilor cuvintelor morale, într-o societate dat]. Dac], așa cum cred descriptiviștii, sensurile descriptive ale judec]ților morale, determinate ca atare, ar fi întregul lor înțeles, atunci relativismul ar fi consecință. Deoarece putem ști sensul descriptiv al lui „se cuvine” într-o socieatate dat]; dar aceasta nu înseamn] c] va avea același înțeles și în alt] societate. Un turist din Arabia Saudit], auzind un australian spunând c] soția lui Tom a f]cut ce se cuvenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiu, c] fiecare se cuvine s] r]mân] ferm pe poziție. Așadar, deși este perfect rațional că locuitorii Arabiei Saudite, când vorbesc între ei, s] atribuie valoarea de adev]rât sau fals judec]ților morale ale altora, pe baza sensurilor descriptive ale cuvintelor morale pe care toți le accept], aceast] atribuire nu mai este valabil] în momentul în care vorbesc cu australieni. Nu ar fi valabil] nici dac] ar vorbi în Arabia Saudit] cu un misionar australian feminist. Dificultatea ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
feminist. Dificultatea ar putea fi împ]cât] spunând c] ambii înțeleg prin „se cuvine” ceva destul de vag, de exemplu, c] a face un anumit lucru ar face oamenii fericiți. Dar dac] încearc] s] stabileasc] condițiile de adev]r sau sensul descriptiv al lui „acest/aceast]”, din nou nu vor fi de acord, și comunicarea nu ar fi posibil]; c]ci putem presupune c] este o mare diferenț] între ceea ce este considerat] a fi fericire casnic] în Australia și în Arabia Saudit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri difer], exist] eo ipso și o diferenț] în modul în care soțiile se cuvine s] se comporte; și aceste dou] moduri de sc]pare duc la relativism. (ManIntyre, 1985; Hâre, 1986). Faptul c] judec]țile morale au un înțeles descriptiv, si de aceea se poate spune sau doar explică în cadru limitat c] dețin condiții de adev]r și sunt adev]rate sau false, poate fi folosit pentru a pune în lumin] mult disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mult disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din „este” (judec]ți morale din fapte nemorale). Date fiind aceste tr]s]turi ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu moral a priori sintetic adoptat prin intuiție. C]ci, cum ar putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a creiona o imagine a identității tinerilor români în contextul schimbărilor sociale din perioada postcomunistă. Lipsa datelor empirice coerente și comparabile care să acopere acest interval de timp face ca ținta noastră să fie cantonată mai degrabă în planul exploratoriu, descriptiv, decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este profilul identitar" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc. Dimensiunile nivelului latent (N1), la care încercăm să
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vom descrie metodologia și itemii utilizați, reamintim că analiza ce urmează este dedicată doar dimensiunii axiologice a identității. 6.2.3. Indicatori folosiți și metodologie Analiza empirică pe care o propunem în cele ce urmează este, în linii mari, una descriptivă, urmărind să releve în principal structura, stabilitatea sau dinamica identificărilor valorice din perspectiva datelor longitudinale de care dispunem bazele de date pe care le vom folosi sunt EVS1993, EVS1999 și WVS200513. Pentru măsurarea valorilor vom utiliza o serie de indici
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
iar colectivul înseamnă acele caracteristici, la fel auto sau hetero atribuite, care-l fac la fel cu ceilalți (vezi și Snow, 2001). 3 Așa cum indică ultima întrebare, ținta noastră în plan empiric este cantonată mai degrabă la nivel exploratoriu și descriptiv decât explicativ. Vrem să vedem așadar în primul rând "care este" și abia apoi (acolo unde datele de care dispunem ne permit) să urmărim dacă și ce modificări au loc în profilul identitar. 4 La fel se întâmplă și cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
I din ORDINUL nr. 77 din 21 februarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 25 mai 2005. Articolul 4 (1) Certificatele de calificare profesională sau de absolvire cu recunoaștere națională se eliberează însoțite de o anexă denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizează competențele profesionale dobândite. ... (2) Modelele certificatelor de calificare și de absolvire, precum și al suplimentului descriptiv al certificatului sunt prevăzute în anexele nr. 4, 5 și 6 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153414_a_154743]