27,244 matches
-
utilizează serviciile poștale sau de a înlesni și încuraja asemenea fapte. ... (2) Operatorii de servicii poștale pot deschide trimiterile poștale numai în cazul deteriorării acestora în timpul prelucrării sau transportului, excepțind culpă proprie, în scopul obținerii datelor necesare predării acestora la destinatar sau la expeditor. ... (3) În cazul suspiciunii de utilizare frauduloasă a serviciilor poștale, fapte care pot constitui contravenții conform art. 34 din prezenta lege, sau la solicitarea organelor vamale pentru verificarea conținutului, operatorii de servicii poștale pot solicita deschiderea trimiterilor
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
În cazul suspiciunii de utilizare frauduloasă a serviciilor poștale, fapte care pot constitui contravenții conform art. 34 din prezenta lege, sau la solicitarea organelor vamale pentru verificarea conținutului, operatorii de servicii poștale pot solicita deschiderea trimiterilor poștale de către expeditor sau destinatar. ... (4) În scopul descoperirii infracțiunilor și a autorilor lor și pentru aflarea adevărului în cauzele penale, operatorii de servicii poștale vor pune la dispoziția organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată toate valorile și trimiterile poștale considerate corpuri
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
poștale de bază. ... Articolul 8 Nu constituie încălcare a drepturilor de rezervare și nu se supune autorizării prevăzute la art. 13 prestarea următoarelor activități: a) corespondență transportată, cu titlu gratuit, de către persoane fizice împuternicite de expeditor pentru a fi predată destinatarului; ... b) transportul banilor și al valorilor agenților economici prin angajați proprii, efectuarea de plăți sau încasări de sume datorate sau cuvenite din activitatea proprie a acestor agenți; ... c) corespondență secretă a autorităților publice, unităților militare, unităților de cercetare sau producție
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
și de calitate pentru serviciile poștale de bază se stabilesc prin ordin al ministrului comunicațiilor. ... (2) Regia Autonomă "Poștă Română" emite instrucțiuni privind aplicarea acestor condiții pentru serviciile proprii, în special retragerea, modificarea adresei, înapoierea la expeditor, imposibilitatea predării la destinatar a trimiterilor poștale, termenul de păstrare, precum și responsabilitățile ce decurg din acestea, instrucțiuni care se supun aprobării autorității de reglementare. ... Articolul 15 (1) Autoritatea de reglementare poate solicita operatorilor de servicii poștale informațiile și datele statistice necesare pentru evaluarea modului
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
22 (1) Este interzisă subvenționarea serviciilor poștale deschise concurenței din veniturile obținute ca urmare a activităților rezervate Regiei Autonome "Poștă Română". ... (2) Expedierea grupata sub forma unei singure trimiteri a mai multor trimiteri poștale din domeniul serviciilor poștale rezervate, cu destinatari diferiți, în scopul neachitării tarifului pe fiecare trimitere, este interzisă. ... Articolul 23 Nu sunt supuse tarifarii: a) trimiterile poștale expediate de administrațiile poștale și oficiile lor; ... b) schimbul de trimiteri între organele Uniunii Poștale Universale și organele uniunilor regionale, între
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
calculat din ziua prezentării trimiterii poștale. ... (3) Termenul de soluționare a reclamațiilor administrative este de 3 luni pentru trimiterile poștale interne și de 6 luni pentru trimiterile externe, de la data depunerii reclamației administrative. ... (4) După expirarea acestor termene expeditorul sau destinatarul poate solicita informații despre trimiterile poștale înregistrate până la expirarea termenului de arhivare (de regulă 2 ani) a documentelor poștale, fără a avea dreptul la despăgubiri. ... (5) Pentru serviciile poștale deschise concurenței, termenele de reclamare administrativă pot fi stabilite prin contract
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
ani) a documentelor poștale, fără a avea dreptul la despăgubiri. ... (5) Pentru serviciile poștale deschise concurenței, termenele de reclamare administrativă pot fi stabilite prin contract între operator și beneficiar. Articolul 25 Trimiterile poștale aparțin expeditorului până în momentul predării lor la destinatar. Până în acest moment, expeditorul are dreptul de a le retrage, de a modifica adresa înscrisă pe ele, de a anula sau de a modifica indicațiile speciale. Asupra lor nu se pot aplica sechestre sau popriri. Articolul 26 (1) Termenul pentru
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
înregistrate, care nu va depăși valorile specificate la art. 28. Pagubele indirecte și beneficiile nerealizate, provenite din erori, pierderi sau intirzieri în transmiterea sau predarea trimiterilor poștale, nu se despăgubesc. ... (2) Expeditorul poate renunța la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. Articolul 28 Regia Autonomă "Poștă Română" răspunde pentru trimiterile poștale interne înregistrate, după cum urmează: 1. În caz de pierdere, sustragere sau predare greșită: a) cu întreaga valoare declarată pentru o trimitere poștală expediata cu valoarea declarată; ... b) cu întreaga valoare
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
după cum urmează: 1. În caz de pierdere, sustragere sau predare greșită: a) cu întreaga valoare declarată pentru o trimitere poștală expediata cu valoarea declarată; ... b) cu întreaga valoare declarată pentru o trimitere poștală depusă cu ramburs până în momentul predării la destinatar; ... c) cu întreaga valoare a rambursului pentru o trimitere poștală cu ramburs, după predarea acesteia destinatarului, cănd operatorul poștal a omis încasarea rambursului de la destinatar; ... d) cu întreaga valoare pentru mandate; ... e) cu suma reprezentind de zece ori tariful de
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
pentru o trimitere poștală expediata cu valoarea declarată; ... b) cu întreaga valoare declarată pentru o trimitere poștală depusă cu ramburs până în momentul predării la destinatar; ... c) cu întreaga valoare a rambursului pentru o trimitere poștală cu ramburs, după predarea acesteia destinatarului, cănd operatorul poștal a omis încasarea rambursului de la destinatar; ... d) cu întreaga valoare pentru mandate; ... e) cu suma reprezentind de zece ori tariful de prezentare pentru o trimitere poștală recomandată; ... f) cu suma reprezentind de zece ori tariful de prezentare
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
cu întreaga valoare declarată pentru o trimitere poștală depusă cu ramburs până în momentul predării la destinatar; ... c) cu întreaga valoare a rambursului pentru o trimitere poștală cu ramburs, după predarea acesteia destinatarului, cănd operatorul poștal a omis încasarea rambursului de la destinatar; ... d) cu întreaga valoare pentru mandate; ... e) cu suma reprezentind de zece ori tariful de prezentare pentru o trimitere poștală recomandată; ... f) cu suma reprezentind de zece ori tariful de prezentare pentru un colet fără valoare declarată, indiferent de greutate
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
indicații speciale, se restituie numai tarifele încasate suplimentar. Articolul 29 Regia Autonomă "Poștă Română" nu răspunde pentru trimiterile poștale neînregistrate sau pentru cele înregistrate, daca pagubă s-a produs din vina expeditorului, daca trimiterea a fost primită fără obiecții de către destinatar sau cand pagubă s-a produs ca urmare a unui caz de forță majoră. Articolul 30 Regia Autonomă "Poștă Română" răspunde pentru trimiterile poștale externe în conformitate cu prevederile convențiilor și aranjamentelor internaționale la care România este parte. Articolul 31 Bunurile din
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
Articolul 30 Regia Autonomă "Poștă Română" răspunde pentru trimiterile poștale externe în conformitate cu prevederile convențiilor și aranjamentelor internaționale la care România este parte. Articolul 31 Bunurile din trimiterile poștale expediate prin Regia Autonomă "Poștă Română", care nu au putut fi predate destinatarilor și nici expeditorilor, după expirarea termenului de reclamare administrativă și păstrare se vor valorifica sau se vor distruge de către această, sumele rezultate fiind făcute venit la Regia Autonomă "Poștă Română". Articolul 32 Operatorii serviciilor poștale deschise concurenței răspund față de expeditori
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
sunt stabilite tarife superioare: a) introducerea, în scrisori simple sau recomandate, de bani, valori ori alte obiecte prețioase de orice natură; ... b) sustragerea de la plata individuală a tarifelor prin expedierea într-o singură trimitere poștală a mai multor trimiteri cu destinatari diferiți. În cazul în care destinatarul va plăti despăgubirile, i se va predă trimiterea poștală, expeditorul raminind obligat numai la plata amenzii; 3. francarea trimiterilor poștale cu timbre decupate din cărți poștale sau din alte formulare cu marca poștală imprimata
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
în scrisori simple sau recomandate, de bani, valori ori alte obiecte prețioase de orice natură; ... b) sustragerea de la plata individuală a tarifelor prin expedierea într-o singură trimitere poștală a mai multor trimiteri cu destinatari diferiți. În cazul în care destinatarul va plăti despăgubirile, i se va predă trimiterea poștală, expeditorul raminind obligat numai la plata amenzii; 3. francarea trimiterilor poștale cu timbre decupate din cărți poștale sau din alte formulare cu marca poștală imprimata ori cu mărci poștale întrebuințate sau
LEGE Nr. 83 din 12 iulie 1996 a serviciilor poştale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114506_a_115835]
-
de complement indirect: „Mai aminti-mă-va un trecător/vreunui străin, sub ceasul lor?” (L. Blaga, p.224). Impus direct de recțiunea unui verb cu tranzitivitate directă sau indirectă sau a unui adjectiv, prin intermediul relației de dependență, dativul este cazul destinatarului unei acțiuni sau al beneficiarului unei însușiri: „El numa-n veci e-n floarea tinereții,/ Miresei dulci i-ar da suflarea vieții.” (M. Eminescu, I, p. 202), „A fost o mișcare favorabilă impostorilor.” Prin acest conținut semantic, dativul este, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
chelner!, șofer!, birjar!, sau ca unică variantă: elev!, soldat!, tată!, caporal!, ofițer! etc. Încărcate de mai multă energie, aceste forme dezvoltă adesea diferite conotații stilistice, în interiorul funcției expresive a limbii (circumscrisă subiectului vorbitor: chelner!, șofer!) sau în interiorul funcției conative (circumscrisă destinatarului: soldat!, elev!). Substantivele elev, soldat, caporal, sergent, ofițer etc. rămân, în general, fără valori stilistice speciale când sunt întrebuințate în sintagme cu substantive proprii antroponomastice: elev Ionescu, soldat Păvăloaia, caporal Dionisie etc. În astfel de sintagme substantivul domn are uneori
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o lumină” (M. Eminescu). Există, însă, mai multe verbe care, datorită conținutului lor semantic, au nevoie de două limite exterioare; ele cer, de aceea, două complemente: un complement al obiectului acțiunii (termenul poartă trăsătura semantică - uman) și un complement al destinatarului (beneficiarul) acțiunii (termenul lexical prin care se realizează se caracterizează prin trăsătura semantică+ uman). Complinirea semantico-sintactică a verbelor cu dublă tranzitivitate se realizează în două variante: • prin două complemente directe; mai ales verbe didactice: a asculta, (Profesorul (1) îl ascultă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-Of! jupânneșică, of! Ce-a fost, să nu dea Dumnezeu să mai fie!” (I. Creangă) iar termenii volitivi sunt orientați spre interlocutor prin funcția conativă: „-Hai și tu cu noi, dacă vrei, zise atunci Harap Alb.” (I. Creangă) sau spre destinatar din lumea exterioară sferei umanului: „Ptru! aici!...sai binișor pe ici, pe crucea căruței. Ho...pa! Ia acum să te văd și eu că ești voinică.” (I. Creangă) Dacă termenii afectivi și volitivi aparțin stilului dialogal, termenii onomatopeici caracterizează cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Gramaticii Academiei recunoaște existența a patru tipuri de enunțuri, " în funcție de scopul comunicării": asertive, interogative, imperative, exclamative. ( vol.II, pp.25-44) Enunțurile exclamative corespund , în aceasta interpretare, propoizițiilor enunțiative exclamative. Sub aspect semiotic, în funcție de specificul implicării celor trei factori principali (emițătorul, destinatarul și mesajul) în desfășurarea procesului de comunicare lingvistică și, implicit, a categoriei modalității, enunțurile sintactice, în ansamblu sau numai unele componente ale lor (propoziționale, cel mai adesea) pot fi: 1. asertive 3. imperative 2. interogative 4. exclamative Enunțuri asertive În
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
primește intonație de enunț neutru (obiectiv). Caracterul subiectiv al propoziției subordonate este marcat de elemente exclamative și de topică: „N-am reușit să-i spun ce greu a fost totul.” Enunțuri interogative În enunțurile interogative raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de destinatar, în funcție de care emițătorul le organizează; subiectul vorbitor cere interlocutorului să-i comunice sau să-i confirme o serie de „date” în legătură cu realitatea extralingvistică. Informațiile pot privi însăși actualizarea, prin predicație, a interpretării lingvistice a realității extralingvistice sau pot numai veni
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realității extralingvistice sau pot numai veni să completeze, cu componente semantice concrete, golurile din interpretarea pe care o realizează subiectul vorbitor însuși. În funcție de această deosebire, enunțurile sunt interogative totale sau interogative parțiale. Prin enunțuri interogative totale, subiectul vorbitor așteaptă de la destinatar actualizarea (sau numai confirmarea) planului semantic concret al nucleului predicațional central, eventual și al câmpurilor sintactice derivate: „Dormi sufletul meu? te-ai culcat?” (T. Arghezi) „- Știi să faci corectură? m-a întrebat apoi la fel de grăbit.” (M. Preda) Prin enunțuri interogative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin intermediul unei relații de coordonare disjunctivă: „L-ai cunoscut sau nu?” (B. Fox, 205) Enunțurile interogative pot avea în vedere realitatea extralingvistică-obiect al comunicării lingvistice: „Lacăte, cine te-a închis / La umbra marelui meu vis?” (T. Arghezi) sau raportul dintre destinatar și această realitate: „N-auzi cum bat și cheamă / în soare, clopote mari de-aramă?” (M. Isanos) În funcție de modul de desfășurare a enunțării, enunțurile interogative sunt: • directe, cu verbul interogativ implicit: „O, drum și ape, nor și dor, / Ce voi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceasta de lucruri și se poate însemna altfel decât cu numele celei mai complete barbarii?” (M. Eminescu), „Și de unde să sperăm aceasta dacă nu de la Teatrul național?” (M. Eminescu) Enunțuri imperative În enunțurile imperative 14, raportul emițător-mesaj-destinatar este dominat de destinatar, pe care subiectul vorbitor vrea să-l determine să acționeze într-un anumit fel. Subiectul vorbitor își organizează enunțul sintactic ca expresie a capacității limbii de a provoca modificări în sfera realității extralingvistice. Planul semantic al enunțurilor imperative reflectă tocmai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
emițător-mesaj-destinatar este dominat de emițător; prin absolutizarea componentei subiective a mesajului, enunțul exclamativ devine expresia sintactică a reacțiilor sale față de realitatea extralingvistică sau, mai ales, față de interlocutor. Sub aspect semantic, enunțurile exclamative exprimă: • diferite stări afective provocate subiectului vorbitor de către destinatar, sau de contactul cu realitatea extralingvistică (manifestate în invocative, imprecații, blesteme etc.): „Vai de mine și de mine, copila mea au străpuns-o turcii!” (I. Creangă); • urări adresate de subiectul vorbitor interlocutorului: „- La mulți ani, Costică! cu noroc, sănătate și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]