5,830 matches
-
de reorganizare a partidului, eliminând tendințele de stânga ale fraților Stresser și înființând propria sa miliție: SS (Schutzstaffein, brigăzile de protecție 640). Succesul în alegerile din septembrie 1930 (cu 130 de mandate câștigate)641 i-a creat lui Hitler o dilemă. Și-a dat seama de eroarea pe care o făcuse neacceptând propunerea cancelarului Brüning de a-l înlocui, cu credința că va ajunge președinte învingându-l pe Hindenburg în turul doi (1932)642. Stupoare: în turul doi Hindenburg învinge, cu
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a glicemiei, astfel încât diagnosticul corect poate fi precizat în câteva minute. Probleme dificile de diagnostic ridică un diabetic găsit în comă la domiciliu și pentru care familia nu poate da relații privind circumstanțele și momentul instalării comei. În această situație, dilema majoră pentru medic este aceea a diagnosticului diferențial între coma diabetică cetoacidotică și coma hipoglicemică. Întrucât atitudinea terapeutică în aceste două situații este total diferită, cunoașterea semnelor de diferențiere este deosebit de importantă. Aceste semne sunt redate pe larg în Tabelul
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
al livrescului ca M. H. Simionescu, criticul încearcă să deplaseze interpretarea către latura existențială a cărții: „Problema cea mai chinuitoare în acest roman e cum se scrie un roman. Și nu din nevoia de artificiu se complică autorul, ci pentru că dilemele creației sunt mai primejdioase decât viața însăși.” O asemenea perspectivă are, neîndoielnic, meritul de a vedea în literatură mai mult decât o simplă asamblare de semnificanți. Cu atât mai mult cu cât în anii ‘80 „o deschidere proaspătă și încordată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
1992, 8; Gellu Dorian, „Vreau să rămân pe cei doi cai, unul francez, unul român, și sper că voi fi un bun călăreț” (interviu cu Matei Vișniec), CRC, 1993, 9; Alex. Leo Șerban, Cea mai bună piesă românească a anului, „Dilema”, 1993, 46; Ioana Pârvulescu, Jocul, nu miza, RL, 1993, 50 ; Țeposu, Istoria, 69-70; Ileana Berlogea, Matei Vișniec pe scenele românești, CC, 1994, 4-5; Valentin Silvestru, Călătoria fantastică prin ploaie a lui Matei Vișniec în țara lui Gufy, împreună cu misteriosul Madox
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Subsidiaritatea, consideră cu îndreptățire Virgil Nemoianu, este temeiul pe care trebuie să se sprijine o gîndire democrat-creștină cu adevărat serioasă și credibilă. Democrația creștină, față de mai vechile doctrine liberale, conservatoare sau socialiste pare a fi capabilă să asigure răspunsurile necesare dilemelor vieții "postmoderne". Secularizarea este benefică statului, cu amendamentul de a se asigura din partea laicatului o atitudine binevoitoare și protectoare față de religie, sigur benefică ambelor părți. "Creștinismul, cum judicios remarcă profesorul de la Universitatea catolică din Washington, a fost, mereu și mereu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
are și sistemul capitalist-democratic. Șansele de reînnoire le aflăm în umanismul creștin, care trimite la rădăcinile spirituale ale Iluminismului, astăzi cu totul ignorate. Într-o epocă a modernizării accelerate, vedem multă speranță și progres pe lîngă greutăți, cruzime și mari dileme pentru ecologia culturii. Vor dispărea societățile mai mici, cu limba lor, cu obiceiurile lor, cu bogatele lor tradiții? Vor fi cele mai multe înghițite și asimilate într-o singură cultură informațională omogenă și totalizatoare? Aceasta ar fi (sîntem cu toții de acord) o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
despre dictatură pe două voci, LCF, 2002, 17; Paul Cernat, Anatomia „scheletului din dulap”, OC, 2002, 107; Cecilia Caragea, Dialog cu Stelian Tănase, Cluj-Napoca, 2002; Magdalena Boiangiu, „Discuția noastră e fără obiect: nu există solidaritate intelectuală” (interviu cu Stelian Tănase), „Dilema”, 2003, 529; Mircea Iorgulescu, Prin labirinturile terorii, „22”, 2003, 693, 694. M. S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
regiunilor, care e insolubilă, pentru că înseamnă pierderea privilegiilor funcționarilor județeni, provocând un scandal uriaș legat de orgoliile locale care ar duce la linșarea politicienilor județeni vinovați de mutarea centrului regional în altă parte. La intersecția acestor două probleme e rezolvarea dilemei. Ce să descentralizezi? Tot, spun cei care vor o soluție europeană maximală; nimic, spun cei din ministere și de la centru; doar anumite servicii, în acord cu principiul european al subsidiarității, spun înțelepții. Dacă autonomia teritorială și guvernarea locală autarhică sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o schimbare în bine nu poate veni decât în timp, în măsura în care ajung să decidă în politică oameni civilizați și dornici de a croi un destin acestei țări. Bărbații se cuvine să fie inteligenți și curtenitori, iar femeile trebuie să rezolve dilema de a fi grațioase și intuitive, dar și "masculine", pentru a fi luate în serios în politică și ascultate. Ce fel de femei vor fi fost sau vor fi fiind Golda Meir, Margaret Thatcher, Madeleine Albright, Angela Merkel sau Hillary
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
produsele și artefactele culturale pe care generațiile mai tinere par a le ignora cu totul și poate e timpul să regândim modul cum înțelegem și valorizăm în contemporaneitate cultura - e teza principală a acestui periplu de conferințe-dezbatere în urma cărora autorul Dilemei Vechi va livra publicului larg un volum de sinteză ce va cuprinde ideile sale, împreună cu o reflecție asupra reacțiilor stârnite de astfel de dialoguri itinerante. Mă regăsesc pe deplin în generația pusă sub semnul întrebării de Cătălin Ștefănescu, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la motivația care m-a impulsionat în focalizarea studiului asupra acestui subiect, voi preciza în primul rând că spațiul istorico-geografic asupra căruia m-am oprit constituie o pasiune mai veche,1 iar realitățile politico-sociale de astăzi generează multiple controverse și dileme care așteaptă răspunsuri cât mai pertinente. Este de remarcat, în al doilea rând, actualitatea acestei tematici având în vedere că Orientul Mijlociu s-a afirmat mult timp că un model clasic al vacuumului de putere, care a atras atenția principalelor puteri
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
diplomația este "cel mai bun mijloc pe care civilizația a fost capabilă să-l inventeze pentru a veghea că relațiile internaționale să nu fie guvernate numai de forță";73 cu toate acestea, "lumea actuala moștenește eșecul superputerilor de a tranșă dilemă securității pe baza polențialului militar de care dispuneau (ceea ce se definește prin sintagmele hard security sau high politics detaliate mai sus), dar mai ales de eșecul deliberat al acestor superputeri de a soluționa problemele considerate mărunte, triviale, de interes secundar
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pot fi analizate făcând abstracție de contextul istoric în care acestea au fost elaborate, indiferent dacă problemele de securitate vizează în mod diferit aspecte militare, sociale sau de altă natură. La începutul anilor '50, John Hertz a lansat noțiunea de "dilemă a securității", avansând în argumentația să de la premisa că "puterea este o chestiune relativă prin însăși natură ei, câștigul în putere a unui stat fiind în mod necesar pierderea altuia".80 Conform lui Hertz dilemă securității reprezenta o "noțiune de
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Hertz a lansat noțiunea de "dilemă a securității", avansând în argumentația să de la premisa că "puterea este o chestiune relativă prin însăși natură ei, câștigul în putere a unui stat fiind în mod necesar pierderea altuia".80 Conform lui Hertz dilemă securității reprezenta o "noțiune de structură în care încercările de autoajutorare ale statelor de a-și asigura propriile nevoi de securitate tind, indiferent de intenții, să ducă la o creștere a insecurității celorlalți, întrucat fiecare interpretează propriile-i măsuri ca
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Reduction în Tension), un stat oferind, în mod unilateral, o concesie limitată cu scopul obținerii unei concesii de la cealaltă parte; dacă actorii jocului pot comunica intențiile lor credibil, dacă pot rezista impulsurilor conflictuale, atunci pot fi găsite soluții și pentru dileme vechi, seculare,127 așa cum este și secularul conflict israeliano-palestinian, întreaga comunitate internațională așteptând revirimentul spiritului de la Madrid sau Oslo. Realitatea cu care ne confruntam dovedește contrariul, principalii actori răspunzând de cele mai multe ori sub impulsul de moment și mai puțin prin
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
declin care se prefigurase ca urmare a divergențelor asupra a ceea ce reprezenta securitatea națională/regională la momentul respectiv și datorită faptului că statele arabe s-au aflat într-o permanentă lupta interstatala pentru putere.557 Declinul pan-arabismului a ridicat o dilemă referitoare la viitorul noii ordini regionale, prefigurându-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
s-au aflat într-o permanentă lupta interstatala pentru putere.557 Declinul pan-arabismului a ridicat o dilemă referitoare la viitorul noii ordini regionale, prefigurându-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe langă statele arabe și statele ne-arabe; dilemă a atras atenția și asupra transformării conflictului arabo-israelian dintr-o lupta ideologică, într-un conflict interstatal
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
-se un aranjament regional pentru toți arabii vs. ordinea Orientului Mijlociu; ordinea regională asupra căreia plana dilemă impunea fie un aranjament regional care implică exclusiv statele arabe, fie un aranjament care includea pe langă statele arabe și statele ne-arabe; dilemă a atras atenția și asupra transformării conflictului arabo-israelian dintr-o lupta ideologică, într-un conflict interstatal.558 La nivelul Orientului Mijlociu criză din Golful Persic a avut un rol determinant pentru o serie de schimbări contextuale ulterioare, influențând totodată și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
81 Ibidem; în perioada Războiului Rece conceptul nu este dezvoltat, cu toate acestea profesorul Robert Jervis a scris unul dintre cele mai importante articole din domeniul relațiilor internaționale (în 1978, Cooperation under the Security Dilemma) în care prezintă conceptul de "dilemă securității" ca pe un proces de acțiune și reacțiune care presupune că dacă un stat își mărește propria securitate, dar nu și securitatea celorlalți, atunci automat va crește gradul de insecuritate al celorlalte state, însă aceste state la rândul lor
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
un stat oferă în mod unilateral o concesie limitată cu scopul obținerii unei concesii de la cealaltă parte; se considera că dacă actorii jocului pot comunica intențiile lor credibil, dacă pot rezista impulsurilor conflictuale atunci pot fi găsite soluții și pentru dileme vechi, seculare". 1099 Ibidem, p. 69. 1100 Ibidem. 1101 A se vedea multitudinea de atentate revendicate de ISIS, cel mai răsunător atentat fiind cel de la Paris de la (7 ianuarie 2015), însă cel mai recent este cel de la Istanbul (12 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
mai ales ca militant civic. Se înrolează în Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, colaborând la ziarul acestuia, „Dreptatea”, se numără printre membrii fondatori ai Forumului Democratic Antitotalitar, semnează articole de angajament politic în favoarea liberalismului și a democrației în „22”, „Dilema”, „Sfera politicii”, „Cotidianul”, „Românul liber”, „Polis” ș.a. Ia atitudine în favoarea angajării civico-politice scriitoricești, împotriva apolitismului și a recuperării birocratice a profesiei de scriitor. Devine unul dintre cei mai atenți cronicari și comentatori ai politologiei românești in statu nascendi. În tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
1993, 12; Ioan Buduca, Privatizarea lui Sisif, „Cuvântul”, 1995, 2; Ștefan Borbély, Marino europeanul, APF, 1995, 8; Gheorghe Crăciun, Homo europaeus, VTRA, 1995, 10; Titu Popescu, „Pentru Europa”, „Observator” (München), 1995, 2-4; George Pruteanu, Râsul în cer și pe pământ, „Dilema”, 1996, 186; Victor Neumann, Diletantism sau profesionism, F, 1996, 9; Joseph Croitoru, Die grosse Sehnsucht nach dem Westen, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, 1996, 256; George Pruteanu, Careu de ași, „Dilema”, 1997, 216; Radu G. Țeposu, Criza ideii de literatură, „Cuvântul”, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
München), 1995, 2-4; George Pruteanu, Râsul în cer și pe pământ, „Dilema”, 1996, 186; Victor Neumann, Diletantism sau profesionism, F, 1996, 9; Joseph Croitoru, Die grosse Sehnsucht nach dem Westen, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, 1996, 256; George Pruteanu, Careu de ași, „Dilema”, 1997, 216; Radu G. Țeposu, Criza ideii de literatură, „Cuvântul”, 1997, 3; Constantin M. Popa, Vocația europeană, R, 1997, 1-2; Al. Cistelecan, Al doilea manifest, VTRA, 1997, 2; Gheoghe Crăciun, Modelul Marino, VTRA, 1997, 2; Dumitru Radu Popa, Valoarea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
echilibrării reciproce. Adevăr vs. Minciună, Realitate vs. Ficțiune sunt, Încă, serii conceptuale inoperante. Și totuși, chiar de pe acum, „textul Își exhibă În filigran ideologia”7. Aspectul ideologic rămâne strict formal, dar nu mai puțin esențial. El se zbate Într-o dilemă insolubilă: să dea sens ori să ducă până la capăt truda construcției. Chiar fără să-și dea seama, autorul dovedește competență ori incompetență ideologică. Analizând rolul cititorului, Umberto Eco vorbea, În oglindă, de „competența ideologică” a acestuia.) Dar acum, cu acuitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
astfel, din faza constructivă, evolutivă, se avansează spre faza cumulativă. Sindromul Villon Nu e vorba, În primul rând, de un cumul cantitativ - deși nu trebuie neglijat nici acesta. Ne referim, acum, la efortul de a sistematiza al autorului, confruntat cu dilema Îmbogățirii planului ficțiunii pe baza datelor extrase din real. Este, poate, cazul cel mai productiv al Întrebuințării strategiilor retorice pentru a releva conexiunile dintre ficțiune și realitate În practica jurnalului intim. Constrâns la o existență pe cont propriu, textul depășește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]