5,962 matches
-
navei principale se poate observa o pictură murală datată în secolul al XIV-lea care conține scene din legenda Sfintei Ecaterina din Alexandria. Stilul arhitectural al bisericii îmbină cu succes elemente gotice cu cele romanice. Biserica este cel mai estic edificiu religios al sașilor în Transilvania. În ziua de astăzi biserica se regăsește înconjurată de o grădină sălbatică cu arbuști și flori de câmp. În a șaptea decadă a secolului al XX-lea au început să se facă planuri pentru restaurarea
Biserica fortificată din Drăușeni () [Corola-website/Science/326949_a_328278]
-
din punct de vedere planimetric: absidă semicirculară nedecroșată, navă dreptunghiulară, cosolidată prin patru contraforți scunzi, și un turn-clopotniță etajat, cu un coif piramidal, învelit în tablă (la acoperișul propriu-zis s-a utilizat țigla), ridicat deasupra unicei intrări răsăritene. Într-adevăr, edificiul prezintă o orientare inversată, prin amplasarea altarului spre vest. Lăcașul, trecut în 1957 în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, a fost renovat în anii 1979, 1984, 2008-2009. Închinat în prezent "Sfintei Cuvioase Parascheva", edificiul figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03298).
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
țigla), ridicat deasupra unicei intrări răsăritene. Într-adevăr, edificiul prezintă o orientare inversată, prin amplasarea altarului spre vest. Lăcașul, trecut în 1957 în patrimoniul Bisericii Ortodoxe, a fost renovat în anii 1979, 1984, 2008-2009. Închinat în prezent "Sfintei Cuvioase Parascheva", edificiul figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03298).
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
ulterior a nu fi altceva decât o simplă zugrăveală naivă. Nici interiorul nu a beneficiat de nici un decor mural specific. Lăcașul renovat în anii 1878, 1899, 1936, 1958, 1990-1991 și 2003, figurează pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03401). Începuturile acestui edificiu ecleziastic sunt greu de stabilit; istoriografia le fixează în secolul al XV-lea. Menționarea preoților locali Dumitru și Marcu într-o listă de martori din 26 iunie 1640 reprezintă dovada certă a existentei bisericii în secolul al XVII-lea. Și
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Paroș () [Corola-website/Science/326960_a_328289]
-
biserica veche. Lucrările au fost începute în anul 1895, ele fiind finalizate în 1905. Biserica a fost sfințită în 1905 și s-a stabilit ca hramul lăcașului de cult să fie sărbătoarea "Schimbarea la Față a Domnului nostru Isus Cristos" (6 august). Edificiul a fost construit în stil roman simplu, cu unele adăugiri în stil gotic. El are trei nave și următoarele dimensiuni: lungime - 25 m, lățime - 14 m și înălțime - 35 m. La începutul secolului al XX-lea, ca urmare a construirii
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
cult a devenit neîncăpător, iar Consiliul Parohial condus de preotul Gavril Cîrstean a hotărât modificarea vechii biserici. După obținerea avizelor, biserica a suferit o serie de reparații capitale în perioada 1984-1993, dându-i-se forma actuală, după stilul moldovenesc. Altfel, edificiul a fost extins spre răsărit cu încă 10 metri și s-au adăugat două abside laterale și o turlă în partea centrală. În anul 1989, cu sprijinul enoriașilor acestei parohii, a fost ridicată o cruce de beton în apropiere de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
la ferestre și uși și s-au efectuat unele reparații și reamenajări interioare, sub îndrumarea preotului Liviu Solovan. Biserica "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce, cu două abside laterale și cu o turlă octogonală deasupra naosului. Acoperișul edificiului are o învelitoare din tablă de cupru. Catapeteasma a fost confecționată la München (Germania).
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Câmpulung Moldovenesc este construită în stil neobizantin. Monumentul are formă de cruce treflată, cu o cupolă mare și abside largi semicirculare, având dimensiunea exterioară de 40 de metri lungime, 25 de metri lățime în abside și 10 metri în pronaos. Edificiul are un acoperiș din tablă de cupru, pe care se află o turlă centrală, două turnuri masive care străjuiesc cafasul și alte două turle mai mici așezate pe coama altarului și a pronaosului. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Gura Râului, județul Sibiu, a fost construită în secolul XVIII. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Edificiul este unul dintre cele mai vechi monumente ale Mărginimii Sibiului. Este ridicat din zidărie (piatră, cărămidă) cu un plan de tip sală, la care sanctuarul pentagonal se leagă de capătul mai îngust al naosului. Cel din urmă se continuă la
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
părții centrale. Această parte expune acum cele mai vechi fragmente din fostele decorații pictate: o Răstignire, alături de o suprafață al secco cu urme de la o pictură nonfigurativă și de la o inscripție ce conținea cifra 6. O altă etapă din istoria edificiului, petrecută până la anul 1800, a constituit-o supraînălțarea zidurilor naosului, extinderea spațiului cu un pronaos și dotarea cu bolți în leagăn. Ea s-a prelungit și în anii 1802-1804, când cu ajutorul parohului Petru și a unor localnici (numiți de inscripții
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Gura Râului () [Corola-website/Science/323815_a_325144]
-
septembrie 1820. Aceasta a fost scrisă după lucrările de completare ce au făcut ca la 1816 să se ridice turnul-clopotniță și tinda. Are un plan dreptunghiular care cuprinde altar cu semicalotă, naos cu calotă semisferică și pronaos cu bolta cilindrică. Edificiul a fost pictat parțial, atât în interior, cât și în exterior, în două etape: între anii 1787-1790 de către meșteri necunoscuți, și în 1820 de zugravul Ioan Popa din Săliște. Patronul lăcașului de cult este reprezentat, încă de la intrare, sculptat în
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]
-
Biserica Sf. Mihail din Cisnădioara (în , în trad. "Muntele [Sf.] Mihai") este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XIII-lea, edificiu reprezentativ pentru arta romanică din Transilvania. Biserica din Cisnădioara se înscrie în seria bazilicilor de ispirație renană din zona Sibiului, alături de cea din Cisnădie, Ocna Sibiului, Gușterița etc. Fortificația și biserica figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
ridice o biserică romanică scurtă, cu trei nave, corp pătrat, absidă semicirculară, absidiole în partea de est a navelor laterale și cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor, care n-au mai fost realizate decât parțial. Acest edificiu se află situat pe vârful stâncos al dealului, deal care prezintă un platou foarte îngust în partea superioară a lui. Edificiul religios este unul din cele mai reprezentative și mai vechi monumente romanice din Transilvania. Nava centrală, ca la orice
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
cu două turnuri proiectate în partea de vest a colateralelor, care n-au mai fost realizate decât parțial. Acest edificiu se află situat pe vârful stâncos al dealului, deal care prezintă un platou foarte îngust în partea superioară a lui. Edificiul religios este unul din cele mai reprezentative și mai vechi monumente romanice din Transilvania. Nava centrală, ca la orice bazilică romanică, este mai înaltă decât cele laterale, ea fiind despărțită de celelalte prin intermediul unei singure perechi de stâlpi cu amprentă
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
distrusă de califul fanatic fatimid Al-Hakim bi-Amr Allah în 1009; după cutremurul de pământ din anul 1033, care a lovit greu Ierusalimul, stăpânirea arabă fatimidă a permis împăratului bizantin Constantin al IX-lea Monomahul să reclădească biserica între anii 1042-1048. Edificiul a trecut printr-o reconstrucție generală în timpul stăpânirii cruciaților în secolul al XII-lea. Cruciatii au identificat în acel loc trei locuri sfinte - Golgota, Mormântul și Capela cunoscută ca „a Descoperirii Crucii”. Ele au fost incluse într-un singur complex
Biserica Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/323863_a_325192]
-
Sfântul Gheorghe” din Fălticeni, cunoscută și ca Biserica de lemn din Buciumeni, este un lăcaș de cult ortodox construit în secolul al XVIII-lea în satul Buciumeni (astăzi cartier aflat în partea de vest a municipiului Fălticeni din județul Suceava). Edificiul religios se află localizat pe Strada Dumbrava Minunată nr. 17, făcând parte din cadrul Mănăstirii Buciumeni. El este înconjurat de cimitirul fostului sat Buciumeni și are hramul "Sfântul Gheorghe", sărbătorit la data de 23 aprilie. a fost inclusă pe Lista monumentelor
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
pereții laterali (sudic și nordic) ai naosului și câte una pe pereții laterali ai pridvorului. Toate ferestrele sunt duble, dreptunghiulare și prevăzute cu gratii metalice. În interior, lăcașul de cult este împărțit în trei încăperi: pridvor închis, naos și altar. Edificiul nu are pronaos. Ușile de intrare în pridvor și în naos sunt simple, cu un singur canat. Pardoseala este realizată din scândură. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
vechi pe locul celei actuale. În primul deceniu al secolului al XXI-lea, a avut loc o restaurare a bisericii. Cu acest prilej, s-au înlocuit ușile și ferestrele, s-a construit un acoperiș mai înalt pentru a proteja pereții edificiului de scurgerea apei de ploaie și s-a înlocuit învelitoarea din tablă vopsită în culoarea verde cu una din tablă de cupru. De asemenea, s-au acoperit cu tablă de cupru marginile exterioare ale tavanului de la parterul pridvorului, s-a
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
în patru ape și cu rupere în pantă. Biserica a fost construită din cărămidă pe temelie de piatră de carieră. Ea are formă de navă, cu absida altarului de formă semicirculară și cu un turn clopotniță deasupra exonartexului (construit ulterior). Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 29 m, lățime - 9 m și înălțime - 20 m. Fundația bisericii are o adâncime de 1,40-1,55 m. Soclul este din zidărie realizată cu mortar din nisip și var. Colțurile de sud-vest și de nord-vest
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
Arhangheli Mihail și Gavriil” din Brașca este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1808 în satul Stroiești, strămutat în anul 1833 în satul Humoreni și apoi, în 1892, în satul Brașca din comuna Ilișești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. a fost construită în anul 1808, fără a
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
înspre nord, s-a început în anul 2006 construcția unei biserici noi, din cărămidă. Biserica de lemn din Brașca este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
de lemn din Brașca este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși: una pe latura de vest și
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măriței este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1897-1900 în satul Măriței din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Prima atestare documentară a localității datează dintr-un document din
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
ani în Măriței. S-au colectat banii prin mai multe sate și s-a început lucrul în anul 1897 și după 3 ani biserica a fost gata”". De-a lungul timpului au avut loc lucrări de reabilitare și reparație a edificiului religios. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Printre oficialitățile care au vizitat această biserică este de menționat Anca Boagiu, ministrul transporturilor. Ea se afla într-o vizită privată la o familie din zona Dărmănești și
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
Măriței. Biserica de lemn din Măriței este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă și are console
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]