12,690 matches
-
fac aici inventarul tuturor locuințelor literare în care am poposit frenetic trei, patru decenii, deși tare-mi dau ghes la așa ceva drăcușorii ascunși în cotloanele memoriei. Ce voiam, de fapt, era să salut albumul de la MNLR și să le sugerez editorilor o carte echivalentă dedicată mormintelor scriitorilor din Bellu, Sf. Vineri, Străulești ș.a.m.d. Ele de ce să nu-și afle liniștea între coperte? În fond, ce mare distanță separă biblioteca și masa de scris de aleea X, figura Y, unde
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
strigat“ la Corina, dar de ce nu vine nimeni, in this very moment, cu o carte, fie de exegeze, fie de interviuri cu toți corifeii Momentului?!? Dar mai ales cu ambele, așa cum ar fi ideal și cum ar face numaidecât orice editor cu capul pe umeri! Îmi doresc pe film ceva ase mănător excelentei inițiative a Mirunei Runcan cu „Divanurile“ ei de acum 15 ani, când i-a adunat pe Mă niuțiu, Ducu Darie, Dabija, Galgoțiu, Tompa Gabor, per fect studiu de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
pe Marc Aureliu, Epictet, Seneca, Pascal, Vauvenargues, La Rochefoucauld, Nietzsche, La Bruyère, Chateaubriand, Goethe, Chamfort, Schopenhauer, Sănancour, La Fontaine, Kierkegaard, Amiel, Cioran? Laolaltă cu Patericul, cu niscai zdravene antologii din Filocalia, sufism, budism, islamism și cu ce idei mai are Editorul, cred că s-ar închega și în context dâmbovițean un vrednic segment cărturăresc dedi cat formării (și împăcării) sufletești, armoniei interioare. Inclusiv bunei resemnări, de care vom avea tot mai multă nevoie pe măsură ce criza financiară, socială și morală, plus austeritatea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
noastră de călătorie. Ori din memorialistica anilor de studiu: ar fi minunat să vadă ju ni mea de azi cum s-au copt la universitățile apusene pa șoptiștii, junimiștii, criterioniștii. Și optzeciștii... după 1989. Ți-ai găsit! Să vă spună editorii de la Curtea Veche cât au pătimit cu Copyro-ul - instituție specializată în infarctul și albitul părului redacțional - când am alcătuit antologia De la coroana regală la Cercul polar ! Numai ce-i șoptești astăzi unui editor cuvântul antologie, că-i vine să se
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
1989. Ți-ai găsit! Să vă spună editorii de la Curtea Veche cât au pătimit cu Copyro-ul - instituție specializată în infarctul și albitul părului redacțional - când am alcătuit antologia De la coroana regală la Cercul polar ! Numai ce-i șoptești astăzi unui editor cuvântul antologie, că-i vine să se urce pe pereți. Mai bine să trecem la câteva subiecte infinit mai fezabile. Nu înțeleg absența lui Schopenhauer din panoplia noastră editorială. Omul care a amprentat decisiv sufletul „poetului național“, ins cu operă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
metri, timp de trei ore, cum a fost la Răspuns criticilor mei de Neagu Djuvara (premiul pentru cea mai râvnită carte a Gaudeamusului 2011). Humanitas a lucrat pur și simplu zdrobitor, sfidând regal orice concurență. Sigur că au fost câțiva editori, inclusiv Adevărul cu Grigore Cartianu, care au vândut sute de exemplare dintr-un titlu, dar nimeni nu s-a apropiat de performanța echipei coordonate de Gabriel Liiceanu și Lidia Bodea de a impune în forță și fără drept de apel
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și sfera medicală etc.) nu pot fi decât fertile: dacă nu neapărat pe moment, în orice caz pe termen lung. 22 martie 2012 Încruntări benefice dinspre arhitectură Acum câteva luni, când Igloo își aniversa zece ani de existență, Bruno Andreșoiu, editorul redutabilei reviste de arhitectură și directorul Igloomedia, mărturisea în editorialul numărului respectiv intenția unei „trageri de cârmă pentru a schimba direcția de navigare“ în sensul unui „ecu menism“, adică al unui „dialog lărgit despre arhi tectură“. „Este vital, spunea el
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
textelor. Un „Jurnal pieziș“ i aș fi zis eu, de vreme ce, glosând în public tot ce ți s-a întâmplat mai picant cultural de-a lungul unei săptămâni, e ca și când ți-ai exhiba retortele diaristice. Numai că, în sagacitatea sa, privirea editorului a secționat altfel: 44 de texte acum - și anume cele axate pe subiectivitatea autorului - și alte 44 (articolele dedicate unor apariții editoriale) altă dată. Când va suna ceasul următorului volum din bie tele mele întâmplări, asta numai bunul Dumnezeu și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cetățeni ai României sau Basarabiei de Sud ieri, Ucraina actuală. Aici, în intimitatea memoriei afective, este al treilea refugiu al vieților lor, cel pe care activistul Bera de ieri și activiștii de astăzi n-au cum să-l înțeleagă. Nota Editorului Propunerea scriitorului Aurel Brumă ca, în continuarea colaborării, cea de a patra carte adusă la noi să fie de memoriidocument ne-a onorat, mai ales că, în calitate de redactor și îngrijitor de lucrare, domnia-sa a apelat la părinți, minunații învățători
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
neprieteni? Imposibilitatea consultării memorialistului de scriitură, tatăl Constantin, trecut în lumea umbrelor de câțiva ani, în ceea ce privește cutumele obsesive ale perioadei în care s-au scris multe din pagini, iată alte chinuitoare dileme care și-au transferat încărcătura în Cartea părinților. Editorul, alături de prefațator și de primii lectori de opinie este convins că această carte obligă la o reapariție îmbogățită, multe dintre persoanele și rudele numeroșilor oameni prezenți în memorii putând deveni coautori prin adăugarea propriilor experiențe: viață-istorie. Mulțumim domnului profesor Ștefan
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
așteaptă. Răsfoiesc catalogul (veritabilă carte) în care sunt prezentați participanții la croazieră. Am fost grupați pe țări și, în dreptul numelui fiecăruia, se găsesc câteva date biobibliografice, precum și o fotografie. Văd că Sorin Preda a trimis, în loc de o poză, o amprentă! Editorii catalogului au acceptat ironia și au luat-o în serios. În total, din toate țările, suntem patru sute douăzeci și șapte de scriitori. Din România, suntem treizeci și unu. Numele cel mai cunoscut e: Lucian Blaga. E vorba, însă, de un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la "Redacția Curierului". * Poți zice în suplică sau că ești bolnav sau că n-ai mijloace de călătorie. ** După renumita lege a comptabilității generale. {EminescuOpXVI 183} 161 [IOAN SLAVICI] Iași, 20 septemv. 1877 Dragă Ieni, Îți scriu în grabă că editorul logicei lui Kant se cheamă I. G. Jaesche, nu Faesche, cum stă în "Presa". Logica aceea nu e bună nici măcar pentru începători, căci ceea ce-i original în ea nu-i bun, ce-i bun nu-i original. Jaesche au fost
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
unde slujea fiul, Curelari, din Iași. Precizăm că volumul a apărut în prima și a doua ediție într-un număr confidențial de exemplare. La eveniment a fost prezentă și semnatara cărții, realizată sub formă de interviuri, Ioana I. Larco, fiica editorului, credincioasă ca și tatăl ei, cu o complexă și profundă cultură, vorbitoare a mai multor limbi moderne, foarte sensibilă, frumoasă, trăitoare a istoriei Neamului Românesc, plină de talent și cadru didactic la o universitate din S.U.A. La cererea ascultătorilor, volumul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
satanicei “pedagogii” a lui Makarenko. “ Gheorghiță Savel, colonel (r) Această prezentare a retragerii din Crimeea, Gheorghiță a introdus-o în ediția a II-a a volumului „O viață închinată Adevărului, Gheorghiță Savel”, apărută la aceeași editură, și prin strădania aceluiași editor într-un tiraj și mai redus din motive financiare. Această ediție e completată cu piese iconografice pe care naratorul cărții a ținut să le mai introducă: documente, fotografii, texte care i-au rămas în inimă, etc. Când mi-a adus
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
olandeză, polonă, portu gheză, maghiară, ivrit, nor ve giană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă și greacă. Cărțile sale au fost premiate de Academia Română, Uniu nea Scrii torilor din România și din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociația Scriitorilor din București, Asociația Editorilor din România. Au fost nominalizate în Franța pentru premiile Médicis, Le meilleur livre étranger, Prix Union Latine. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar „Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit în 2011 Premiul Internațional pentru
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să-și amintească precis momentul în care Capgras intrase în viața lui. În agenda sa stătea scris cu cerneală: vineri, 31 mai 2002, ora 13.00, Cavanaugh, Union Square Cafe. Primele exemplare din Țara mirării tocmai ieșiseră din tipografie, iar editorul lui Weber îl invitase în oraș ca să sărbătorească. A treia sa carte: faptul că era publicat nu mai era tocmai o noutate. În acest punct al carierei lui Gerald Weber, călătoria de două ore cu trenul era mai degrabă datorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
că era publicat nu mai era tocmai o noutate. În acest punct al carierei lui Gerald Weber, călătoria de două ore cu trenul era mai degrabă datorie decât bucurie. Dar Bob Cavanaugh era nerăbdător să-l vadă. Entuziasmat, spusese tânărul editor. Publishers Weekly numise cartea „o călătorie nebunească prin creierul uman a unui filosof aflat la apogeul talentelor sale“. Călătorie nebunească nu va pica deloc bine în cercurile neurologilor, cercuri care nu iertaseră succesul primelor cărți ale lui Weber. Și apogeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
narcoleptică. O luă spre sud, pe străzile insuportabil de normale, gândindu-se că ar putea trăi liniștit fără să mai vadă vreodată orașul ăsta. Bob Cavanaugh îl întâmpină în restaurant cu o îmbrățișare de urs, pe care Weber o toleră. Editorul său făcea eforturi să nu chicotească. —Ți-am spus să nu te împopoțonezi. Weber deschise larg brațele. — Asta nu înseamnă că m-am împopoțonat. —Nu te poți abține, nu-i așa? Chiar ar trebui să facem un album de fotografii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de Zece zile pentru... —Un rezumat al ultimelor cercetări, pe înțelesul tuturor. Ce se întâmplă în hipocamp. —Ah! Înțeleg. Vezi cumva cum pălesc simbolurile dolarilor din ochii mei? Ești un tip fair-play, Robert. —Sunt fair-play pe dracu’. Dar sunt un editor excelent. În timp ce lua nota de plată, Cavanaugh întrebă: Poți măcar să bagi și un capitol despre stimulentele farmaceutice? Întors la Penn Station, în timp ce Weber stătea sub panoul ce anunța plecările, așteptând trenul spre Stony Brook, un bărbat îmbrăcat într-o vestă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
masa de scris. Se uită la ceas; era încă prea devreme să sune în est. Dar îl suna pe Bob Cavanaugh pe mobil atât de rar, încât își câștigase dreptul să abuzeze din când în când. Un „Gerald!“ prompt din partea editorului său îl descumpăni pe Weber. Identitatea apelantului - una dintre tehnologiile cu adevărat malefice ale lumii. Receptorul n-ar fi trebuit să știe cine e emițătorul înainte ca emițătorul să știe cine e receptorul. Și telefonul lui Weber avea opțiunea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
această confederație provizorie să lase locul unor state noi, de nerecunoscut. Cine să contrazică așa ceva? Ascultând cronica, Weber se simți singur și neînțeles. Cavanaugh se opri din citit. Era rândul lui Weber să răspundă. Ești mulțumit? îl întrebă el pe editorul său. —Eu? Cred că e excelentă. O s-o folosim ca reclamă. Weber încuviință din cap către cineva aflat la o depărtare de jumătate de continent. — Ce nu le-a plăcut ălora de la Kirkus? La celălalt capăt urmă un nou moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Harper’s. Shawna. Normal că uita mereu numele ăsta. —Să-l ia dracu’, spuse fiica lui. În mod evident e invidios, pur și simplu. Eu nu l-aș lua în seamă. O străfulgerare de neînțelegere. Harper’s? Cartea apăruse deja. Editorii lui trebuie să fi știut de cronică de câteva zile. Nimeni nu-i spusese nimic. N-o să-l iau, spuse el. — Și o să-ți faci o aniversare fericită? Măcar atât poți să faci și tu pentru mine? —O să fac. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Știa că formulări întregi din Times erau preluate din articolul din Harper’s. Cu siguranță că cine le citea pe amândouă vedea că erau la fel. Îl sunase pe Cavanaugh din aeroport. —Eu nu mi-aș bate capul, Ger, spusese editorul său. Trăim vremuri ciudate în America. Căutăm ceva care să poată fi atacat. Cartea se vinde bine. Și știi că te susținem cu următorul contract, indiferent ce se întâmplă cu ăsta. La sosirea în Roma, Weber era pregătit să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
chinuiți de portocale de mărimea unei mingi de plajă și de creioane de mărimea unor chibrituri. Amnezicii. Stăpânii unor amintiri vii, detaliate, care nu se întâmplaseră niciodată. Eu e o schiță grăbită, încropită la comun, care încearcă să găsească un editor mai naiv care s-o publice. — Nu știu, spune Weber. —Acuma să-mi spui tu... Fața lui Mark se boțește din nou, deformată de gânduri. Nici o întrebare care i-ar putea trece prin cap nu poate merita atâta suferință. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un subiect piperat, îl dezvolți, faci munca de teren, filtrezi interviurile, alegi informațiile. Întotdeauna am încercat să... fiu la fel de tare ca subiectul. Întotdeauna am încercat să scormonesc, să mă scufund în material. Cred că asta m-a terminat. Am fost editor șapte ani și producător trei ani și jumătate. Puteam să ajung pe un post important, unde să-mi duc traiul liniștită până când mă trimiteau la plimbare. El se holbează la semnele de îmbătrânire de pe gâtul ei, pe care nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]