5,495 matches
-
pentru el "un înlocuitor intelectual al gloatelor electorale". Generalul Antonescu era ministru al Apărării și era și el de părere că regele nu avea altă posibilitate de alegere. Toți membrii noului cabinet erau oamenii de încredere ai regelui 44. Acest editorial al lui Iorga era expeditiv din punct de vedere politic. Adevăratele lui opinii ilustrează ceva foarte diferit. Doamna Liliana Pippidi-Iorga a ținut un jurnal pe care l-a pus cu amabilitate la dispoziția autorului acestei cărți. O notă din 28
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
scăpa de obicei din gură lui Iorga atunci cînd se afla într-o stare de spirit agitată. (Adevărat sau nu, legionarii au crezut-o). "Pretextul" de care avea nevoie Călinescu i-a fost furnizat de Codreanu. Iorga a scris un editorial violent, acuzînd Legiunea de acțiuni subversive în legătură cu funcționarea restaurantelor legionare. Codreanu i-a răspuns lui Iorga prin două scrisori. Doamna Liliana notează în Jurnalul ei (la 27 martie 1938): "Tata a primit o scrisoare de la Codreanu, datată din 17 martie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
primească un tratament "care nu este pe măsura greșelilor sale scăldate în sînge, ci a clasei lui sociale". Acestea fiind zise, Iorga "se va alătura comunității creștin-ortodoxe, așteptînd cu nerăbdare cea de A Doua Venire a lui Hristos". Ultimul din editorialele lui Iorga purta titlul Jos cu noua religie a Urii!65. Numai că o condamnare la șase luni de închisoare a lui Codreanu nu era destul pentru regimul politic. După cîteva săptămîni, Tribunalul Militar (selectat cu grijă) l-a condamnat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
le știm, dar nu l-a iertat niciodată pe Carol. Restricțiile privind apariția presei naziste au fost (temporar) ridicate, iar ziarele naziste au început să-i atace cu patimă pe Carol și pe amanta evreică a acestuia. Iată titlul unui editorial din "Angriff" (ziarul SS-ului): Regele și amanta lui evreică. Analogia istorică se referea la Persia antică și la regina Esther. Povestea din Biblie avea un sfîrșit extrem de nebiblic. "Evreii i-au contaminat țara și din Persia s-a ales
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
două săptămîni, Germania și Rusia au împărțit Polonia între ele a patra oară. Iorga urma într-o măsură oarecare dictonul lui Samuel Johnson, începînd "să înlocuiască imaginația cu realitatea". În cele din urmă a găsit paralela istorică adecvată într-un editorial fulminant intitulat: Tilsit. "Sîntem bîntuiți de umbra Tilsit-ului", scria el, adăugînd: "Va dura împărțirea Europei de data aceasta?"91. Acesta este un exemplu elocvent al încercării lui Iorga de a face astfel ca jurnalismul său să satisfacă "nevoile zilei" și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mici nu trebuie să aibă încredere în nici un tratat, ci doar în ele însele 96. Iorga aștepta mereu cu nerăbdare sosirea momentului în care națiunile mici se vor putea alinia împotriva puterii statelor mari. "Gîndurile noastre", scria Iorga într-un editorial, "se îndreaptă spre națiunile mici, ca Olanda, Belgia și Scandinavia". Belgia era creația intereselor europene și grație existenței sale, "nici Franța, nici Germania nu se află acolo". Iorga aștepta nerăbdător înfăptuirea solidarității "națiunilor mici" în cadrul atacului iminent 97. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vor să extermine anumite rase și națiuni. Aceasta explică teoriile lor despre existența raselor superioare și inferioare, ceea ce constituie un rezultat logic al aberațiilor lor. Dar Iorga dădea multe exemple ca dovadă că acest lucru este sortit eșecului. Într-un editorial intitulat Non salutant morituri el răstălmăcea salutul gladiatorilor. Națiunile mici sortite pieirii nu le salută pe marile națiuni care le condamnă la moarte! Apoi, ca o înțepătură la adresa ideii de Lebensraum, Iorga opina că și "majoritatea românească din Transilvania cerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu vor fi suficiente. "Independența de-abia cîștigată, demnitatea și libertatea trebuie apărate"104. După părerea lui Iorga, întreaga simpatie a lumii se îndrepta spre Finlanda, spre "mica națiune și marea ei civilizație". El lua atitudine în sprijinul Finlandei în editorialele sale aproape zilnic, îndemnînd Suedia și pe alte țări să ajute Finlanda "în numele umanității"105. În timpul "Războiului fals", Bucureștiul era un "centru plin de viață", "Parisul Orientului". Deșteptarea se va produce curînd și va fi dură. Deocamdată, Bucureștiul era capitala
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Gărzii de Fier au decis că era convenabil să evite furtuna. A fost emisă o lege care instituia pedeapsa cu moartea pentru oricine conducea o organizație politică din afara granițelor țării. Iorga a observat starea aceasta care îl revolta. Într-un editorial, Beligeranți și neutri, el sublinia că România este tehnic neutră, dar nu și sentimental, și asigura pe toată lumea că atmosfera Bucureștiului, cu toată corupția atotstăpînitoare, nu are nici o legătură cu spiritul poporului român. Era revoltător 106. A respins și acuzațiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o reconciliere cu aceasta. Pe la începutul lui aprilie, "Războiul fals" a luat sfîrșit. Hitler a încălcat neutralitatea Danemarcei și a Norvegiei. În Danemarca erau puține șanse de rezistență, dar în Norvegia situația era diferită. Iorga s-a adresat într-un editorial îndureratului său prieten, profesorul H. Koht, istoric-politician și ministru de Externe al Norvegiei. Atunci cînd regele Norvegiei a devenit spiritul rezistenței, Iorga l-a omagiat, numindu-l "un adevărat descendent al vikingilor"108. Cîteva săptămîni mai tîrziu, avea să vină
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fapt. Dincolo de jurnalismul politic, Iorga a continuat să editeze "Revista istorică" și "Revue Historique du Sud-Est Européen" și a jucat un rol de frunte în editarea Buletinului Comisiei Monumentelor Istorice și a Buletinului Comisiei Istorice. A scris și foarte multe editoriale pentru alte cotidiene de mare circulație, ca "Universul", "Curentul" și "Timpul". Orator inspirat, Iorga a început în 1934 să utilizeze mijloacele mass-media, ținînd săptămînal cuvîntări la radio, intitulate Sfaturi pe întuneric, care au apărut cu același titlu și sub formă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
victorie a totalitarismului. "O "Nouă Ordine" a lanțurilor?" "Vor fi ei în stare (...) să mențină omenirea în stare de sclavie?" O asemenea izbîndă părea tot mai probabilă o dată cu trecerea timpului. Pe măsură ce tragedia Occidentului creștin se intensifica, Iorga a scris un editorial intitulat Rugăciune. Îngrozit de distrugerea civilizației europene, el întreba: Cine ar putea oare accepta înrobirea propriei lui națiuni și pe cea a omenirii?"1 "Luptătorul" Iorga refuza să accepte ideea capitulării! În timp ce germanii "încheiau încercuirea", Iorga scria că "soluția pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de inamicul național numărul unu. Iorga a susținut întotdeauna că românii au "drepturi organice", în timp ce evreii nu au "nici un drept organic". Orice minoritate are drepturi proporționale cu loialitatea ei. Astfel că, dat fiind temperamentul său, a condamnat nu o dată în editorialele lui "bucuria" manifestată de evrei la sosirea sovieticilor 16. În fond, el voia să-i transforme pe evrei în români. A salutat traducerea în limba română a "Protocoalelor Superiorilor Sionului". Uita de necrologul scris chiar de el în onoarea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai oneroase), sistemul acela trebuia să plece de la putere! O mulțime imensă s-a adunat în jurul statuii lui Mihai Viteazul strigînd un singur nume, cel al lui Maniu: "La luptă! Îl vrem pe Maniu!" Marele cotidian "Universul" a publicat un editorial fulminant despre "zece ani de tiranie sub care tînăra generație naționalistă a fost ucisă mișelește și au fost delapidate miliarde sub pretextul reînarmării". Faptul că cenzura a permis tipărirea acestui articol făcea din el o chemare fățișă la revoltă. Deși
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
făcea parte din cercul de prieteni al lui Iorga. Acesta din urmă era unul din stîlpii regimului camarilei și avusese unele conflicte personale cu generalul. Din spirit de noblețe, dar în mod nechibzuit, Iorga îl apăra încă pe rege în editorialele lui: Carol era "un bun rege" și "iubit de poporul român". El susținea că regele Carol "trudește pentru binele țării (sic!)". Așa încît împrejurările fuseseră cele care îl făcuseră nepopular 22. Pe parcursul lunii septembrie, rușii au provocat incidente de graniță
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asasinării lui Codreanu, iar la trei zile după împușcarea acestuia a avut loc un furtunos schimb de cuvinte cu Călinescu. Martorii au descris starea deprimată a lui Călinescu la ieșirea din casa lui Iorga 25. Era o încercare inutilă, întrucît editorialele lui Iorga din perioada respectivă relatau o altă versiune. Doamna Liliana și alții își amintesc cît de mult ura Iorga toate acestea; le considera "stupide! Mai mult decît stupide, inutile!" Totul s-a făcut fără știrea lui Iorga. El nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
puneau bețe în roate activităților Institutului său de Istorie Universală. Nu-i mai rămînea decît "Neamul românesc", dar aici Nicolae Georgescu-Cocoș era tot mai greu de controlat. Pe măsură ce anarhia legionară căpăta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbra lui Robespierre. El avertiza că "orice revoluție își are Robespierre-ul ei", incoruptibilul, flegmaticul, tăiosul, nemilosul și arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar a doua zi: "Da! Iorga are dreptate, nu există nici o revoluție fără un Robespierre", explicînd că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sa pro-Aliați, profranceză și antinazistă ca motiv al asasinării sale și erau condamnate anarhia și bestialitatea legionară. Deasupra multor universități din lumea occidentală au fost arborate steaguri de doliu. În Ungaria, cotidianul Partidului Național Socialist Ungar, "Magyarág", a publicat un editorial defăimător. Editorialul cotidianului guvernamental "Magyarorzság" era semnat de Pál Szvatkó, care, cu evidenta sa lipsă de principialitate, se putea mîndri că era omologul budapestan al lui I. P. Prundeni și Ilie Rădulescu. Dl Szvatkó scria: "În ultima clipă a vieții sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
profranceză și antinazistă ca motiv al asasinării sale și erau condamnate anarhia și bestialitatea legionară. Deasupra multor universități din lumea occidentală au fost arborate steaguri de doliu. În Ungaria, cotidianul Partidului Național Socialist Ungar, "Magyarág", a publicat un editorial defăimător. Editorialul cotidianului guvernamental "Magyarorzság" era semnat de Pál Szvatkó, care, cu evidenta sa lipsă de principialitate, se putea mîndri că era omologul budapestan al lui I. P. Prundeni și Ilie Rădulescu. Dl Szvatkó scria: "În ultima clipă a vieții sale, Iorga ar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era decît o consecință a încercărilor eșuate ale evreilor de a se asimila. Etichetat de către mulți drept "năimit evreilor", Iorga și-a pierdut răbdarea, fără însă a propune recurgerea la persecuții. Cu toate acestea, prin 1937, atitudinile "în funcție de toane" ale editorialelor lui Iorga au devenit discutabile. Poziția lui nu era deloc ușoară. "Susținătorul" și "lefegiul evreilor" era insultat aproape zilnic, amintindu-i-se de legăturile sale cu Aristide Blank, plus considerațiile cotidiene asupra "slujirii României" pe o scenă supusă unor schimbări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Ludovic al XV-lea și despre doamna de Pompadour, menționînd că Doamna de Pompadour spusese: Après nous le déluge ("După noi potopul"), și că potopul "acceptase invitația...". Asemenea paralele nu prea subtile cu evenimentele contemporane abundă în conferințele și editorialele lui Iorga 98 Biblioteca critică: Nicolae Iorga, p. 85. Pompiliu Constantinescu a fost un critic deschis al lui Iorga. Tudor Vianu, op. cit., p. 146 99 Iorga avea o emisiune săptămînală de comentarii politice, Sfaturi în întuneric, la Radio România. D-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
naționalist". Arhivele de Stat, București, Fond Direcția Poliției și Siguranței Generale, Dosar nr. 39/1908, fila 11 233 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 181. La 5 octombrie 1908, după anexarea Bosniei-Herțegovina, Iorga a scris un editorial în "Neamul românesc": Serbia tragică 234 "Neamul românesc", 20 noiembrie 1912 235 Supt trei regi, p. 175 236 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 140-145 237 Op. cit., vol. II, p. 198 238 Op. cit., vol. I, pp.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Memorii, vol. VII, pp. 366-368 126 Op. cit., p. 155 127 "Neamul românesc", 3 martie 1937 128 C. A. MacCartney, October Fifteenth, vol. 1, p. 346 129 Iorga, Pentru Italia și ce ne leagă cu Italia, București, 1935 130 Într-un editorial, "Neamul românesc", din 14 februarie 1934), Iorga își exprima îndoielile în privința pactului balcanic: "Ghazi" (Atatürk) nu era omul care să apere Timișoara și Oradea de unguri și să deplîngă absența Bulgariei 131 "Neamul românesc", 12 și 22 iunie 1934 132
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
i-ar fi acordat nici un credit 146 Corespondența lui Iorga dintre anii 1931 și 1936 oferă dovezi privind bucuria lui că reluase legăturile cu vechiul său prieten. Atunci cînd Cuza a devenit membru al Academiei Române, Iorga a scris într-un editorial: Deducțiile reprezintă slăbiciunea sa, dar, din fericire, acestea nu-i pătrund în inimă". "Neamul românesc", 31 mai 1936 147 Memorii, vol. VI, pp. 30, 35, 62, 259, 362 și vol. VII, p. 299 148 "Neamul românesc", 20 septembrie 1933 149
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Neamul românesc", 2 aprilie și 16 mai 1939 90 "Neamul românesc", 25 august 1939 91 "Neamul românesc", 24 august și 11 octombrie 1939 92 D-na Liliana Pippidi-Iorga și alți membri ai familiei Iorga au explicat că Iorga scria adesea editoriale chiar împotriva voinței sale, ca să țină la curent publicul intelectual care se bizuia pe el ca ghid politic 93 "Neamul românesc", 6,7 și 20 septembrie 1939 94 "Neamul românesc", 23 septembrie 1939 95 "Neamul românesc", 8 octombrie 1939 96
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]