6,312 matches
-
Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Colaborează cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Claviaturi”, „Albatros”, „Meșterul Manole”, „Pagini literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Răboj năsăudean” (din 1939 conduce publicația). Își ia licența în estetică și critică literară cu Tudor Vianu, în 1945. Profesor la liceul din Năsăud, lucrează apoi la Arhivele Statului din Năsăud și Cluj (1946-1950). Din 1951 este asistent la Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, la Catedra lui D. D.
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
îi apar în „Scrisul bănățean” și „Luceafărul de ziuă” (1956-1957). Din 1959 se transferă la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde, la Facultatea de Filologie, mai bine de un sfert de secol predă - după G. Călinescu și Al. Dima - estetica. Își susține doctoratul în filosofie la București, în 1972. În 1975 și 1976, ca profesor asociat, va preda la Universitatea „San Marcos” din Lima (Perú). Scrie la „Astra”, „Ateneu”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Viața românească”, „Steaua”, „Limbă și
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Miorița (De la motiv la mit) (1999), Întoarcerea la literatură. Aplicații (2000), Pro Eminescu (2001), Printre contemporani. Oameni și cărți (2003), de teorie a artei - Ars longa (1980), Metapoetica. Prolegomene (1983; Premiul Academiei Române), Izvoarele artei. Ad fontes (1988), Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei) (2001), de literatură - Irenikon (1990), Anti-Gog (1997), Poeme de odinioară (2000), de memorii - Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Periplu prin memorie (O, tempora!) (1998), de istorie - Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Modele permanente sunt G. Coșbuc (a și editat, în 1966, culegerea de evocări Coșbuc văzut de contemporani), Tudor Vianu, Lucian Blaga, dar și Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Ibrăileanu, Al. Dima, prezențe vii într-o panoramă a contribuțiilor românești în estetică. Aceasta e considerată filosofie aplicată la artă și literatură și, mergând pe urmele lui Blaga, după care arta nu poate fi gândită la nivelul ei cel mai înalt decât prin filosofie, H. abordează simultan fenomenologia artei și sistematica sau filosofia
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
a defini principiul intern și universal al organizării artei și, totodată, pentru a susține, prin sistemul dedus, „metateoria”, adică „știința generală a artei” - o sinteză de poetică și, în același timp, o filosofie, o metafizică a creației. Prin metapoetică, frontierele esteticii sunt depășite. Centrul artei nu mai e căutat nici în frumos, nici în categoria mai largă a esteticului. El este un principiu, numitorul comun al diverselor arte și tehnici: artisticitatea, ca aspirație integratoare manifestată în procesul prin care opera ia
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
conștiință activă a identității noastre etno-culturale, devotat memoriei vii a acesteia, H. repune în discuție miturile esențiale în definirea sufletului românesc. SCRIERI: Dincolo de ruine. Cetăți medievale, București, 1959; ed. Iași, 2003; Intoarcerea la literatură. Printre clasici, Iași, 1970; Curs de estetică, I-II, Iași, 1978; Ars longa, București, 1980; Metapoetica. Prolegomene, București, 1983; Izvoarele artei. Ad fontes, București, 1988; Irenikon, Cluj-Napoca, 1990; Ideea europeană sau Noi și Europa (Istorie, cultură, civilizație), Iași-Chișinău, 1993; Lecțiile istoriei (O, tempora!), Iași, 1995; Anti-Gog, Iași
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
istoriei (O, tempora!), Iași, 1995; Anti-Gog, Iași, 1997; Periplu prin memorie (O, tempora!), Iași, 1998; Miorița (De la motiv la mit), Iași, 1999; Întoarcerea la literatură. Aplicații, Iași, 2000; Poeme de odinioară, Timișoara, 2000; Pro Eminescu, Iași, 2001; Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei), Iași, 2001; Printre contemporani. Oameni și cărți, Iași, 2003. Antologii: Coșbuc văzut de contemporani, București, 1966 (în colaborare cu Georgeta Dulgheru). Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Dincolo de ruine”, „Făclia”, 1959, 4069; Iordan Datcu, „Coșbuc văzut de contemporani”, GL
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
început activitatea de cadru didactic la Universitatea bucureșteană. Și-a luat doctoratul în filosofie cu teza Optimism și pesimism istoric (1972). Este soția lui Ion Ianoși. Foarte bună cunoscătoare a limbii ruse, I. traduce un număr considerabil de scrieri de estetică și filosofia artei semnate de Herzen, Bielinski, Cernâșevski, Dobroliubov, Pisarev, Plehanov. În anii ’90 a tradus cu precădere din limbile franceză și germană. Versiunile românești date de I. beneficiază de prefețe și de un aparat critic erudit, elaborate de Ion
IANOSI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287484_a_288813]
-
leneșă Deliberare (nu e implusivă N Nevroticism versus Stabilitate emoțională Anxietate (tensionată Ostilitate mânioasă (iritabilă Depresie (nemulțumită Conștiență de sine (rușinosă Impulsivitate (cu toaneă Vulnerabilitate (lipsit de încredere în sineă O Deschidere versus Reticență față de experiență Idei (curiosă Fantezie (imaginativă Estetică (artistă Acțiune (cu interese largiă Sentimente (excitabilă Valori (ne-convențională În definirea factorilor, de exemplu a extroversiei, sunt implicate componente care vizează: activitatea, asertivitatea, sociabilitatea, căutarea excitării, emoțiile pozitive - deci mai multe aspecte ale vieții psihice a persoanei. După cum s-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1967). D. debutează în presă în 1951, apoi semnează versuri în culegerile colective Glasuri tinere (1955, 1957, 1959). Prima lui carte este placheta Darul fecioarei (1963), în care, ca și în Ursitoarele (1965), se arată preocupat de poetizarea cotidianului, promovând estetica faptului „prozaic”. Volumele care urmează încheagă imaginea unui poet al esențelor, deschis spre formulele liricii moderne: Sunt verb (1968), Partea noastră de zbor (1974), Mândrie și răbdare (1977), Altoi pe o tulpină vorbitoare (1978), Coroana de umbră (1982), Poezii și
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
toate treptele ierarhiei didactice; a fost în mai multe rânduri șefa Catedrei de limba și literatura franceză. Este doctor în științe filologice din 1969, cu teza La Langue des œuvres de Paul Scarron, studiu care se axează pe tensiunea dintre estetica puristă și manifestările literare libertine, nonconformiste. În perioada 1990-1992 a ocupat funcția de consilier-șef la Inspectoratul pentru Cultură al județului Iași. Din anul 1994 este profesor consultant la Universitatea din Bacău, predând și aici cursuri de istoria limbii franceze
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
urmează facultățile de Teologie și Filosofie-Litere ale Universității din Cernăuți. Este doctor în teologie al aceleiași universități (1942) și doctor în științe filologice al Universității din Timișoara (1972). În anii interbelici a colaborat cu articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Volumele
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
ai privi speciile zoologice și botanice”. Identificarea individualului implică adoptarea de către critic și a abordării istorice, în speță recurgerea la instrumentele istoriei literare. Departe de a considera, asemenea lui Dragomirescu, istoria literaturii o disciplină inutilă, argumentează posibilitatea conlucrării acesteia cu estetica. Susține chiar, invocând exemplul lui Benedetto Croce, că întotdeauna „punctele de vedere rodnice și marile descoperiri se îndeplinesc la hotarul între două discipline”. După C., interesul pentru viața unui scriitor nu exclude punctul de vedere estetic, întrucât, în viziunea lui
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
lui S. Mehedinți, ajutat de junimiști, pleacă în 1907 la studii în Germania, în vederea obținerii doctoratului în filosofie. La Universitatea din Berlin (1909-1910), apoi la Leipzig (1910-1912), trecând prin Heidelberg și München, C. dă curs interesului său pentru filosofie și estetică, pentru literaturile germană și engleză; învață engleza, intenționând să traducă din Byron și Shakespeare, și lucrează cu asiduitate, în ciuda sănătății șubrede, la elaborarea unei teze despre lirica de idei. În 1910, pe baza selecției făcute de el, în țară îi
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
puritate notabilă, ce prevestesc lirica lui Al. A. Philippide (Dura lex), retoric, dar și cu stângăcii naive, C. a adus în lirica de la începutul secolului o notă individuală, prin reflexivitatea marcată de noblețea sufletului. Die Gedankenlyrik încearcă o sinteză de estetică literară asupra statutului de artă al liricii de idei. Pornind de la o bază teoretică declarat împrumutată esteticii empatiei (J. Volkelt), C. a fost preocupat în special de raportul idee-imagine, de „întruparea ideii” în poezie, ca șansă a transmiterii ei sensibilității
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
C. a adus în lirica de la începutul secolului o notă individuală, prin reflexivitatea marcată de noblețea sufletului. Die Gedankenlyrik încearcă o sinteză de estetică literară asupra statutului de artă al liricii de idei. Pornind de la o bază teoretică declarat împrumutată esteticii empatiei (J. Volkelt), C. a fost preocupat în special de raportul idee-imagine, de „întruparea ideii” în poezie, ca șansă a transmiterii ei sensibilității cititorului și, totodată, criteriu de recunoaștere al existenței artistice. Din nevoia de exercițiu stilistic, C. a tradus
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
și neantului: „Atârnă peste ceasuri celestele clădiri / ca niște stârvuri negre de tuci îmbrobodit / pe jos cu ceramică iar podina cu mit. / Hei! Pentru cine-atârnă coșciugele din gări?” Poezia, în aceste condiții, nu se mai poate înscrie decât într-o estetică a spaimei și grotescului, în care bucuria contemplației artistice lasă locul zbaterii timpanelor în marșuri epuizante, brutalității și măcelului: „În marș, / timpanele noastre se zbăteau înăuntru - / voi ați stat cu muierile acasă, voi n-ați văzut măcelul / tulbure, superb, răscolitor
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
câțiva dintre tinerii studenți sibieni resimt nevoia unor clarificări doctrinare, căutându-și alte repere. Din cercul studențesc „Octavian Goga” se desprinde, curând, un nucleu („tare”) atras de profesorul Liviu Rusu, și care va forma o nouă grupare: „Prietenii Seminarului de estetică”. Studenții organizează acum conferințe publice (precum altădată tinerii de la Criterion), încheagă o formație teatrală, cheamă publicul la audiții muzicale. Curând, vor interpreta ei înșiși o altă partitură. Cu toate disocierile lui Blaga, „spațiul mioritic” devenise, în publicistica epocii respective, un
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
vreme poetul. Creația sa reține în cercuri concentrice, de acumulare treptată, influențe argheziene sau blagiene, repede depășite. Versul cu tente expresioniste și tonalitate de incantație arhaică îi devine caracteristic. În ciuda aparenței de improvizație, poemele lui C. pornesc de la preocupări de estetică și filosofie. Placheta Saturnala (1969) este pusă sub semnul lui Heraclit: „...muritori - / nemuritori, / nemuritori - / muritori/ își trec unii altora moartea și-și mor viața”. Un volum, Cina (1977), este apreciat și recomandat de Gheorghe Tomozei, care îl așază „sub zodia
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
cronica, studiul monografic, articolul publicistic sau cu caracter teoretic). Afectată doar parțial de spiritul conjunctural, investigația este minuțioasă și corectă, cu diagnosticare precisă și analize pertinente ale operei și individualității artistice comentate. Caractere și conflicte (1968) și Unele probleme de estetică (1973) au deschidere către orizontul generalizărilor teoretice, aplicate la literatura română clasică și contemporană, din considerente didactice. Din frământul necontenit al vremilor (1988) este o sinteză asupra publicisticii scriitoricești din Republica Moldova (reportaj, eseu, tabletă, articol). Personalitatea cercetătorului se conturează pregnant
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
siguranță în cântărirea valorii estetice. SCRIERI: Fereastră deschisă, Chișinău, 1965; Caractere și conflicte. Evoluția povestirii și romanului moldovenesc în ultimii ani, Chișinău, 1968; Articole și cronici literare, Chișinău, 1969; Floare rară, Chișinău, 1972; Itinerar critic, Chișinău, 1973; Unele probleme de estetică, Chișinău, 1973; Mijlocul verii, Chișinău, 1975; Dialog continuu, Chișinău, 1977; Podurile vieții și ale creației. Studiu asupra creației lui I.C. Ciobanu, Chișinău, 1978; Clipa de grație, Chișinău, 1980; Pașii lui Vladimir Curbet, Chișinău, 1982; Permanențe, Chișinău, 1983; Argumentul de rigoare
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
asupra informației, încât, pentru momentul în care aceste studii au fost publicate în reviste, toate sursele par epuizate. Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie (1946) este monografia unui curent sociocultural, urmărindu-i aria de răspândire, elementele premergătoare (fondul umanitar, revoluționar, reacționar și estetica socială). Poporanismul rus și cel românesc sunt analizate din perspectiva evoluției criticii ruse și a gândirii românești, aprofundându-se mai ales manifestările ideologice ale poporanismului românesc, pe momente: 1893-1894, 1901-1903, 1906-1910. Hortensia Papadat-Bengescu (1965), prima interpretare monografică a operei marii
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
Seminarul „Veniamin Costachi” din Iași, iar din 1904, la Gimnaziul „Ștefan cel Mare” din același oraș. În 1907 își termină și studiile de drept. În teza de licență, Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române (1888), C. demonstrează precaritatea cercetărilor de estetică a folclorului și încearcă să elucideze conceptul respectiv. El discută mijloacele artistice ale poeziei populare, urmărind și influența acesteia asupra creației poeților români. Lucrarea a fost aspru criticată de M. Schwarzfeld, care îi imputa, cu justețe, lacune în informație, precum și
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
Partidul Național Liberal. A scos, tot la Iași, publicațiile „Orientul” (1904) și „Reforma” (1926). Articole politice a mai scris și în ziarul „Propaganda”, unde semna Myrtil, în „Liberalul” și „Gazeta liberală”. SCRIERI: Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M. Schwarzfeld, V. Cireș, „Considerațiuni estetice asupra poeziei populare
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
reale ale operei. Criticul nu-și ascunde rezervele morale (cazul Druță) și nu trece cu vederea nici fenomenul de receptare a operei în alte provincii românești. El încearcă o formulă complexă de critică culturală, în care amestecă informația cu o estetică dominată de conceptele arhetipale și de acelea [...] luate de la trăiriști (Noica, în primul rând). EUGEN SIMION SCRIERI: Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Disocieri, Chișinău, 1969; Alte disocieri, Chișinău, 1971; Focul sacru, Chișinău, 1975; Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]