5,728 matches
-
Pallas Athena coborîtă lîngă zidurile Troiei acoperă maiestuos întregul spațiu de la cer la pămînt. Plotin (Enneade, 4, 3, 12) acordă această amplitudine maximă sufletului eliberat de trup. Numai sufletul, în dezvoltarea lui negrevată de povara materiei, e capabil să acopere extremele cosmice. Doar despre el se poate spune că deși picioarele sale pășesc în continuare pe pămînt, capul i-a atins înaltul cerului. în schimb, pentru creștinul Methodios din Olymp (martir în 312), în Banchetul său, trupul fecioarelor creștine, trupul feciorelnic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
poli electrici. Cu cît diferența sau opoziția lor e mai intensă și mai intens realizată, cu atît mai mare este potențialul de energie intelectuală pe care îl degajă, ajutînd mintea să urce participativ spre ținta ei incircumscriptibilă. între cele două extreme va țîșni mereu un surplus ireductibil de sens1, se va deschide un gol în care misterul își lasă întrevăzută infinitatea sensurilor, atrăgîndu-l pe călătorul contemplativ spre alte trecători, pînă cînd, ajuns la istmul dintre cele două mări, potrivit unei expresii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
acesta este atașat sau persoana care îl întruchipează. Astfel, una dintre sarcinile cruciale este aceea de a separa populismul de acele trăsături care ar putea apărea odată cu el, dar care nu sunt parte a lui. De exemplu, partidele populiste de extremă dreaptă din Europa împărtășesc un nucleu ideologic compus din autohtonism, autoritarism și populism (Mudde, 2007); toate cele trei trăsături au o relație conflictuală cu democrația liberală, însă, aici, suntem interesați doar de efectele populismului (și asta chiar dacă trebuie să admitem
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partidelor cehe, care a apărut după destrămarea, în 1991, a Forumului Civic să fi reprezentat un factor de frânare al dezvoltării SPR-RSČ. Chiar dacă această situație a oferit un cadru de oportunitate pentru ca Republicanii să-și stabilizeze o poziție hegemonică la extrema dreapta a spectrului politic, ea a dat posibilitatea și altor partide și grupuri politice să articuleze un mesaj anti-establishment sau anticomunist. 4.4 Moștenirea SPR-RSČ SPR-RSČ a lăsat puține semne durabile în politica cehă. În ciuda unei reveniri personale de scurtă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al fostul editor al săptămânalului Republika, Andrea Cerqueirová, devenită acum un proeminent jurnalist militant, care scrie despre problemele lesbienelor și ale feministelor. O parte din activiștii tineri ai formațiunii Republicanii lui Miroslav Sládek (RMS) au rămas totuși activi în zona extremei drepte cehe. Tomáš Vandas fostul secretar al RMS a fost liderul Partidului Muncitorilor (DS), pe care l-a înființat în 2003, în prezent organizația de dreapta radicală cu cel mai mare sprijin în Republica Cehă. Cu toate acestea, Partidului Muncitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai pronunțate, cum ar Drepta Tânără, s-au sprijinit pe modele străine sau pe "integrismul naționalist" practicat de Democrația Națională, în perioada interbelică, și mai puțin pe moștenirea lui Sládek și a partidul său. Nici un partid, cu excepția unor grupuri de extrema dreapta, nu a îmbrățișat vreodată atitudinea Republicanilor față de minoritatea rromă, deși opinia publică cehă continuă să fie în mare măsură ostilă rromilor (Czech Daily Monitor, 13 mai 2010), iar, în discursurile lor electorale, unii politicieni locali din partidele mainstream au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Greene, 2007). Fără nicio legătură cu felul în care López Obrador și construit retoric pespectiva asupra politicilor, din perspectiva PAN, acestea nu putea decât să apară dezastruoase, și invers. Niciodată, până la această campanie, candidații la prezidențiale nu au provenit de la extremele spectrului ideologic. Mai degrabă, partidul adversar era reprezentat de centristul PRI. În final, López Obrador a pierdut alegerile pentru că PAN l-a înfățișat drept un radical, un politician prea riscant pentru Mexic. Dar nu retorica populistă a fost cea care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lui Haider în fruntea partidului, a fost catalogat de majoritatea specialiștilor drept un partid cu orientare populistă de dreapta (de ex. Luther, 2006a; Müller, 2002; Plasser și Ulram, 2000). Totuși, unii dintre aceștia l-au plasat în continuare în tabăra extremei drepte, pentru că a integrat în rândurile sale pe naziști și neonaziști (de ex. Bailer-Galanda și Neugebauer, 1996). De fapt, în vreme ce Haider încerca să se distanțeze public de național-socialism, cercul său de apropiați era format inițial, în mare parte, din naționaliști
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe cale politică, ci a fost condamnat din punct de vedere moral și diabolizat. În locul efortului de înțelegere a cauzelor succesului FPÖ (și a altor partide populiste de dreapta), s-a făcut o separație între "noi" - "democrații cei buni" - și "ei" - "extrema dreaptă cea rea". Conform acesteia, democrația nu este pusă în pericol de populiștii de dreapta, ci de un discurs moral care evită confruntarea politică necesară cu aceștia. În privința tratamentului aplicat minorităților naționale, refugiaților și imigranților, evaluarea pozitivă a "înțelepților" trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de Științe a Republicii Cehe 1992-1998). Mečiar a compensat această lipsă, susținând formarea unei confederații laxe cehoslovace. În vreme ce se străduia să se ajungă la acestă cale de mijloc, în cele din urmă a considerat necesară alegerea uneia dintre cele două extreme, și a optat pentru independență. Separarea, în final, a celor două republici, a fost mult mai bine primită de susținătorii SNS, decât de cei ai partidului lui Mečiar (FOCUS, 1992-2000), iar rezultatul a limitat impactul partidului său în privința reprezentării opiniilor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a prezenței la urne s-ar putea să fi fost determinată de opoziția față de Fico și de corupția coaliției sale. În dreptul a aproape fiecare dintre aceste categorii, condițiile politice din Sovacia între anii 1992-2006 s-au depărtat de norma populistă (extremă de care se temeau cel mai mult elitele și alți antipopuliști), mergând (poate și ca rezultat) înspre relații mai instituționalizate, dar în aparență mai puțin receptive la vocea cetățenilor obișnuiți. Nici guvernul lui Fico nu a făcut uz de manifestările
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
amenința sau remedia dezvoltarea democratică depinde foarte mult de contextul în care se derulează respectivele acțiuni. Mergând pe acest raționament, populismul nu are un impact moștenit, pozitiv sau negativ, asupra democrației, cu excepția cazului în care deplasează sistemul politic înspre o extremă. Manifestarea populismului sprijină sau stânjenește democrația, de obicei, în funcție de cât de bine funcționează deja democrația. Chestiunea "relațiilor majoritate-minoritate" constituie un exemplu util în acest sens. După cum subiliniază Mudde și Rovira Kaltwasser, ambivalența relației este direct legată de contradicțiile interne ale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
urmă cu numai un secol, când "o parte prea mare a sufragiului" reprezenta o temere autentică). Figura 9.4 Modelul influenței contextului politic asupra potențialul pe care populismul îl are de a fi amenințare sau remediu. Domeniul Contestat Extrema anti-populistă Extrema populistă (Lucrurile de care se tem populiștii) Relația minoritate/majoritate Tirania minorității Zona de Tirania majorității Responsabilitate și transparență (accountability) Instituțională și nu electorală toleranța Electorală dar nu și instituțională Instituționalizarea sistemului de partide Situație de Pat (șah) sau dominație
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu electorală toleranța Electorală dar nu și instituțională Instituționalizarea sistemului de partide Situație de Pat (șah) sau dominație democratică Instabilitate politică Circulația elitelor Insuficientă, conducând la corupție între Prea mare, conduce la apariția liderilor lipsiți de experiență Intensitatea competiției Apatie extreme Frământare socială Impactul populismului Impuls populist Prin admiterea relațiile slovaco-cehe în Cehoslovacia ca unică excepție, Mečiar a deplasat țara din zona de centru spre extrema populistă. Când Fico a preluat puterea, Slovacia deja abandonase extremele perioadei lui Mečiar și se
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la corupție între Prea mare, conduce la apariția liderilor lipsiți de experiență Intensitatea competiției Apatie extreme Frământare socială Impactul populismului Impuls populist Prin admiterea relațiile slovaco-cehe în Cehoslovacia ca unică excepție, Mečiar a deplasat țara din zona de centru spre extrema populistă. Când Fico a preluat puterea, Slovacia deja abandonase extremele perioadei lui Mečiar și se apropia mai mult de cealaltă extremă. În consecință, unele eforturi întreprinse de Fico au împins, de fapt, Slovacia înspre zona de centru mai democratică, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de experiență Intensitatea competiției Apatie extreme Frământare socială Impactul populismului Impuls populist Prin admiterea relațiile slovaco-cehe în Cehoslovacia ca unică excepție, Mečiar a deplasat țara din zona de centru spre extrema populistă. Când Fico a preluat puterea, Slovacia deja abandonase extremele perioadei lui Mečiar și se apropia mai mult de cealaltă extremă. În consecință, unele eforturi întreprinse de Fico au împins, de fapt, Slovacia înspre zona de centru mai democratică, în timp ce altele au făcut-o să dea înapoi înspre extrema populistă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populist Prin admiterea relațiile slovaco-cehe în Cehoslovacia ca unică excepție, Mečiar a deplasat țara din zona de centru spre extrema populistă. Când Fico a preluat puterea, Slovacia deja abandonase extremele perioadei lui Mečiar și se apropia mai mult de cealaltă extremă. În consecință, unele eforturi întreprinse de Fico au împins, de fapt, Slovacia înspre zona de centru mai democratică, în timp ce altele au făcut-o să dea înapoi înspre extrema populistă, dar având un punct de pornire mai puțin periculos. Concluzie Prin
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
abandonase extremele perioadei lui Mečiar și se apropia mai mult de cealaltă extremă. În consecință, unele eforturi întreprinse de Fico au împins, de fapt, Slovacia înspre zona de centru mai democratică, în timp ce altele au făcut-o să dea înapoi înspre extrema populistă, dar având un punct de pornire mai puțin periculos. Concluzie Prin mai buna înțelegere a dinamicii populismului și a intereacțiunii sale cu alte elemente ale contextului politic, putem, în cele din urmă, pricepe mai bine relația complexă dintre populism
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cea mai bună cale de a face față populiștilor dintr-o perspectivă liberal-democratică. Aceasta este un punct de maxim interes, mai ales în Europa Occidentală, unde cel mai bun mod de a contracara partidele radicale de dreapta și grupările de extremă dreaptă constituie un subiect dezbătut cu înflăcărare (de exemplu, De Witte, 1997; Eatwell și Mudde, 2004; Van Donselaar, 1995; pentru o perspectivă istorică vezi Capoccia 2005). În vreme ce, chiar dacă în cadrul acestor discuții amenințarea venită din partea partidelor radicale de dreapta, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cu înflăcărare (de exemplu, De Witte, 1997; Eatwell și Mudde, 2004; Van Donselaar, 1995; pentru o perspectivă istorică vezi Capoccia 2005). În vreme ce, chiar dacă în cadrul acestor discuții amenințarea venită din partea partidelor radicale de dreapta, ca să nu mai vorbim de cele de extremă dreaptă, nu este considerată identică cu cea a populismului în sine, dezbaterile oferă totuși multe învățăminte. În același timp, dacă mare parte din dezbaterea europeană are un caracter pur normativ, specialiștii ar trebui să analizeze (și) condițiile care stimulează sau
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Wolinetz, (2005), "Canada: Executive Dominance and Presidentialization", în T. Pogunte și P. Webb (eds.), The Presidentialization of Politics: A Comparative Study of Modern Democracies, New York: Oxford University Press, 199-220. Bale, T., (2003), "Cinderella and Her Ugly Sisters: The Mainstream and Extreme Right in Europe's Bipolarising Party Systems", în West European Politics 26(3): 67-90. ------ (2007), " Are Bans on Political Parties Bound to Turn Out Badly? A Comparative Investigation of Three 'Intolerant' Democracies", în Comparative European Politics 5(2): 141-57. Bale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
van 1999', in M. Swyngedouw and J. Billiet (eds.), De Kiezer Heeft zijn Redenen: 12 Juni 1999 en de Politieke Opvattingen van Vlamingen, Leuven: Acco, 129-46. Billiet, J. și H. De Witte, (1995), "Attitudinal Dispositions to Vote for a 'New' Extreme Right-Wing Party: The Case of 'Vlaams Blok"', în European Journal of Political Research 27(2): 181-202. ------ (2001), "Wie Stemde in Juni 1999 voor het Vlaams Blok en Waarom?", în Tijdschrift voor Sociologie 22(1): 5-35. ------ (2008), "Everyday Racism as Predictor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Fundacion Friedrich Ebert, 277-302. ------ (2006), "Public Opinion, Market Reforms, and Democracy in Fujimori's Peru", în J. Carrión (ed.), The Fujimori Legacy: The Rise of Electoral Authoritarianism in Peru, University Park: Pennsylvania State University Press, 126-49. Carter, E., (2005), The Extreme Right in Western Europe: Success or Failure?, Manchester: Manchester University Press. Carty, R. K., W. Cross și L. Young, (2000), Reforming Canadian Party Politics, Vancouver: University of British Columbia Press. Castañeda, J. G., (1995), The Mexican Shock: Its Meaning for
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Wiesbaden: VS Verlag für Sozialwissenschaften. ------ (2008), "Germany: Right-wing Populist Failures and Left-wing Successes", în D. Albertazzi și D. McDonnell (eds.), Twenty-First Century Populism. The Spectre of Western European Democracy, Basingstoke: Palgrave Macmillan, 119-34. De Cleen, B., (2009), "Popular Music Against Extreme Right Populism: The Vlaams Belang and the 0110 concerts in Belgium", în International Journal of Cultural Studies 12(6): 577-95. De Cleen, B. și N. Carpentier, (2010), "Contesting the Populist Claim on "The People" Through Popular Culture: The 0110 Concerts
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Populist Claim on "The People" Through Popular Culture: The 0110 Concerts versus the Vlaams Belang", în Social Semiotics 20(2): 175-96 De Decker, P., C. Kesteloot, F. De Maarschalck și J. Vranken, (2005), "Revitalizing the City in an Anti-Urban Context: Extreme Right and the Rise of Urban Policies in Flanders, Belgium", în International Journal of Urban and Regional Research 29(1): 152-71. Deegan-Krause, K., (2000), Accountability and Party Competition in Slovakia and the Czech Republic, South Bend, IN: University of Notre
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]