6,056 matches
-
de sud. Pridvorul este suprapus de turnul clopotniță care are un mic foișor necesar difuzării sunetului clopotelor. Acoperișul bisericii, cu învelitoare din șindrilă, tinde parcă să învăluie in mantia sa și turnul clopotniță, ce se ridică numai până la coama acoperișului. Fațada bisericii este împodobită cu diverse elemente decorative menite a sublinia deschiderile (ferestrele și ușa au crestate și sculptate motive geometrice precum funia, rozete, dinți de lup), iar ultimele cununi de bârne ale pereților, cele de sub streașina largă, sunt prelungite în
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
turnuri circulare de apărare la colțuri, datând din epoca medievală. Tradiția locală atribuie atât turnurile de la colțurile zidului de piatră împrejmuitor, cât și stejarul secular de lângă conac perioadei de domnie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Conacul are un etaj, fațada sa fiind împărțită de un pavilion vertical cu geamlâc în două corpuri inegale. În conac se intra printr-o boltă de trăsură cu stâlpi și deschideri în arcadă. Conacul și dependințele făceau parte dintr-un ansamblu arhitectural unitar împreună cu Biserica
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
prilej a fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală. Intrarea de pe partea de nord a fost întărită cu un turn cu patru etaje iar în vest a fost ridicat un turn adosat fațadei. Conform registrului parohiei evanghelice din anul 1506 se păstrează un înscris în care se spune: ""Johanes Welther (Scholten) anul 106, ein Dominikaner Monch und Baumeister ("un călugar dominican și constructor") ecclesia aedificatur"". În biserică se mai păstrează nealterate următoarele bunuri
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
două centuri. După încă patru ani, în 1963 s-a consolidat corul cu centuri de beton construite deasupra și dedesuptul ferestrelor. Tot în 1963 s-a refăcut acoperișul bisericii. În prezent, din vechea bazilică se mai păstrează doar fragmente din fațada de vest, parte din portalul nordic, peretele de sud, precum și stâlpii dintre nave, iar din fortificația ce înconjura odinioară biserica se mai păstrează numai câteva tronsoane la sud și vest de biserică.
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
apoi îmbrăcată în granit de Cornish și piatră de Portland pentru a proteja părțile metalice și pentru a-i da podului un aspect plăcut. Jones a murit în 1887 și George D. Stevenson a preluat conducerea proiectului. Stevenson a înlocuit fațada de cărămizi originală propusă de Jones cu o fațadă ornată în stil victorian gotic, care face ca podul să fie un reper distinctiv. Modificarea a avut ca scop armonizarea podului cu Turnul Londrei din vecinătate. Costul total al construcției a
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
Portland pentru a proteja părțile metalice și pentru a-i da podului un aspect plăcut. Jones a murit în 1887 și George D. Stevenson a preluat conducerea proiectului. Stevenson a înlocuit fațada de cărămizi originală propusă de Jones cu o fațadă ornată în stil victorian gotic, care face ca podul să fie un reper distinctiv. Modificarea a avut ca scop armonizarea podului cu Turnul Londrei din vecinătate. Costul total al construcției a fost de 1.184.000 lire sterline (100.000
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
secolului XX în Portugalia. Centrala Tejo a fost construită între anii 1908 și 1951, cunoscând în toată această perioadă diferite stadii de expansiune. Structura sa, urmărește tipul de arhitectură occidentală de fier cu căptușeală din căramidă, care stabilește și decorează fațada în stiluri artistice, de la arta noua, în cele mai vechi corpuri ale lor (clădirea de joasă presiune), până la clasicism mai contemporan (clădirea de înaltă presiune). Odată cu extinderea centralei, au fost achiziționate de-alungul anilor terenuri și clădiri adiacente la propria centrală
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
azi un mare complex industrial cu o varietate de scopuri, fiind mereu fundalul fluviului Tejo care i-a dat numele. Din cauza stării de conservare a acestora, între anii 2001 si 2005, Muzeul a suferit lucrări de restaurare, pentru consolidarea structurilor, fațadelor și a utilajelor din interior și, cu un nou proiect muzeologic, transformându-se în ceea ce se poate vedea astazi. Totul începe în Piața Carbunelui, locul de primire a vizitatorilor, precum și spațiu pentru expoziți și evenimente. Aici pe acest loc, în
Muzeul Electricității (Lisabona) () [Corola-website/Science/320886_a_322215]
-
Basarabia și Bucovina, ajunși în București încă din 1940, o parte erau români de origine poloneză amenințați să fie deportați, o altă parte din tineri fuseseră legionari, cu toții însă erau dezamăgiți de structurile politice la care aparținuseră. De curând, pe fațada imobilului din str.Dr. Felix, nr. 88 a fost instalată o placuță comemorativă. Din punct de vedere politic erau împotriva oricărui tip de ideologie, dându-i sensul de "cunoaștere falsă", "iluzii" sau de "falsă conștiință". Ideologia era înțeleasă pentru ei ca
Acvilele Albe () [Corola-website/Science/320998_a_322327]
-
sud. Pe parte vestică a clădirii principale, existau încă trei instalații industriale care adăposteau cazanele. Din această veche centrală s-au remarcat subțirile coșuri de fum, unul din cărămidă și unul din fier, în formă de trunchi de con inversat. Fațadele nord și sud a instalației principale, unde se afla generatoarele, au fost decorate similar cu alte structuri arhitecturale din fier, cum ar fi stațiile de tren sau piețele, cu influențe ale modernismului, care au ajuns recent în Portugalia. Au fost
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
un fronton mare spart. Secțiunile laterale aveau două deschideri: partea de jos acoperită de o mulură și partea de sus terminată cu un arc îcastrat. Secțiunea centrală, mai mare decât cele laterale, se remarcă printr-o mare deschidere ce parcurgea fațada de jos până sus, care intra în același fronton și forțândul să crească. In rama arcului rotund, inscripționat pe plăci, se poate citi: „1909 / CȘs Reunidas de Gaz e Electricidade / Estaçăo Eléctrica Central Tejo” („1909 / CȘs Reunite de Gaz și
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
creează un unic spațiu diafan în interiorul ei. Pe parte estică, tranversal de acestea, există alte două instalații care au aceeași estetică modernistă, chiar și cea mai depărtată, și anume, clădirea de substații, dar care nu are acoperiș în două ape. Fațadele sale relativ joase, sunt caracterizate prin marile ferestre verticale, acoperite cu arcuri rotunde. Deasupra lor, este un fel de specie de fronton cu borduri evidențiate și cu o mulură închizând spațiul. Sub toate acestea, este o bază lisă din care
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
fronton cu borduri evidențiate și cu o mulură închizând spațiul. Sub toate acestea, este o bază lisă din care nu se vede cărămida, decorată cu rame de arcuri încastrate simulând deschiderea (unele dintre ele chiar sunt deschideri), care ”sprijină” restul fațadei. Fațada Sălii de Mașini merită o atenție specială. Dintre toate, ea prezintă mai multe motive decorative și mai multe aspecte legate de modernism, cum s-a întamplat la primitiva Centrală Tejo și la cele mai multe centrale electrice de epocă, (poate pentru că
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
cu borduri evidențiate și cu o mulură închizând spațiul. Sub toate acestea, este o bază lisă din care nu se vede cărămida, decorată cu rame de arcuri încastrate simulând deschiderea (unele dintre ele chiar sunt deschideri), care ”sprijină” restul fațadei. Fațada Sălii de Mașini merită o atenție specială. Dintre toate, ea prezintă mai multe motive decorative și mai multe aspecte legate de modernism, cum s-a întamplat la primitiva Centrală Tejo și la cele mai multe centrale electrice de epocă, (poate pentru că sala
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
Centrală Tejo și la cele mai multe centrale electrice de epocă, (poate pentru că sala de mașini era inima care genera energia produsă în centrală), dar fără să intre în contradicție cu estetica setului. La baza acesteia se găsesc câteva diferențe în comparație cu alte fațade, peretele fiind îmbrăcat cu piatră cioplită, cu excepția straturilor inferioare care se află în stare brută și lacunele in arc, conchide o cheie. La nivelul căptușelei cărămidei, deasemenea se află trei ferestre mari terminându-se în arcuri rotunde, cel din centru
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
conchide o cheie. La nivelul căptușelei cărămidei, deasemenea se află trei ferestre mari terminându-se în arcuri rotunde, cel din centru fiind puțin mai mare, cu o ramă continuă, având o formă de cheie în vârful arcurilor, care traversează întreaga fațadă până în părțile laterale ale clădirii. Partea de sus a fațadei, formată dintr-un fronton spart, prezintă rame decorative, facute din cărămidă, simulând un arc lombard. La extremele fațadei, pilastri care se ivesc de la baza se ridica până la fronton, amintind de
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
trei ferestre mari terminându-se în arcuri rotunde, cel din centru fiind puțin mai mare, cu o ramă continuă, având o formă de cheie în vârful arcurilor, care traversează întreaga fațadă până în părțile laterale ale clădirii. Partea de sus a fațadei, formată dintr-un fronton spart, prezintă rame decorative, facute din cărămidă, simulând un arc lombard. La extremele fațadei, pilastri care se ivesc de la baza se ridica până la fronton, amintind de cele două turnuri mici de pe fațadele ecleziastice. Fațadele longitudinale prezintă
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
continuă, având o formă de cheie în vârful arcurilor, care traversează întreaga fațadă până în părțile laterale ale clădirii. Partea de sus a fațadei, formată dintr-un fronton spart, prezintă rame decorative, facute din cărămidă, simulând un arc lombard. La extremele fațadei, pilastri care se ivesc de la baza se ridica până la fronton, amintind de cele două turnuri mici de pe fațadele ecleziastice. Fațadele longitudinale prezintă o compoziție armonică, împarțită în trei zone separate de pilastri mari; în fiecare din aceste zone existând trei
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
Partea de sus a fațadei, formată dintr-un fronton spart, prezintă rame decorative, facute din cărămidă, simulând un arc lombard. La extremele fațadei, pilastri care se ivesc de la baza se ridica până la fronton, amintind de cele două turnuri mici de pe fațadele ecleziastice. Fațadele longitudinale prezintă o compoziție armonică, împarțită în trei zone separate de pilastri mari; în fiecare din aceste zone existând trei mari ferestre verticale, ornamentate cu o ramă care tranversează întreaga laterală. Deasupra fiecarei acestor mari ferestre, există o
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
sus a fațadei, formată dintr-un fronton spart, prezintă rame decorative, facute din cărămidă, simulând un arc lombard. La extremele fațadei, pilastri care se ivesc de la baza se ridica până la fronton, amintind de cele două turnuri mici de pe fațadele ecleziastice. Fațadele longitudinale prezintă o compoziție armonică, împarțită în trei zone separate de pilastri mari; în fiecare din aceste zone existând trei mari ferestre verticale, ornamentate cu o ramă care tranversează întreaga laterală. Deasupra fiecarei acestor mari ferestre, există o fereastră pătrată
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
lucrare de arhitectură din fier, fără egal în Lisabona, care susține nu numai îmbracarea cu cărămidă a clădirii, dar și Cazanele, coșurile de fum și depozitul de apă, situate în partea de sus a clădirii. Din punct de vedere estetic,fațada urmează modelele unui palat renăscut, prezentându-se împărțit în bază, pilastri și antablament. Corpul principal are ferestre mari care se trmină cu arcade rotunde cu o formă de cheie centrală și înconjurat de o ramă care parcurge toată fațada; de la
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
estetic,fațada urmează modelele unui palat renăscut, prezentându-se împărțit în bază, pilastri și antablament. Corpul principal are ferestre mari care se trmină cu arcade rotunde cu o formă de cheie centrală și înconjurat de o ramă care parcurge toată fațada; de la bază până în partea de sus a antablamentului. Antablamentul superior prezintă două frizuri independente. În partea de jos este decorat cu chesoane oarbe, marcate de rame;iar în partea de sus prezintă aceeași organizare, dar cu spații subliniate de către ramele
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
Centralei Tejo, toponimia a continuat să fie în vigoare și a fost numită Centrala Junqueira, pentru că se situa în zona de Junqueira. În ciuda acestui lucru, acest nume a fost de scurtă durată, deoarece, odată construită, în documentele oficiale și pe fațada centralei, ea a adoptat numele râului (fluviului) care i se potrivea-Centrala Tejo. Micile centrale existente în capitală (Avenida și Boavista) au devenit insuficiente prin creșterea cererii de energie electrică și, pe lângă aceasta, erau situate în cartierele puternic urbanizate producând intense
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
așa-numite “fabrici de electricitate”. Planul său corespundea cu o navă longitudinală acoperită cu două componente și trei pavilioanae adiacente în partea de vest; între ele, două subțiri coșuri de fum dubla înălțimea corpului de fabrică și “păzea”spațiul. Pe fațadele Nord - Sud se putea aprecia inscripția: “1909 / CȘs Reunidas Gas e Electricidade / Estaçăo Eléctrica Central Tejo” (“1909 / Companiile Reunite de gaz și Electricitate / Stația Electrică Centrala Tejo”). Această primitivă Centrală Tejo a fost programată pentru a lucra o perioadă de
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]
-
termeni generali, distingem două perioade principale de construcție: Odată cu construcția clădirii pentru cazanele de joasă presiune și a noii Săli de mașini, Centrala Tejo a început să se consolideze fie în aspectele productive fie la nivel arhitectonic, folosind cărămidă la fațadele vizibile de pe tot complexul industrial. Din nou, în această perioadă de joasă presiune este posibil să se distingă trei faze de construcție: Construcția clădirilor de joasă presiune și de mașini a început în 1914. Proiectul a inclus mai multe corpuri
Centrala Tejo (istorie) () [Corola-website/Science/320999_a_322328]