6,288 matches
-
o afectare ridicolă sau o simplă ironie. Adevăratul Înțeles al unor asemenea cuvinte s-a pierdut. Doar că ar fi bine ca, În loc să-l stigmatizăm pe autorul lui Child Harold, să Încercăm a-i pricepe Îndrăzneața preferință. Poet, om cu fantezie, el a fost uimit - tocmai pentru că putea să-l judece - de imperiul lui Brummell, potrivnic fanteziei unei societăți ipocrite și sătule de propria-i ipocrizie. Găsea acolo o atotputernicie individuală care se potrivea mai bine cu natura geniului său capricios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Doar că ar fi bine ca, În loc să-l stigmatizăm pe autorul lui Child Harold, să Încercăm a-i pricepe Îndrăzneața preferință. Poet, om cu fantezie, el a fost uimit - tocmai pentru că putea să-l judece - de imperiul lui Brummell, potrivnic fanteziei unei societăți ipocrite și sătule de propria-i ipocrizie. Găsea acolo o atotputernicie individuală care se potrivea mai bine cu natura geniului său capricios decât oricare alt fapt al puterii supreme. VII Și totuși, cuvinte precum cele ale lui Byron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Își adusese - În graba plecării - câteva rămășițe ale magnificenței apuse, dar aceste urme ale unei averi englezești erau aproape o comoară În Franța. Și-a Închiriat de la un librar din oraș un apartament pe care l-a mobilat cu o fantezie somptuoasă, Într-un mod care să-i amintească de budoarul său din Chesterfield Street sau de saloanele din Chapel Street, În Park Lane. Prietenii, dacă ne e Îngăduit să folosim un cuvânt atât de sincer - căci prietenii unui dandy sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
doi mari ironici atât de diferiți, dar exercitând o influență poate egală -, cine ar mai fi crezut În forța bătrânei moralități anglicane? Ei bine, ea nu mai exista! Dar acea sclifoseală ipocrită, de neclintit, veșnică a mai Învins o dată. Drăgălașa fantezie nu are decât să-și azvârle sângele cu esență de trandafiri până la cer. Ea va muri din cauza naturii Îndârjite a acestui popor cu o Înrădăcinare de neîmblânzit, a absenței acelor mari scriitori care electrizează imaginația și o transmit cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
complicat, iar inteligența Își face oarecum simțită prezența. Departe de a-l reprezenta pe artist, În mintea acestora, croitorul se prezintă Întotdeauna sub forma unei necruțătoare facturi de plătit: instituția gulerelor tari este la mare cinste În ochii lor, orice fantezie pe care și-o permit este furată de la creditori, iar o trăsură, din birjă În viața de toate zilele, devine cupeu de Închiriat În zilele de Înmormântare sau de nuntă. Dacă nu au pornirea să strângă câte ceva, așa cum fac pălmașii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
rujul, coroanele, Încălțările cu vârful Întors, toca oficialilor, mantia lungă, romburile alb-albastre de pe blazon, purpura veșmintelor, pintenii etc., toate au devenit, rând pe rând, Însemnele materiale ale porției de repaus de care cineva putea să se bucure, ale cantității de fantezie pe care avea dreptul să și-o satisfacă, ale numărului de persoane, de bani, de idei, de lucrări pe care Își putea permite să le risipească. Și astfel, doar privindu-l, un trecător avea posibilitatea să Îl deosebească pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
precum dl de Custine, au ținut să scrie romane de dragoste cu orice preț s-au Îngrijit mai Întîi, și pe bună dreptate, să-și Înzestreze personajele cu o avere destul de mare pentru a-și putea satisface fără șovăială orice fantezie; apoi, i-au scutit de orice profesie. Ființele acestea nu au altă condiție decît cultivarea ideii de frumos În propria lor persoană, satisfacerea patimilor, simțirea și gîndirea. Au astfel, cînd vor și Într-o foarte mare măsură, timpul și banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
au scutit de orice profesie. Ființele acestea nu au altă condiție decît cultivarea ideii de frumos În propria lor persoană, satisfacerea patimilor, simțirea și gîndirea. Au astfel, cînd vor și Într-o foarte mare măsură, timpul și banii fără de care fantezia, redusă la starea de visare trecătoare, nu poate În nici un chip să se traducă În acțiuni. Din nefericire, este prea adevărat că, dacă duci lipsă de timp și de bani, dragostea nu poate să fie decît orgie de căruțaș ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
începutul carierei sale, cu atât mai puțin avea nevoie de el acum, când deja își făcuse un nume. Și, din câte se spuneau, era o actriță mult mai bună decât era el regizor. Dar era evident că Ben avusese această fantezie de ani buni. Când își pusese la cale modul în care urma să ajungă director artistic la RCS, își închipuise că o va cuceri pe Hazel cu o listă de roluri în care voia ea să joace. Poate se gândește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ca în filmele desuete, proaste, de groază; pe capul tăiat a rămas o expresie ciudată, ca și cum ARTUR, în ultima clipă, ar fi vrut să trimită cuiva o bezea.) BINE, MAMĂ, DA’ ĂȘTIA POVESTESC ÎN ACTU’ DOI CE SE-NTÎMPLĂ-N ACTU’-NTÎI Fantezie, mascaradă, bufonerie și experiment, în două acte Personajele (în ordinea intrării în scenă): GRUBI BRUNO FETIȘCANA CU GĂLEATA CU LĂTURI BĂRBATUL CU TOMBERONUL OMUL CU SACAUA PRIMUL BĂRBAT AL DOILEA BĂRBAT ORBUL FETIȘCANA CU RUFE MURDARE (rol dublat eventual de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
chiar ignorând numeroasele dovezi că mitul comorii de la Rennes-le-Château este măcar o speculație dexteră, dacă nu simplă mistificare, iar Dosarele Secrete ale Sihăstriei Sionului un pseudodocument crucial al istoriei religioase, Dan Brown a Împănat acest melanj pitoresc de adevăr și fantezie cu armura epică a unei intrigi polițiste excelent conduse, aruncând pe piață o bombă literară de răsunet internațional. Preluarea cam grosso modo a tezelor, concluziilor și supozițiilor unor autori francezi și englezi privitoare la subiect i-au adus semnatarului Codului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fi, preferam să nu mă gândesc... 16 Mi-era foame. Am intrat În... nu știu cum să-i spun: sală de mese, popotă, restaurant? Bufet suedez, oricum. Aprovizionat abundent, garnisit cu produse culinare de felurite proveniențe, de la familiara bucătărie europeană până la exotice fantezii afro-asiatice, indiene, japoneze, scandinave... Un Babilon gastronomic În toată legea! Am luat o supă ușoară, un șnițel și mi-am umplut un platou cu eșantioane de salate dintre cele mai diverse, În numele vegetarianismului pe care mi-l propuneam de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu un an Înainte de căderea zidului Berlinului). Părintele meu știa câte ceva despre primul val al descoperirii de la Rennes-le-Château, cel din anii ’50, dar, ca și cel care Îl pusese la curent, Sebastian Corbu, nu dăduse credit istoriei, considerând-o rodul fanteziei dezlănțuite a unchiului său. „Scriitorii ăștia...”, mormăise el sastisit, prilej cu care am aflat că Noel Corbu fusese, În două rânduri, cel puțin, cutreierat de muze. În 1943 publicase un roman polițist cu un titlu cam sinistru: Mortul spărgător (de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu-mi ceruse nimeni părerea, cu atât mai puțin acceptul, și fusesem azvârlit brutal Într-un joc necunoscut și primejdios. Lucru perfect adevărat, cel puțin până la un punct, fiindcă, cinstit vorbind, nu mă obliga nimeni să marșez la - și la - fanteziile aventuriste ale Evelinei Fontaine, născută Corbu, de care mă atașasem În virtutea plusului de siguranță (reală, imaginară?) pe care o derivam instinctiv din Împrejurarea că eram compatrioți, ca și cum asta ar fi reprezentat vreun argument sau vreo garanție pentru ceva anume. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
când am ajuns În fața ușii gigantice pe care, până la urmă, o dibuisem, eram destul de zdruncinat și de nervos. Adaugă Încărcătura emoțională inerentă - mă aflam la câțiva pași de peștera lui Ali Baba... figurativ vorbind, se-nțelege, nu mă refer la fanteziile cu comori ale Evelinei -, mai adaugă tracul și stinghereala provocate de faptul că eram obligat să recit cu glas tare, singur În Întuneric, cuvintele doctorului Wagner și vei avea explicația rateului glorios cu care s-au soldat primele mele tentative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
că avea baza mai mică decât Înălțimea, ai Înțeles. Plină de frenezie și aplomb, am Început să imaginez diferite figuri geometrice În care, pe rând, Înscriam cele 10 litere ce ascundeau conturile. Foarte curând, deși nu făcusem cine știe ce risipă de fantezie, am simțit cum Îmi năvălește sângele În creier și-mi vine să mă dau cu capul de toți pereții. Hai să-ți arăt... În primă instanță, am grupat nenorocitele alea de litere două câte două, punându-le unele sub altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vederea unui cărucior de copil, nou-nouț, stând acolo pe veranda de la intrare, cu aerul infatuat, de uzurpator, al unui sicriu; chiar și acesta era gol, de parcă, În sensul invers al evenimentelor, până și oasele lui s-ar fi dezintegrat. Asemenea fantezii nu sunt străine celor care au pășit de curând În viață. Sau, altfel spus, primele și ultimele trăiri tind să aibă o notă adolescentină - cu excepția cazurilor, posibile, când ele sunt Îndrumate de vreo religie venerabilă și rigidă. Natura se așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lor. Și deși nu se vede mare lucru prin ceață, ai Într-un fel sublima senzație că privești În direcția cea bună. Capitolul 3 1 Un heraldist lipsit de experiență seamănă cu un călător medieval care Își aduce din Orient fantezii faunistice influențate de bestiarul domestic pe care l-a deținut tot timpul, și nu de rezultatele unor cercetări zoologice directe. Astfel, În prima versiune a acestui capitol, când am descris Însemnele heraldice ale familiei Nabokov (uitându-mă neglijent prin niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
este mai radical În politică cu atât este mai conservator În artă. Aveam la Îndemână mai multe adevăruri ca acesta, de care Îmi plăcea să fac caz, dar pe care Nesbit, ferm ancorat În ignoranța lui, le considera niște simple fantezii. Istoria Rusiei (puteam de pildă, să afirm) poate fi judecată din două puncte de vedere (ambele Îl iritau pe Nesbit, dintr-un motiv oarecare, În egală măsură): primul, prin prisma evoluției poliției (o forță ciudat de impersonală și detașată, funcționând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pentru ceilalți, cât și unul inventat. Numai autobiografia se poate controla. Când vrea cu orice preț cineva să ți-o verifice. Deși și acolo poate veni câte unul să declare că n-ai spus chiar tot adevărul. Așa, ca o fantezie. Plăcerea de-a scormoni. Sau de a strânge șurubul. A râs. — Chiar atât de mult te apasă trecutul? — De ce crezi asta? Văd că vorbești numai despre el. Ai ceva care-i în neregulă acolo? Te-apasă dosarul? — Dosarul... am îngânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu trezesc băiatul. A venit și s-a așezat pe marginea patului, lângă mine. A șoptit, amuzată: — Cu prostii de-astea îl adormi tu? — Mai știu și altele, dar acum nu am avut chef de alte născociri. Am altfel de fantezii în miezul nopții. Și nu pentru adormit copiii. Principalul e că-l ia somnul repede când încep să-i vorbesc. Orice i-aș spune, crede că-i poveste și adoarme repede. Uneori îi spun lucruri pe care nici mie nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a unei crâncene răzbunări pe Mocofanu, căruia avea să-i scoată iluziile din testicule și-avea să le îngroape în părculețul bisericii Sf. Elefterie, „să damblagească popa“. Aceasta era tema pe care Teodora își povestea, cu o nemaipomenită risipă de fantezie, viața. Credea în reîncarnări, spunea cum trăise în Bizanț, cum trecuse prin secoli, născându-se și murind la aceeași vârstă, douăzeci și unu de ani, cum nu o interesa nimic din destinul ei de peregrin prin timp, decât să-l prindă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
fabulez. Le-aș fi dat cine știe ce scenarii construite de imaginația mea. Și chiar, de-a binelea, îmi era frică. De-asta nici nu-mi place să bârfesc. Mă trezesc imprevizibil și, chiar vorbind despre un altul, adeseori îl înconjur cu fanteziile mele. Mi le păstrez doar pentru pagina albă. În fața ei, am învățat prea bine aceasta, începe viața autentică. 22tc "22" Dimineață de sâmbătă, pierdută oarecum aiurea. Nu primesc, după ceasuri de așteptare, periodicele sioniste. Mi se spune, cu acea sinceritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
umilință, mândru nevoie mare că a ajuns și el să lucreze la Arhiva Cinematografiei. Simțeau, intuiau că puțin îmi păsa de o astfel de mândrie. Țineau să-mi arate că și lor puțin le păsa de mine. În gol de fantezie, disprețul și-l aruncau spre mine odată cu leafa lunarei umilințe. Mai ales în fața lui Țandără, cu care împărțisem atâtea alte mizerii și părăsiri, nu aveam de ce să mă rușinez. — M-am prins de când te-am văzut la stop, se veseli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-i ajunsese cît se pedepsise ea singură pentru a fi disprețuit șansele de a fi fericită care-i fuseseră acordate și se hotărîse prin urmare să o condamne la o adevărată sclavie, foarte diferită, desigur, de toate cele pe care fantezia ei stupidă și le Închipuise pînă În acea clipă. Dar ce vină avea Ojeda? De ce trebuise să plătească el cu viața, la fel ca Rodrigo sau Germán de Arriaga? Patru morți, căci Îi era limpede că trebuia să o includă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]