5,981 matches
-
comunicare prezentată la “New European College” din București la 5 aprilie 2002. 28. Câteva reflecții asupra statutului actual al cercetării filologice românești, comunicare prezentată an cadrul Simpozionului Internațional. “Identitatea limbii și literaturii române în perspectiva globalizării”, organizat de Institul de Filologie Română” A.Philippide” din Iași, 17 18 mai 2002. 29. Contacte lingvistice greco române în domeniul traducerii (Mărgăritare, București, 1691), prezentată la simpozionul Relații culturale româno grecești, Chișinău, 23 24 octombrie 2002. 30. Reforma învățămîntului superior în Germania. Obiective, conținuturi
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
27. Biblia ta, Biblia mea, intervenție la Televiziunea Română I, 14 noiembrie 2006, orele 800 840 (partea I), 14 ianuarie 2007 (partea a ÎI a). Redactorul emisiunii: Alină Vukovic. Sigle: ANLL = Anuar de lingvistică și istorie literară, editat de Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași, 1965 și urm. AUI = Analele științifice ale Universității “Al. I. Cuza” din Iași, 1950 și urm. LR = Limba română, Editura Academiei Române, București, 1951 și urm. LRC = Limba română, revista trimestriala editata de Ministerul Științei și
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
tehnică în domeniul textil. După propriile spuse, în anul 1953, urma să plece ca student la Facultatea de Textile din Leningrad, când a devenit reporter la "Scânteia Tineretului" cu pseudonimul Teșu Milcoveanu. Rămas în țară, devine student la Facultatea de Filologie, unde i-a avut profesori pe Al. C. Constantinescu, Vasile Dumitrescu, Sașa Mușat și Tudor Vianu. A lucrat timp de 11 ani în presa din România, la „Gazeta Literară", „Flacăra" și „Munca". În anul I de facultate, trece ca jurnalist
Teșu Solomovici () [Corola-website/Science/311189_a_312518]
-
anul 1956 scrie la "Gazeta Literară", dar odată cu evenimentele din Ungaria, este exclus din UTM, exmatriculat din facultate, dat afară de la ziar, rămas fără loc de muncă și interzis la publicare. În anul 1963, a fost reprimit la Facultatea de Filologie, la intervenția făcută de Traian Stoica, șeful secției culturale a revistei "Flacăra". Până în anul 1964, a mai colaborat în presă folosind pseudonimele de Teșu Milcoveanu și Al. Nichita. În anul 1964, a emigrat în Israel, unde a lucrat 12 ani
Teșu Solomovici () [Corola-website/Science/311189_a_312518]
-
(n. 29 mai 1927, Sebeș) este filolog și scriitoare de limbă germană din România. A studiat filologie germană și română la Cluj și București. A lucrat la început ca învățătoare. Din 1960 a făcut parte din colectivul de redacție a dicționarului dialectului săsesc din Transilvania, având un aport important la redactarea volumelor de la litera "G" până la litera
Anneliese Thudt () [Corola-website/Science/311226_a_312555]
-
fost un renumit om de știință german, enciclopedist, naturalist, geograf și explorator al secolelor XVIII-XIX. A devenit cunoscut datorită expedițiilor științifice făcute pe teritoriul Rusiei în a doua jumătate a secolului XVIII. A contribuit mult la dezvoltarea biologiei, geografiei, geologiei, filologiei și etnografiei. Pe 22 septembrie 1741, în familia medicului german Simon Pallas (1694-1770), profesor de anatomie și chirurg superior la Colegiul de Chirurgie din Berlin, și Susannei Lienard, descendentă dintr-o familie protestantă venită din orașul francez Metz, se naște
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
mult îndepărtate de pronunțarea corectă. Strângerea datelor s-a făcut în grabă și de oameni necunoscuți în domeniu, în consecință dicționarul a ajuns să conțină o serie de greșeli în pronunția cuvintelor. Și totuși, critica primită a contribuit la apariția filologiei, pe atunci inexistentă. Din motive neînțelese, Pallas a fost lipsit de materiale în 1792. În anii 1793-1794 a făcut pe banii proprii călătorii prin guberniiile sudice ale Rusiei: în regiunea Volgăi, Astrahan, șesul Caspic, Caucazul de Nord, Crimeea și Ucraina
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
Ștefan Horvat/Herescu) absolvește Academia de Comerț și lucrează în regim bancar. Sora cea mai mare a fost "Constanța Drăguț" (căsătorită Mihăilă), n. 1913, Pitești, care a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București, licențiată în 1938, specialitatea Filologia modernă; urmează în paralel Seminarul pedagogic din București. După absolvire, l-a adus pe Vasile în București, transmutând ulterior întreaga familie de la Craiova la București. Ceilalți frați au fost "Victor Drăguț" (n. 1915 - d. 1940), care s-a îmbolnăvit în
Vasile Drăguț () [Corola-website/Science/311411_a_312740]
-
(n. 12 martie 1908, Toplița - d. 16 noiembrie 1975, Budapesta) a fost un scriitor, comparatist și istoric literar român. A urmat studiile liceale la Târgu Mureș și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. La Paris a obținut în 1931 diplomă de profesor în specialitatea română-franceză. În perioada 1941-1944 a funcționat ca director al Liceului de stat din Năsăud unde i-a avut ca elevi pe Ion Oarcasu, Teodor Țânco
Endre Pálfy () [Corola-website/Science/312350_a_313679]
-
frecventează cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (1980-1985), continuându-si apoi studiile teologice la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Șaguna”din Sibiu (1986-1990). Urmează concomitent cursurile Facultății de Istorie și Filosofie, specialitatea filosofie (1992-1996) si ale Facultății de Litere, secția filologie clasică (1993-1996) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Intre anii 1998 și 2000 frecventează cursurile Facultății de Litere, secția Română-Etnologie din cadrul aceleiași universități clujene. După susținerea licenței în filosofie (1996), face studii de doctorat în filosofie (1997-2003). In 2002 primește o bursă
Vasile Chira () [Corola-website/Science/312373_a_313702]
-
raionul Cahul - d. 24 februarie 2007, Chișinău) a fost un poet, scenarist și regizor de filme moldovean. s-a născut la data de 24 decembrie 1934, în satul Văleni din județul Ismail (azi raionul Cahul). A urmat cursurile Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic de Stat "Ion Creangă" din Chișinău (1954-1959) și apoi cursurile superioare de regie și scenaristică la Institutul de Cinematografie din Moscova - VGIK (1964-1966). După absolvirea facultții, a lucrat ca ziarist și poet. Primele sale volume de poezii
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
un eseist și critic literar român, membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Tîrgu Mureș, și al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România. În prezent este profesor univ. dr. la Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș, Facultatea de Științe și Litere, Catedra de Filologie. a urmat cursurile elementare, gimnaziale și liceale în orașul natal, Sighișoara. În anul 1978 a absolvit cursurile Facultății de Filologie ale Universității din Timișoara, specializarea limba și literatura franceză - limba și literatura engleză, iar în 1992 a absolvit cursurile Facultății
Dorin Ștefănescu () [Corola-website/Science/312891_a_314220]
-
În prezent este profesor univ. dr. la Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș, Facultatea de Științe și Litere, Catedra de Filologie. a urmat cursurile elementare, gimnaziale și liceale în orașul natal, Sighișoara. În anul 1978 a absolvit cursurile Facultății de Filologie ale Universității din Timișoara, specializarea limba și literatura franceză - limba și literatura engleză, iar în 1992 a absolvit cursurile Facultății de Litere și Filosofie ale aceleiași universități, la specializarea limba și literatura română. A obținut titlul de doctor la Universitatea
Dorin Ștefănescu () [Corola-website/Science/312891_a_314220]
-
Craiova" (1958-1962), calificându-se ca matrițer-sculer, meserie pe care a practicat-o (cu o întrerupere pentru satisfacerea serviciului militar) paralel cu frecventarea cursurilor liceale la "Școala Medie nr. 3 din Craiova" (1962-1964, 1966-1968). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București în perioada 1968-1972, funcționând după licență ca profesor de limba franceză la liceul din Baia de Arieș, în perioada 1972-1978. Spirit nonconformist, renunță la catedră și, retras în satul natal, se dedică exclusiv tălmăcirii
Mihail Nemeș () [Corola-website/Science/312944_a_314273]
-
german. Împreună cu fratele său, Friedrich Schlegel, a fost mentor spiritual al școlii romantice de la Jena. Se naște la 8 septembrie 1767 la Hanovra, fiind al patrulea copil al pastorului evanghelic-luteran Johan Adolf Schlegel. Mai întâi studiaza la Göttingen teologia și filologia. Gottfried August Bürger îi este un adevărat mentor în domeniul traducerilor, atât din limbile clasice, cât și din cele moderne. În perioada 1791-1795 activează ca profesor, dar și în domeniul criticii și recenziei literare. În anii imediat următori (1795-1801) se
August Wilhelm Schlegel () [Corola-website/Science/310868_a_312197]
-
Colaborează cu articole la ziarul "Constituționalul", în care sprijină activitatea politică a Junimii. Treptat se desprinde de principiile literare și politice ale Junimii. Publică articole pe teme diverse și de critică literară în "Convorbiri literare", "Revista pentru istorie, arheologie și filologie", "Ateneul român", "Vieața nouă", "Viața socială". Pentru scurt timp, a fost redactor al revistei "Convorbiri literare". Împreună cu D. C. Ollănescu, întemeiază societatea „Amicii literaturii și artei române”. Începând din noiembrie 1896, editează și este director al revistei "Literatură și artă
Nicolae Petrașcu (scriitor) () [Corola-website/Science/310912_a_312241]
-
a susținut că informațiile comunicate de el nu erau incriminatoare, ba chiar, ca în cazul germanistului Michael Markel, din Cluj, prin datele comunicate l-a dezincriminat în mai multe ocazii. El a fost racolat de Securitate încă înainte de a absolvi filologia, sub amenințarea cu exmatricularea din facultate în cazul unui refuz de colaborare. Astfel, împotriva voinței sale, el a devenit informator neoficial al Securității între anii 1971 și 1974. Colaborarea cu Securitatea a început prin faptul că i s-a cerut
Werner Söllner () [Corola-website/Science/309534_a_310863]
-
la festivalul tineretului din Cuba. În 1975 a absolvit școala nr.1 româno-franceză din Chișinău și tot în acest an, împreună cu Iuri Nikolaev, a fost moderatoare la emisiunea „Șire krug”. În 1979 absolvește Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Filologie, specialitatea limba și literatura română. Din 1979 până în 1988 a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. În anu 1981 se căsătorește cu Ion Aldea-Teodorovici. La 5 august 1982 se naște fiul
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
o jurnalistă română, care a deținut funcția de director al Direcției de Știri al postului public de televiziune, TVR. Rodica Ioana Alexandra Culcer s-a născut la data de 30 mai 1952. A absolvit în anul 1975 cursurile Facultății de Filologie, secția engleză-germană, din cadrul Universității București. După absolvirea facultății, a lucrat ca profesoară de limba engleză (1975-1979). Din anul 1979 a lucrat ca cercetător documentarist la Institutul de științe politice și de studiere a problemei naționale, care funcționa în clădirea Academiei
Rodica Culcer () [Corola-website/Science/309681_a_311010]
-
mama, Margarete (n. Dreier). Școala primară a urmat-o la Periam, iar liceul la Sânnicolau Mare. În timpul liceului a publicat primele lucrări în presa de limbă germană din România. Apoi a urmat studiile de anglistică și germanistică la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1971-1975), pe care a absolvit-o în 1975. Din anul 1972, ca student, a fost membru în Partidul Comunist Român. În 1972 a fost cofondator al Aktionsgruppe Banat (Grupul de Acțiune Banat), o grupare a tinerilor
Richard Wagner (scriitor) () [Corola-website/Science/309716_a_311045]
-
18 ianuarie 1971, Innsbruck) a fost un teolog, filozof și scriitor german din România. a absolvit Liceul Brukenthal din Sibiu, luându-și bacalaureatul în 1915. A urmat cursurile universităților din Debrecen, Marburg an der Lahn și Cluj, obținând licența în filologie modernă în anul 1920 la Universitatea din Cluj. Licențiat în teologie în 1923 la Consiliul regnicolar protestant din Sibiu, Klein a fost promovat în anul 1921 doctor în filosofie la Universitatea din Cluj. La 1 noiembrie 1923 a devenit asistent
Karl Kurt Klein () [Corola-website/Science/310056_a_311385]
-
funcționar, și Elisabeta (mama, născută Buciuman), casnică. Studiile elementare - la "Școala primară Spiru Haret" din Timișoara, între anii 1940 și 1944, urmând apoi "Liceul Carmen Sylva" din același oraș, între 1944 și 1952. Facultatea a făcut-o la "Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara" (secția română-germană) între anii 1958 și 1963. A susținut un doctorat în filologie în 1976, cu teza "Teoria versului românesc. Privire istorică”. În 1990, a fost primită în "Uniunea Scriitorilor". Debut: "Scrisul bănățean", Timișoara, 1963. Este
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
anii 1940 și 1944, urmând apoi "Liceul Carmen Sylva" din același oraș, între 1944 și 1952. Facultatea a făcut-o la "Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara" (secția română-germană) între anii 1958 și 1963. A susținut un doctorat în filologie în 1976, cu teza "Teoria versului românesc. Privire istorică”. În 1990, a fost primită în "Uniunea Scriitorilor". Debut: "Scrisul bănățean", Timișoara, 1963. Este căsătorită cu poetul Eugen Dorcescu. practică o critică de factură universitară, întemeiată atât pe cunoașterea teoriilor și
Olimpia Berca () [Corola-website/Science/310067_a_311396]
-
la Editura Stiințifică și Enciclopedică. Traducerea - în acel moment istoric - și publicarea scrierii au constituit un act de curaj și de demnitate națională. În "Cuvântul introductiv", se afirmă că „Lucrarea profesorului Carlo Tagliavini este singura introducere în lingvistică și în filologia romanică de largă circulație în lume care acordă limbii române un spațiu vast, egal cu al celorlalte limbi romanice, renunțând la prezentarea ei ca simplu termen comparativ, de referințe generale”. „O asemenea perspectivă în problematica românească nu putea veni decât
Carlo Tagliavini () [Corola-website/Science/310084_a_311413]
-
s-au scris în timp izvoarele paleografice, instrumentele de scris, precum și evoluția grafemelor (a literelor), oferind și date pe baza cărora se pot identifica originalele și copiile și, în unele cazuri, se pot sesiza falsurile. Paleografia, ca disciplină prealabilă a filologiei, se confruntă cu două categorii de dificultăți: Pe baza acestor cunoștințe, paleograful transcrie textul, adică realizează o versiune modernă, în care înlocuiește abrevierile cu cuvintele integrale.
Paleografie () [Corola-website/Science/309003_a_310332]