12,214 matches
-
scop persuasiunea în stare să declanșeze o atitudine psihagogică. În schimb, pentru Socrate filosofia este o alegere radicală în fața vieții, o punere în discuție a existenței, o asumare liberă a valorilor ei, nu pentru că sunt tradiționale, ci pentru că sunt eterne. Filosoful socratic este omul politic, care are abilități să conducă cetatea, însă, datorită viziunii sale inflexibile conform căreia politica este totuna cu morala și cu trăirea adevărului, face în așa fel încât nici un grup de putere să nu o accepte ca
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
care are abilități să conducă cetatea, însă, datorită viziunii sale inflexibile conform căreia politica este totuna cu morala și cu trăirea adevărului, face în așa fel încât nici un grup de putere să nu o accepte ca atare. Tocmai de aceea, filosoful preferă mai degrabă să se retragă într-un colț pentru a discuta cu tinerii, decât să se aventureze în jocurile compromițătoare ale activității publice și politice. Doar tinerii au acea dispoziție naturală și acea lipsă de experiență, necesare pentru a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
comun pentru discuții, întrucât ne situăm pe două planuri diferite, care, drept urmare, nu pot comunica între ele. Aceste planuri sunt versiunea modernă a unei polemici mai vechi, devenită la un moment dat chiar și sursă a satirei: ne amintim de filosoful Thales, care plimbându-se într-o zi și privind cerul cu mare atenție i se întâmplă să cadă într-o groapă, stârnind astfel râsul unei servitoare din Tracia. Dacă este extrem de dificil dialogul cu acest tip de opozanți, se poate
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
însăși esența mirării ca ea să fie depășită; acest lucru era mult mai clar în Grecia antică, adică în zorile încrezătoare ale civilizației noastre. Filosofia apărea atunci ca o încercare plină de pasiune, de stăpânire teoretică a mirării originare, primii filosofi fiind ferm convinși că pot atinge acest țel. Ne vom opri acum să analizăm activitatea teoretică în Grecia antică și formele în care a fost exprimată. Acestea sunt puncte de referință esențiale pentru înțelegerea speculativă și istorică a însăși situației
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Frumosul risc» al interpretării reînsuflețește discursul, dă elan, lărgește interesele pentru o lume mai amplă decât experiența, în care se află semne și simboluri, legate de exigențele cele mai firești modului nostru de a fi la nivel individual și colectiv. Filosoful timpurilor noastre poate redobândi dramatismul luptei și să se reîntoarcă la izvoarele cele mai specifice activității filosofice. La baza demersului se află un evident exercițiu al îndoielii, o serie de certitudini nedogmatizate și aplicații metodologice, dar și o admirație pentru
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
are un sens, devine și un angajament concret de a-l face explicit. Viața însăși, înțeleasă ca o constantă atenție și tensiune spre ceea ce dă sens, devine, dacă se realizează deplin în această caracteristică, o mărturie a sensului. IV. Raportul filosofului cu puterea Libertatea și solitudinea În cultura occidentală problema raportului filosofului cu puterea își are obârșia în ceea ce i s-a întâmplat lui Socrate la Atena. Socrate a intrat într-o dilemă dramatică: nu poți să fii un om moral
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
face explicit. Viața însăși, înțeleasă ca o constantă atenție și tensiune spre ceea ce dă sens, devine, dacă se realizează deplin în această caracteristică, o mărturie a sensului. IV. Raportul filosofului cu puterea Libertatea și solitudinea În cultura occidentală problema raportului filosofului cu puterea își are obârșia în ceea ce i s-a întâmplat lui Socrate la Atena. Socrate a intrat într-o dilemă dramatică: nu poți să fii un om moral fără ca să te implici în cetate; educația morală este educație politică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Dilema socratică, cu toate problemele pe care aceasta le presupune, nu putea să rămână suspendată. Ceea ce a generat tragedia socratică au fost două realități, de natură și orientare diferite: moartea lui Socrate și configurarea unei republici ideale de către Platon. Moartea filosofului ca urmare a verdictului cetățenilor Atenei și asumarea puterii de către filosof, sunt două aspecte diametral opuse ale aceleiași poziții. Pentru filosof este esențială atât aderarea la condiția temporală, cât și căutarea unui adevăr care să aibă valoare, dincolo de situațiile particulare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
putea să rămână suspendată. Ceea ce a generat tragedia socratică au fost două realități, de natură și orientare diferite: moartea lui Socrate și configurarea unei republici ideale de către Platon. Moartea filosofului ca urmare a verdictului cetățenilor Atenei și asumarea puterii de către filosof, sunt două aspecte diametral opuse ale aceleiași poziții. Pentru filosof este esențială atât aderarea la condiția temporală, cât și căutarea unui adevăr care să aibă valoare, dincolo de situațiile particulare. Aderarea cea mai completă la temporalitate devine efectivă în sfera politică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fost două realități, de natură și orientare diferite: moartea lui Socrate și configurarea unei republici ideale de către Platon. Moartea filosofului ca urmare a verdictului cetățenilor Atenei și asumarea puterii de către filosof, sunt două aspecte diametral opuse ale aceleiași poziții. Pentru filosof este esențială atât aderarea la condiția temporală, cât și căutarea unui adevăr care să aibă valoare, dincolo de situațiile particulare. Aderarea cea mai completă la temporalitate devine efectivă în sfera politică, în timp ce căutarea adevărului își are împlinirea în atingerea adevărului absolut
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
temporală, cât și căutarea unui adevăr care să aibă valoare, dincolo de situațiile particulare. Aderarea cea mai completă la temporalitate devine efectivă în sfera politică, în timp ce căutarea adevărului își are împlinirea în atingerea adevărului absolut. În fruntea ambelor procese se află filosoful conducător al cetății, devenită ideală tocmai pentru că este condusă de către filosof. Condamnarea la moarte a filosofului este imaginea opusă, dedusă din același context conceptual. Așa încât, între filosof și puterea politică se constituie un raport ce nu cunoaște compromisuri, tocmai datorită
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
situațiile particulare. Aderarea cea mai completă la temporalitate devine efectivă în sfera politică, în timp ce căutarea adevărului își are împlinirea în atingerea adevărului absolut. În fruntea ambelor procese se află filosoful conducător al cetății, devenită ideală tocmai pentru că este condusă de către filosof. Condamnarea la moarte a filosofului este imaginea opusă, dedusă din același context conceptual. Așa încât, între filosof și puterea politică se constituie un raport ce nu cunoaște compromisuri, tocmai datorită naturii filosofiei socratico-platonice, adică a integralității sale intenționale și reale, sau
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
completă la temporalitate devine efectivă în sfera politică, în timp ce căutarea adevărului își are împlinirea în atingerea adevărului absolut. În fruntea ambelor procese se află filosoful conducător al cetății, devenită ideală tocmai pentru că este condusă de către filosof. Condamnarea la moarte a filosofului este imaginea opusă, dedusă din același context conceptual. Așa încât, între filosof și puterea politică se constituie un raport ce nu cunoaște compromisuri, tocmai datorită naturii filosofiei socratico-platonice, adică a integralității sale intenționale și reale, sau imaginată ca fiind reală. Pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
își are împlinirea în atingerea adevărului absolut. În fruntea ambelor procese se află filosoful conducător al cetății, devenită ideală tocmai pentru că este condusă de către filosof. Condamnarea la moarte a filosofului este imaginea opusă, dedusă din același context conceptual. Așa încât, între filosof și puterea politică se constituie un raport ce nu cunoaște compromisuri, tocmai datorită naturii filosofiei socratico-platonice, adică a integralității sale intenționale și reale, sau imaginată ca fiind reală. Pe plan paideic filosofia este educare pentru moarte, însă valoarea ce trebuie
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
întrucât ar fi o viață imposibilă; creând condițiile unei vieți ideale. Două moduri diferite de a concepe viața ca fiind total acoperită de idee, două moduri de a accede la însăși integralitatea ei. Cazul socratic rămâne ca paradigmă a condiției filosofului în fața puterii, o condiție a căror figuri emblematice nu sunt doar cele indicate. Între opoziția lor, chiar în interiorul aceluiași fundament teoretic, se articulează o vastă fenomenologie. Între cana de cucută dată lui Socrate și guvernul republicii lui Platon se pot
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
opoziția lor, chiar în interiorul aceluiași fundament teoretic, se articulează o vastă fenomenologie. Între cana de cucută dată lui Socrate și guvernul republicii lui Platon se pot identifica, de fapt, poziții intermediare, iar acestea pot marca și astăzi condiția existențială a filosofului: opoziția clară, distanța; alianța cu principele, filosoful consilier al principelui; filosoful aflat în situația problematică dintre distanță și participare, situat în fața riscului unei puteri la care nu poate renunța și, pe de altă parte, pe care nu o poate împărtăși
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
se articulează o vastă fenomenologie. Între cana de cucută dată lui Socrate și guvernul republicii lui Platon se pot identifica, de fapt, poziții intermediare, iar acestea pot marca și astăzi condiția existențială a filosofului: opoziția clară, distanța; alianța cu principele, filosoful consilier al principelui; filosoful aflat în situația problematică dintre distanță și participare, situat în fața riscului unei puteri la care nu poate renunța și, pe de altă parte, pe care nu o poate împărtăși, asumându-și responsabilități și logici interne. Fiecăreia
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fenomenologie. Între cana de cucută dată lui Socrate și guvernul republicii lui Platon se pot identifica, de fapt, poziții intermediare, iar acestea pot marca și astăzi condiția existențială a filosofului: opoziția clară, distanța; alianța cu principele, filosoful consilier al principelui; filosoful aflat în situația problematică dintre distanță și participare, situat în fața riscului unei puteri la care nu poate renunța și, pe de altă parte, pe care nu o poate împărtăși, asumându-și responsabilități și logici interne. Fiecăreia dintre aceste forme, menite
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
distanță și participare, situat în fața riscului unei puteri la care nu poate renunța și, pe de altă parte, pe care nu o poate împărtăși, asumându-și responsabilități și logici interne. Fiecăreia dintre aceste forme, menite să exprime viața politică a filosofului, îi corespunde totodată și un mod anume de înțelegere a filosofiei, astfel încât, discursul, ce se concentrează pe realitatea concretă, trimite în același timp la problema identității filosofiei însăși. O primă imagine, poate fi dată de către ceea ce Wilhelm von Humboldt numea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Expresia poate fi folosită și astăzi pentru a caracteriza una din atitudinile tipice gânditorului față de sfera etico-politică. Expresia, ca să fim sinceri, desemnează o arie ce se extinde dincolo de relația strictă cu puterea politică și se referă în general la situarea filosofului în întregul context social. Exercițiul dezinteresat al cercetării, dorința de cunoaștere, îl izolează pe cel care întreprinde această aventură teoretică. Libertatea cercetării sale nu îi permite să participe activ la viața publică, și, în ultimă instanță, nici chiar la viața
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
constituirii puterii politice, pe de altă parte se intră într-un raport direct cu cine deține puterea deja constituită. Mai există însă, apoi, și un alt motiv care duce la accentuarea problemelor socialității când acestea sunt luate în considerare de către filosof și sunt văzute sub profilul experienței politice. Pura speculație, în forma ei absolută, nu presupune o teorie distinctă de practică, ci conferă teoriei o dinamică totalizantă, în virtutea căreia propoziția teoretică tinde să se transforme în activitate practică, în contemplarea adevărului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este depășită, contrazisă, transfigurată într-o unică soluție posibilă. Întrucât realitatea nu este, de fapt, acea predispoziție ideală pentru configurarea republicii platonice, logica internă dinamicii însăși a cunoașterii pur teoretice, face ca cel ce este implicat în primă persoană, adică filosoful, să fie neadaptat exercitării unei activități politice normale. Totodată îl pune într-un posibil și, uneori chiar efectiv, conflict cu cel care deține puterea, și pe care nu o poate exercita în conformitate cu planul unei republici ideale. Așadar, libertate și solitudine
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Totodată îl pune într-un posibil și, uneori chiar efectiv, conflict cu cel care deține puterea, și pe care nu o poate exercita în conformitate cu planul unei republici ideale. Așadar, libertate și solitudine, acesta este răspunsul cel mai plauzibil pe care filosoful îl poate da în fața neajunsului ce-l trăiește în raport cu viața politică. Neajunsul poate deveni conflict iar conflictul poate avea diferite rezultate. În istoria filosofiei întâlnim exemple dintre cele mai diferite ale unor astfel de conflicte, de la Socrate care bea otravă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
închide, «fără ca să râdă și nici să plângă», în solitudinea rece și deosebită a cunoașterii. Dar chiar și atunci când tensiunea nu ajunge la soluții radicale, neajunsul rămâne, devenind un habitus constitutiv al atitudinii pe care omul politic o adoptă față de filosof. De aici derivă, pe de altă parte, o marjă permanentă de difidență pe care omul politic o are față de omul de cultură în general, și de filosof în special. Și istoria gândirii contemporane pune la dispoziție o amplă exemplificare a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
devenind un habitus constitutiv al atitudinii pe care omul politic o adoptă față de filosof. De aici derivă, pe de altă parte, o marjă permanentă de difidență pe care omul politic o are față de omul de cultură în general, și de filosof în special. Și istoria gândirii contemporane pune la dispoziție o amplă exemplificare a fenomenului, elaborând o vastă și interesantă literatură. Să ne gândim, spre exemplu, la reflecțiile lui Camus din seria de conferințe ținute în Elveția cu ocazia decernării premiului
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]