5,600 matches
-
viteza corespunzătoare a fluidului va fi formula 4 Presiunea dinamică în zona A va fi mai mare decât în zona B În punctul A, viteza fluidului este mai mare decât în punctul B, unde cilindrul se rotește în sens invers curgerii fluidului. Dacă sfera are dimensiuni mici (pentru a neglija eefctul presiunii de poziție), conform legii lui Bernoulli, presiunea statică laterală asupra cilindrului va fi mai mare în B decât în A astfel încât apare o "forță rezultantă transversală spre partea unde viteza
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
Dacă sfera are dimensiuni mici (pentru a neglija eefctul presiunii de poziție), conform legii lui Bernoulli, presiunea statică laterală asupra cilindrului va fi mai mare în B decât în A astfel încât apare o "forță rezultantă transversală spre partea unde viteza fluidului este mai mare". Acesta este efectul Magnus. Această forță are modulul: S fiind suprafața laterală pe care se manifestă diferența de presiune îndreptată perpendicular pe direcția fluidului, spre A. Ca urmare, cilindrul în loc să cadă după parabolă, cilindrul va efectua o
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
decât în A astfel încât apare o "forță rezultantă transversală spre partea unde viteza fluidului este mai mare". Acesta este efectul Magnus. Această forță are modulul: S fiind suprafața laterală pe care se manifestă diferența de presiune îndreptată perpendicular pe direcția fluidului, spre A. Ca urmare, cilindrul în loc să cadă după parabolă, cilindrul va efectua o mișcare ușor ascendentă, cu accelerație perpendiculară pe direcția de mișcare a fluisului, descriind o buclă. Printre aplicațiile fenomenului, putem menționa în sport lovirea unei mingi (de fotbal
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
publicarea unei prime sinteze în revista American Scientist, dar se pare că deja, după trei ani de utilizare, s-au constatat în S.U.A. mai multe „scăpări” importante de gaz în mediul înconjurător și contaminarea pânzelor freatice superficiale cu gaz și fluide de fracturare (după Institutul Francez al Petrolului, din cauza unui defect de cimentare a părții superioare a forajului). Congresul american a rezervat în 2010 un buget pentru aceste chestiuni și EPA a încredințat propriului Birou de Cercetare și Dezvoltare (Office of
Gaz de șist () [Corola-website/Science/322533_a_323862]
-
În cele din urmă, proprietățile mecanice ale acestor biopolimeri pot fi adesea măsurate folosind pensete optice sau prin microscopie de forță atomică. îi că materiale Biomaterialele reprezintă materiale naturale, sintetice sau compozite aflate în contact cu țesuturile vii și cu fluidele lor biologice. Știință care se ocupă cu studiul materialelor folosite în medicină se numește "BioInginerie". Ea implică cercetări fundamentale și dezvoltarea unor tehnologii de obținere la standardele medicale de siguranță în exploatare a materialelor.
Biopolimer () [Corola-website/Science/322606_a_323935]
-
dar foarte rapid. Această tehnică de rezolvare a problemelor de uz general cu ajutorul procesoarelor video este cunoscută ca GPGPU. În industria jocurilor pe calculator, pe lângă generarea graficii, procesoarele video mai realizează și calculele pentru interacțiunea fizică dintre obiecte (fum, foc, fluide). Un exemplu în acest sens este tehnologia PhysX. CUDA mai este utilizată și în domeniile bioinformaticii, criptografiei precum și în alte arii ale științei și tehnologiei. CUDA pune la dispoziție atât un API de nivel jos cât și unul de nivel
CUDA () [Corola-website/Science/322713_a_324042]
-
pentru stabilirea condițiilor de echilibru ale unui corp aflat în stare de repaus sau de mișcare, și această disciplină a Staticii este folosită în mai multe domenii cu denumirile aferente: Statica lichidelor (hidrostatică) - Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele; Statica gazelor (aerostatică) - Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului și al gazelor în general, precum și cu construirea și cu dirijarea aerostatelor; Statica construcțiilor - Se ocupă cu studiul metodelor de
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
sau de mișcare, și această disciplină a Staticii este folosită în mai multe domenii cu denumirile aferente: Statica lichidelor (hidrostatică) - Ramură a hidromecanicii care studiază legile echilibrului fluidelor și ale corpurilor scufundate în ele; Statica gazelor (aerostatică) - Ramură a mecanicii fluidelor care se ocupă cu studiul echilibrului aerului și al gazelor în general, precum și cu construirea și cu dirijarea aerostatelor; Statica construcțiilor - Se ocupă cu studiul metodelor de calcul pentru determinarea eforturilor și deplasărilor structurilor de rezistență ale construcțiilor alcătuite din
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
cabluri încălzitoare electrice), prin utilizarea "substanțelor lichide sau solide care scad nivelul de îngheț" al apei (diverse săruri, alcooli, glicoli) sau printr-o combinație a acestor trei tehnici. În cazul aeronavelor, degivrarea este realizată prin aplicarea unui strat protector de fluid vâscos numit antigel pe suprafața dorită. Toate substanțele antigel oferă protecție limitată, în funcție de nivelul de îngheț și condițiile meteorologice. Antigelul este ineficient în momentul în care acesta își pierde capacitatea de a degivra și îngheață la rândul sau. Chiar și
Degivrare () [Corola-website/Science/322727_a_324056]
-
calculul proceselor din turbine pentru funcționarea în regimuri diferite de cel de proiectare. Fie o turbină multietajată a cărei schemă este cea din figura alăturată. Calculul de proiectare al acestei turbine s-a făcut pentru "debitul economic" (formula 1 - debitul de fluid cu care va funcționa turbina majoritatea timpului). Parametrii luați în considerare la proiectare sunt: temperatura și presiunea la intrarea în grupul de trepte formula 2 și formula 3, respectiv presiunea la ieșirea din grupul de trepte formula 4 (în lucrările de specialitate notația
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
respectiv presiunea la ieșirea din grupul de trepte formula 4 (în lucrările de specialitate notația formula 5 este rezervată presiunii de după ajutaje, presiune care nu intervine în relațiile de aici). La un regim diferit de cel de proiectare ("regim variabil"), debitul de fluid va fi formula 6, respectiv temperatura și presiunea la intrarea în grupul de trepte vor fi formula 7 și formula 8 iar presiunea de la ieșire formula 9. Stodola a stabilit experimental că relația dintre acești trei parametri reprezentată în coordonate carteziene are forma unei
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
ieșire formula 9. Stodola a stabilit experimental că relația dintre acești trei parametri reprezentată în coordonate carteziene are forma unei cuadrice degenerate, a unei suprafețe conice, curba directoare a conului fiind o elipsă. Pentru o presiune inițială constantă formula 8 debitul de fluid variază în funcție de presiunea finală formula 9 conform unui arc de elipsă într-un plan paralel cu planul formula 12 Pentru presiuni finale formula 9 foarte mici, de exemplu la turbinele cu condensație, debitul practic nu variază cu presiunea finală, însă scade foarte repede
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
Un fluid nenewtonian este un fluid care nu respectă legea lui Newton asupra vîscozității. Pentru fluidele newtoniene, există o variație liniară între tensiunea tangențială și viteza de deformare. Pentru fluidele nenewtoniene, această variație este curbilinie. Anomaliile de la comportamentul newtonian se manifestă în
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
Un fluid nenewtonian este un fluid care nu respectă legea lui Newton asupra vîscozității. Pentru fluidele newtoniene, există o variație liniară între tensiunea tangențială și viteza de deformare. Pentru fluidele nenewtoniene, această variație este curbilinie. Anomaliile de la comportamentul newtonian se manifestă în diverse feluri: de exemplu
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
Un fluid nenewtonian este un fluid care nu respectă legea lui Newton asupra vîscozității. Pentru fluidele newtoniene, există o variație liniară între tensiunea tangențială și viteza de deformare. Pentru fluidele nenewtoniene, această variație este curbilinie. Anomaliile de la comportamentul newtonian se manifestă în diverse feluri: de exemplu, vîscozitatea nu este independentă de viteza de deformare sau relația
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
Un fluid nenewtonian este un fluid care nu respectă legea lui Newton asupra vîscozității. Pentru fluidele newtoniene, există o variație liniară între tensiunea tangențială și viteza de deformare. Pentru fluidele nenewtoniene, această variație este curbilinie. Anomaliile de la comportamentul newtonian se manifestă în diverse feluri: de exemplu, vîscozitatea nu este independentă de viteza de deformare sau relația între tensiunea tangențială și viteza de deformare este dependentă de timp. La acestea, viteza
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
de la comportamentul newtonian se manifestă în diverse feluri: de exemplu, vîscozitatea nu este independentă de viteza de deformare sau relația între tensiunea tangențială și viteza de deformare este dependentă de timp. La acestea, viteza de deformație depinde doar de tensiune. Fluidele nenewtoniene independente de timp pot fi clasificate in fluide cu prag de efort unitar si fluide fără prag de efort unitar. Primele mai sunt cunoscute si sub denumirea de fluide monoplastice (de exemplu, fluid plastic Bingham). Fluidele fără prag de
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
exemplu, vîscozitatea nu este independentă de viteza de deformare sau relația între tensiunea tangențială și viteza de deformare este dependentă de timp. La acestea, viteza de deformație depinde doar de tensiune. Fluidele nenewtoniene independente de timp pot fi clasificate in fluide cu prag de efort unitar si fluide fără prag de efort unitar. Primele mai sunt cunoscute si sub denumirea de fluide monoplastice (de exemplu, fluid plastic Bingham). Fluidele fără prag de efort unitar au fie o comportare pseudo-plastică (vâscozitatea scade
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
de deformare sau relația între tensiunea tangențială și viteza de deformare este dependentă de timp. La acestea, viteza de deformație depinde doar de tensiune. Fluidele nenewtoniene independente de timp pot fi clasificate in fluide cu prag de efort unitar si fluide fără prag de efort unitar. Primele mai sunt cunoscute si sub denumirea de fluide monoplastice (de exemplu, fluid plastic Bingham). Fluidele fără prag de efort unitar au fie o comportare pseudo-plastică (vâscozitatea scade cu valoarea tensiunii sau a vitezei de
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
timp. La acestea, viteza de deformație depinde doar de tensiune. Fluidele nenewtoniene independente de timp pot fi clasificate in fluide cu prag de efort unitar si fluide fără prag de efort unitar. Primele mai sunt cunoscute si sub denumirea de fluide monoplastice (de exemplu, fluid plastic Bingham). Fluidele fără prag de efort unitar au fie o comportare pseudo-plastică (vâscozitatea scade cu valoarea tensiunii sau a vitezei de deformație, ele se fluidizează), fie o comportare dilatantă (vâscozitate crește cu viteza de deformare
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
de deformație depinde doar de tensiune. Fluidele nenewtoniene independente de timp pot fi clasificate in fluide cu prag de efort unitar si fluide fără prag de efort unitar. Primele mai sunt cunoscute si sub denumirea de fluide monoplastice (de exemplu, fluid plastic Bingham). Fluidele fără prag de efort unitar au fie o comportare pseudo-plastică (vâscozitatea scade cu valoarea tensiunii sau a vitezei de deformație, ele se fluidizează), fie o comportare dilatantă (vâscozitate crește cu viteza de deformare). Comportamentul pseudo-plastic se explică
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
doar de tensiune. Fluidele nenewtoniene independente de timp pot fi clasificate in fluide cu prag de efort unitar si fluide fără prag de efort unitar. Primele mai sunt cunoscute si sub denumirea de fluide monoplastice (de exemplu, fluid plastic Bingham). Fluidele fără prag de efort unitar au fie o comportare pseudo-plastică (vâscozitatea scade cu valoarea tensiunii sau a vitezei de deformație, ele se fluidizează), fie o comportare dilatantă (vâscozitate crește cu viteza de deformare). Comportamentul pseudo-plastic se explică prin alinierea particulelor
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
crește cu viteza de deformare). Comportamentul pseudo-plastic se explică prin alinierea particulelor în suspensie sau prin desfășurarea lanțurilor (în cazul polimerilor), astfel încât să opună o rezistența mai mică la curgere. Suspensiile de amidon sau nisip în apă sunt exemple de fluide dilatante, iar gheața, sângele, siropul sunt exemple de fluide pseudo-plastice. La acestea, viteza de deformație depinde de mărimea și de durata tensiunii, precum si de evoluția în timp a solicitărilor. Astfel, există comportare tixotropica, la care tensiunile tangențiale scad în timp
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
prin alinierea particulelor în suspensie sau prin desfășurarea lanțurilor (în cazul polimerilor), astfel încât să opună o rezistența mai mică la curgere. Suspensiile de amidon sau nisip în apă sunt exemple de fluide dilatante, iar gheața, sângele, siropul sunt exemple de fluide pseudo-plastice. La acestea, viteza de deformație depinde de mărimea și de durata tensiunii, precum si de evoluția în timp a solicitărilor. Astfel, există comportare tixotropica, la care tensiunile tangențiale scad în timp, sau comportare reopatică, la care tensiunile tangențiale cresc în
Fluid nenewtonian () [Corola-website/Science/322217_a_323546]
-
modifică poziția acestuia, în raport cu un sistem de referință exterior. Deformarea determină modificarea poziției relative a elementelor constituiente. Deformarea, în cazul solidelor, are loc până la atingerea echilibrului între forțele interne și externe. Gradul de deformare se schimbă continuu în timp pentru fluide care nu ajung la o deformație de echilibru. Curgerea este fenomenul în care deformația crește continuu și nu se mai recuperează după îndepărtarea forței. Curgerea are un rol important în majoritatea operațiilor specifice tehnologiilor de sinteză și prelucrare a polimerilor
Reologie () [Corola-website/Science/322216_a_323545]