5,667 matches
-
ucrainene (1906-1912). Între anii 1885-1892, a fost co-editor al ziarului "Буковина" (Bucovina), editor de publicații din Biblioteca pentru tineri, țărani și orășeni și al calendarelor "Руська бесіда". A fost autor al mai multor manuale, printre care "Gramatica pentru școlile populare", "Gramatică", "Ruthenisches Sprachbuch für Mitteschulen", cărți pentru copii, culegerea de poezii "Bucovina", traduceri, "Dicționarul rus-german" etc. Lucrarea memorialistică "Renașterea Bucovinei" a fost publicată postum în 1933. În 1903 el a fost fondatorul primei Seci ucrainene din Bucovina. Între anii 1911-1918, a
Omelian Popowicz () [Corola-website/Science/319388_a_320717]
-
districtul Sadagura, iar între 1911-1918 deputat în Parlamentul austriac de la Viena. Împreună cu Nicolae Wassilko, Smal-Stocki a contribuit la includerea deplină a ucrainenilor în administrația și viața politică din Bucovina; prin activitățile și lucrările sale (el a publicat primul manual de gramatică pentru școlile ucrainene - 4 ediții: 1893, 1907, 1922 șі 1928) a introdus în 1893 ortografia fonetica în școlile secundare din Bucovina, apoi a extins-o la toate școlile rutene. În domeniul economic, în calitate de șef al "Casei Rutene" și al "Tovărășiei
Ștefan Smal-Stocki () [Corola-website/Science/319399_a_320728]
-
de instructori Universal Tao în diferite orașe. Mantak Chia s-a născut într-o familie chineză în 1944. De la vârsta de șase ani, călugări budiști l-au învățat tehnici de liniștire a minții. În perioada când mergea la școala de gramatică, a învățat box thailandez și apoi Tai Chi Chuan de la Maestrul Lu, care l-a inițiat și în Aikido. Ani mai târziu, când era student la Hong Kong, un coleg de clasă i-a făcut cunoștință cu primul său profesor și
Mantak Chia () [Corola-website/Science/318624_a_319953]
-
d’après le folklore ukraïnien" (1924), "Hăis! Cea!" (1927), "Răzeș (despre cuvânt și instituție)" (1928), "The beginings of Slavonic culture in Romanian Countries", în „Slavonic and East European Review”, XXIV, 1946, nr. 63, p. 223-236. Apariția cursului său capital de gramatică veche slavă, "Handbook of Old Church Slavonic" (1959) a fost salutată de lumea specialiștilor prin bogatele recenzii care i s-au dedicat. Totuși, această lucrare a fost întâmpinată și cu multe critică, reproșându-i-se că este prea descriptivă din
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
La sfârșitul secolului al XVII-lea ia ființă, sub îndrumarea lui Constantin Brâncoveanu, Academia Domnească din București. Instituția de învățământ superior a funcționat mai întâi la mănăstirea Sf. Sava, apoi se mută la Schitu Măgureanu. Se preda, în greaca veche, gramatică, retorică, logică, fizică, metafizică. În 1700, stolnicul Cantacuzino tipărește la Padova prima [[Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino|hartă a Țării Românești. În [[1700]], [[Dimitrie Cantemir]] scrie "Sacrosanctæ scientiæ indepingibilis imago", prin care încearcă o replică la "Fizica" lui [[Aristotel]]. Cam
Istoria științei în România () [Corola-website/Science/318709_a_320038]
-
București, sub îndrumarea lui Neogit Doukas, iar din 1818 a trecut la clasele românești ale lui Gheorghe Lazăr. După moartea lui Lazăr, a devenit profesor la Academie și a avut o activitate prodigioasă ca animator cultural. În 1828 a publicat "Gramatica românească", influențată de Condillac, pe care l-a cunoscut prin profesorii săi greci. După tumultul revoluției din 1848, Heliade Rădulescu a creat un sistem filosofic, inspirat din Kabala și socialismului lui Proudhon și Fourier. Filosofia sa a fost influențată de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Acest articol se limitează la partea din morfologia limbii maghiare referitoare la verb, tratând în viziunea gramaticii tradiționale morfemele care exprimă diatezele, modurile, formele nominale și timpurile verbale, precum și valorile acestora. Rădăcina majorității verbelor este identică cu forma de la diateza activă a indicativului prezent, persoana a III-a singular, desinența acesteia fiind ∅. Aceasta este și forma care
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
verbe însă au la această formă desinența "-ik": "alszik „a dormi”, "törik „a se sparge”, "eszik „a mânca”, "iszik „a bea” etc. Acestea prezintă unele particularități în conjugare . Clasificarea verbelor în categorii mai mult sau puțin corespunzătoare cu diatezele din gramaticile altor limbi nu este unitară în gramaticile limbii maghiare. Unii lingviști care se ocupă de limba maghiară nu folosesc termenul „diateză”, ci numai grupează verbele în active, pasive, reflexive, factitive și potențiale. În schimb alții îl folosesc și unii dintre
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
-ik": "alszik „a dormi”, "törik „a se sparge”, "eszik „a mânca”, "iszik „a bea” etc. Acestea prezintă unele particularități în conjugare . Clasificarea verbelor în categorii mai mult sau puțin corespunzătoare cu diatezele din gramaticile altor limbi nu este unitară în gramaticile limbii maghiare. Unii lingviști care se ocupă de limba maghiară nu folosesc termenul „diateză”, ci numai grupează verbele în active, pasive, reflexive, factitive și potențiale. În schimb alții îl folosesc și unii dintre ei stabilesc și subclase ale acestora. De
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
verbul corespunzător lui „a fi” și gerunziul verbului cu sens lexical plin, care are în maghiară și valoarea participiului românesc: "A levél meg van írva" „Scrisoarea este scrisă”. Și această contrucție este relativ rară și folosită fără agent exprimat. Unele gramatici, mai ales relativ vechi, nu iau în seamă o diateză medie, ci consideră ca fiind unele reflexive, altele active verbele pe care alții le includ în aceasta. Diateza medie se situează între cea activă și cea pasivă. Verbul mediu propriu-zis
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
ik)"]: "némul" „amuțește”, "állandósul" „devine permanent”, "álmodik" „visează”, "gömbölyödik" „devine rotund”. Sunt și verbe medii care au sufixul "-ik", fără ca acesta să le fie specific, deoarece se găsește și la verbe active. Un asemenea verb este "esik" „cade”. În afara diatezelor, gramaticile limbii maghiare mai iau în seamă o categorie, cea a verbelor potențiale. Se formează cu sufixul "-hat/-het" de la verbe de orice diateză. Acest tip de verb corespunde în primul rând construcției românești cu verbul „a putea” cu sensul „a
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
férjem csak a kedvenc lemezeit és egy számítógépet vitt magával" „Soțul meu și-a luat cu sine numai discurile preferate și un calculator”. În această frază, ultimul obiect este "egy számítógépet", nedefinit, prin urmare verbul "vitt" este la conjugarea nedefinită. Gramaticile limbii maghiare iau în seamă modurile indicativ (cu timpurile prezent, trecut și viitor), condițional (prezent și trecut) și imperativ, precum și ceea ce numesc forme nominale ale verbului: infinitivul, participiul (prezent, trecut și viitor) și gerunziul. Desinențele la acest timp sunt: Variantele
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
și în română. Acesta poate exprima: Alte valori se exprimă cu condiționalul în maghiară, dar cu conjunctivul în română: Marca acestui mod este "j", iar desinențele personale sunt: Vocalele de legătură folosite la imperativ (cu roșu): Observații: Formele care în gramaticile limbii române sunt numite moduri nepersonale sau nepredicative, în gramaticile limbii maghiare nu sunt considerate moduri, și se numesc forme nominale ale verbului. Marca infinitivului este "-ni", adăugată la rădăcina verbului: "beszél" → "beszélni „a vorbi”, "akar" → "akarni „a vrea”, "esik
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
cu condiționalul în maghiară, dar cu conjunctivul în română: Marca acestui mod este "j", iar desinențele personale sunt: Vocalele de legătură folosite la imperativ (cu roșu): Observații: Formele care în gramaticile limbii române sunt numite moduri nepersonale sau nepredicative, în gramaticile limbii maghiare nu sunt considerate moduri, și se numesc forme nominale ale verbului. Marca infinitivului este "-ni", adăugată la rădăcina verbului: "beszél" → "beszélni „a vorbi”, "akar" → "akarni „a vrea”, "esik" → "esni „a cădea”. Dacă rădăcina se termină cu două consoane
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
formează pluralul ca substantivele cu consoană și se declină ca acestea, dar numai când sunt substantivate. Schimbările fonetice cauzate de sufixe sunt în general aceleași ca la substantive, la fel ca regulile de adăugare a vocalelor de legătură. Observații: În gramaticile limbii maghiare se tratează numeralul cardinal, numeralul ordinal, numeralul nehotărât, numeralul fracționar, exprimarea înmulțitorului și formele adverbiale ale numeralului. În general, numeralele cardinale au două forme, de exemplu "három" și "hármas" „trei”. Prima formă se folosește când se numără, ca
Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316238_a_317567]
-
anul doi / trei / patru / cinci”. În această categorie intră cuvinte care exprimă o cantitate neprecizată: "sok" „mult(ă)”, "kevés" „puțin(ă)”, "számos" „numeros(oasă)”, "rengeteg" „enorm de mult(ă)”, "néhány" „câțiva, câteva”, "egy csomó" „o grămadă”, "maroknyi" „o mână”. În gramatica limbii române le corespund cuvinte aparținând la diverse alte părți de vorbire. "Sok" și "kevés" se comportă ca adjective și au grade de comparație: pentru "sok" un cuvânt aparte ["több" „mai mult(ă)”, "a legtöbb" „cel/cea mai mult(ă
Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316238_a_317567]
-
Acest articol se limitează la acea parte a morfologiei limbii maghiare care se ocupă de pronume, tratând clasificarea, formarea și utilizarea lor pronominală și adjectivală, precum și morfemele care exprimă categoriile gramaticale ce le caracterizează: persoana, numărul și cazul. Majoritatea gramaticilor limbii maghiare iau în seamă nouă specii de pronume: personale, reflexive, de reciprocitate, posesive, demonstrative, interogative, relative, nehotărâte și generale. În funcție de părțile de vorbire pe care le pot înlocui, pronumele se împart în substantivale, adjectivale și numerale. Pronume substantivale sunt
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
din pronumele demonstrative, două pronume interogative, pronumele relative, pronumele nehotărâte și pronumele generale. Categoria pronumelor adjectivale cuprinde o parte din pronumele demonstrative și o parte din pronumele interogative. Printre pronumele numerale se află unele pronume demonstrative și unele pronume interogative. Gramaticile limbii maghiare consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Și în maghiară sunt cuvinte care pot fi numai pronume (de exemplu cele personale, cele reflexive, cel de reciprocitate și cele posesive), cuvinte care pot fi pronume sau
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
pronumele nehotărâte și pronumele generale. Categoria pronumelor adjectivale cuprinde o parte din pronumele demonstrative și o parte din pronumele interogative. Printre pronumele numerale se află unele pronume demonstrative și unele pronume interogative. Gramaticile limbii maghiare consideră tot pronume și ceea ce gramaticile românești consideră adjective pronominale. Și în maghiară sunt cuvinte care pot fi numai pronume (de exemplu cele personale, cele reflexive, cel de reciprocitate și cele posesive), cuvinte care pot fi pronume sau adjective (majoritatea celor demonstrative și a celor interogative
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
te házad" „casa ta” etc. De la rădăcina "mag", de la care se formează și pronumele de politețe "maga" (pl. "maguk"), se formează și pronumele reflexive, care se folosesc în primul rând ca pronume de întărire, neluate în seamă ca atare de gramaticile limbii maghiare. Ele se pot folosi cu sau fără pronumele personale. Formele lor de nominativ sunt: Exemplu în propoziție: "(Ti) magatok vagytok a hibásak" „Voi înșivă/însevă sunteți de vină”. Cu cuvântul "saját" sau cu prefixul "ön-", aceste pronume primesc
Pronumele în limba maghiară () [Corola-website/Science/316248_a_317577]
-
Cuvintele cărora le sunt asociate sunt cele care poartă conținutul noțional al sintagmei formate cu verbul auxiliar. Verbele auxiliare sunt de două feluri: Două verbe auxiliare se asociază unor forme verbale simple, alcătuind forme verbale compuse (corespund verbelor auxiliare din gramatica limbii române): Verbul szokott este un auxiliar de aspect, exprimând faptul că o acțiune se efectuează în mod repetat, obișnuit. Are particularitatea de a avea numai formă de indicativ trecut, dar înțeles de prezent: Se asociază cu verbe la infinitiv
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
folytat „a întreține o corespondență” = "levelez" „corespondează”, "beszédet tart „a ține un discurs” = "beszél" „a vorbi”, "javítást végez" „a efectua o reparație” = "javít" „a repara”. Formele nominale ale verbului (infinitivul, participiul și gerunziul) sunt considerate părți de vorbire aparte în gramaticile limbii maghiare, de aceea sunt tratate la fel și când au funcția de element copulativ. Practic numai infinitivul și gerunziul verbului "van/lesz" „a fi” sunt folosite cu această funcție: "Szeretnék gazdag lenni" „Aș vrea să fiu bogat(ă)”, "Beteg
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
lenni" „Aș vrea să fiu bogat(ă)”, "Beteg lévén, nem tudott elmenni" „Fiind bolnav(ă), n-a putut pleca”. Postpozițiile sunt cuvinte funcționale care constituie unul din mijloacele de exprimare a părților de propoziție corespunzătoare complementelor indirecte și circumstanțiale din gramaticile limbii române. Ele corespund în general prepozițiilor și locuțiunilor prepoziționale din română. Majoritatea postpozițiilor se construiesc cu elementul nominal (substantiv, numeral, pronume) la nominativ, dar unele cer o anumită desinență cazuală. Principalele postpoziții sunt: Observații: Construcția prepoziție + pronume personal din
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
și rol gramatical pe lângă cel lexical, pe de altă parte trebuie separate de verb în unele cazuri, chiar ajungând uneori după acesta. Majoritatea prefixelor verbale provin din adverbe, iar unele din substantive cu funcția unor complemente corespunzătoare complementelor circumstanțiale din gramaticile românești. Principalele prefixe verbale sunt: Observații: În general, prefixul verbal ajunge după predicat atunci când un alt element al propoziției este accentuat mai puternic decât predicatul: "Péter kimegy a szobából" „Péter iese din cameră” (niciun element nu este accentuat mai puternic
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]
-
văd”: Lám, lám, ezt is megértük!" „Ca să vezi, am ajuns s-o trăim și pe asta!” Alte cuvinte numai cu rol de particulă sunt formate prin compunere: "bárcsak" „numai de” (← "bár" „deși” + "csak" „numai”), "úgyszolván" „practic” (← "úgy" „așa” + "szólván" „vorbind”). Gramaticile limbii maghiare iau în seamă două feluri de articole: hotărât și nehotărât. Articolul hotărât are două forme: "a" înaintea cuvintelor care încep cu consoană și "az" pentru cele cu vocală, folosite și pentru singular, și pentru plural: a ház" „casa
Cuvintele funcționale în limba maghiară () [Corola-website/Science/316259_a_317588]