7,197 matches
-
recunosc, cei patru autori au succes la tineri cu această soluție a lor, a memoriei îmblânzite legate de comunism. Ștefan Borbély - despre care am vorbit la începutul acestui text și care a propus spre dezbatere, în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului (de la Cluj-Napoca) un text despre Generații fără memorie (cu referire strictă la cei foarte tineri din România) - este sceptic și spune că avem, poate, de-a face cu generații care nu mai vor să își recupereze trecutul recent. Generații care
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Din aceste donații, pe lângă cărțile care le-au rămas studenților, am reușit să alcătuiesc câteva mici biblioteci specializate pe tema Gulagului românesc și represiunii din România comunistă: cea mai importantă bibliotecă de acest tip funcționează în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului. IV. Româniile Fuck you România! Me cago en esos putos Rumanos, hijos de puta Două hituri care au făcut oarecare valuri în 2004-2005 și care au pus pe gânduri sau au indignat. Primul titlu îi aparține trupă Paraziții, care se
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
boborului”. Mahalaua România! Iată o Românie pe care o blamăm adeseori de câțiva ani încoace, întrucât ea a devenit vizibilă și dizgrațioasă: mahalaua România. Mahalaua lingvistică Preocuparea mea pentru aspectele „mahalalei” românești în sens lingvistic a fost evidentă încă din Imaginarul violent al românilor (Humanitas, București, 2003). Analizând exclusiv violența de limbaj din presa românească pe parcursul a mai bine de un veac, decodasem nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc: subuman, igienizant, infracțional, bestiariu, religios, scatologic, libidinos, funebru, xenofob-rasist. Pentru
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
neglijat de autorități), într-o țară aproape dejecție, abjecția lingvistică fiind considerată, însă, un posibil instrument chirurgical de sanificare. Lucrurile sunt departe, însă, de a sta astfel. Fuck you, România!, titlul unui cântec al formației Paraziții, pedalează, la nivel de imaginar lingvistic, tocmai pe o igienizare cinică a țării incriminate. Dezgustați de „mahalaua” (politică) și de „țigănia” (politică) România, „deratizatorii” intenționează să o purifice prin șoc și prin insolență: dar repulsia produce tot repulsie, lăsând la iveală doar plăcerea de a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
confuze, blamabile adesea. Am lucrat cu pasiune și empatie la cartea mea despre suferințele închisorilor comuniste; am lucrat ca o justițiară la cartea despre decembrie 1989. Dar mai ales am lucrat cu o constantă durere în inimă la cartea despre imaginarul violent al românilor. Grosso modo, nu mi-am renegat niciodată țara, ci am fost virulentă doar la nivelul conducătorilor ei politici ori al populației asupra căreia izbutise „spălarea creierului”. M-am considerat întotdeauna româncă și am ales să rămân în
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
gura lui Sancho Panza: „Dacă vrei să-nveți să te rogi, du-te pe mare!“. Aveam la îndemână, pe lângă MTV (pe vreme-aia neautohtonizatăă câteva filme concepute, regizate, parțial jucate și complet muzicalificate de însuși Frank Zappa, adevărat șeic al imaginarului postmodernist... N-am aflat ce este arta respectivă, chiar dacă mi-am tocit răbdarea, am cheltuit banii, am pierdut vremea, mi-am zdruncinat creierii și-am „regizat“ eu însumi câteva clipuri fără pretenții. Nu mi-am pierdut însă plăcerea de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
cultura română lipsesc multe fenomene: animația, un teritoriu mental civilizator, nu există Încă pentru publicul românesc. Gen marginal, comercial, utilizat În varianta bidimensională (adică banda desenată) de către propaganda comunistă (reviste precum „Cutezătorii“), animația nu și-a făcut Încă loc În imaginarul artiștilor români. Dar acest gol cultural se umple, Încet-âncet. Nu Încă și În achizițiile publice. Dar priviți atent În jurul vostru pe stradă, acolo animația deja controlează mintea street-artiștilor. Oniricomics, Disney snuff și alte Întâmplări Animations/Fictions e rezultatul unei colaborări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
vin aparținând autorului francez Jean-François Gautier...1 O incursiune în istoria vinului reprezintă de fapt o incursiune în istoria civilizațiilor, vinul fiind acel element care unifică toate epocile și pe baza căruia putem trasa o istorie a mentalităților și a imaginarului colectiv. Îl găsim astfel prezent în civilizațiile păgâne dar și în cea creștină, în care, după cum se știe, reprezintă elementul fără de care Taina Euharistiei n-ar putea avea loc. Este, deci, elementul care ne leagă de transcendent prin excelență, mărturie
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
creștin, pare să clarifice fenomenul. La început necesitate vitală, sincretismul creștin a facilitat răspândirea noii religii în rândul popoarelor păgâne. De la sfânta Apolonia, la sfânta Zoe sau de la sfânta Olimpia la sfânta Valpurga, sfinții păgâni au servit drept suport ai imaginarului creștin. Referirile și continuitatea în liturghia creștină a riturilor bahice devin evidente în cultul celor doi sfinți ocrotitori ai viticultorilor cei mai renumiți în Franța: sfântul Martin și mai ales sfântul Vincențiu, după cum bine se spune într-un cântec din
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vin). Mai mult chiar, vinul va fi ridicat la rangul de personaj mitic sub "denumirea de origine ne-controlată de pinard"73 (vin de calitate inferioară), fiindu-i dedicat chiar și un cântec ("Vive le pinard 74") sau chiar un imaginar electrizant pornind de la generalul Pinard, cel despre care se presupune că ar fi adus victoria soldaților francezi, ajungând la părintele Pinard, cel care a fost o alinare spirituală pentru orice soldat, amintindu-l, în sfârșit, și pe sfântul Pinard, protectorul
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Fülöp Politica statelor unite față de turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu Principatele române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu Putere și destin, Sol Shulman Regimul comunist în România, Doina Barcan, Bogdan Sterpu Statul Israel: imaginar politic și istoric, Mădălina Vârtejanu-Joubert Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, tel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
neputincios. * * * Polițistul român, adică „tablagiul“, principala țintă a bancurilor și a disprețului popular, duce în spate moștenirea urâtă a Miliției comuniste, instrument de represiune al fostului regim, care nu excela nici prin finețe, nici prin spirit democratic. Mai rău: în imaginarul public Miliția apărea ca un fel de organ de represiune handicapat mental sau, în cel mai bun caz, un aparat de tortură de mâna a doua, format din executanți fără creier. Inteligența („diabolică“, bineînțeles) era rezervată Securității, categorie de lux
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
foști ofițeri din eșalonul superior al Securității, mi-am dat seama că am cunoscut șefi de post cu mai mult creier și bun-simț decât coloneii și generalii agramați care pozau în „eminențe cenușii“. Numai că nu te poți lupta cu imaginarul social. Aș mai spune că de la Revoluția din 1989 au trecut optsprezece ani și mulți dintre milițienii de atunci fie nu mai sunt... polițiști, fie, cu un pic de noroc sau efort, au devenit ofițeri. Doar că furia ori disprețul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
efort, au devenit ofițeri. Doar că furia ori disprețul cetățeanului se revarsă tot asupra polițiștilor de rang inferior, cu care are contact direct, chiar dacă e vorba de oameni angajați în Poliție după 1989. Dar, iarăși, nu te poți lupta cu imaginarul social. O circumstanță agravantă, care contribuie și ea la construirea unei imagini negative a polițistului român, este acea trăsătură specifică indivizilor din orice colț al planetei: revolta în fața autorității. În fiecare om există o vână de rebeliune, un impuls spre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
De ce nu ați lăsat scenariul acesta pe mâna unui alt regizor, ca de obicei? Devine frustrant când ești scenarist, scrii povești bune, iar acestea fie nu ajung niciodată pe ecran, fie sunt transformate în cu totul altceva când trec prin imaginarul unui regizor, fie sunt asumate de alții. Mi se pare important să duc această poveste până la capăt. Acum un an-doi găseați că La petite fille de Mr. Linh e inadaptabilă pentru marele ecran. Și tocmai a fost adaptată... Da (râde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
fondul de nemulțumire creat, s-a văzut că la alegerile interne s-au exprimat mai multe voturi decât are partidul membri. O anumită parte a presei a exultat: „se fură între ei“. Mult trâmbițatul Consiliu de Integritate Morală, care în imaginarul colectiv ar fi trebuit să ridice sabia asupra capetelor compromise, s-a făcut de râs eliminând o duzină de necunoscuți. Ca să vezi cine erau corupții din PSD după patru ani de guvernare și-o sută de scandaluri de presă, unii
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Prima și a treia țin clar de erotic, iar partea centrală este pornografică. Unitatea de ansamblu este asigurată de faptul că textul se prezintă ca o succesiune de fantasme atent elaborate de narator, acest "rege al zânelor" care domnește, în imaginarul său, peste o mulțime de femei supuse. Următorul pasaj extras din prima parte este tipic erotic: "Toată după-amiaza, în lumina striată, stătuse într-un maiou bărbătesc care-i mângâie sânii la orice mișcare. Înserarea o găsi tot așa, țesătura i
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
toate celelalte este scena sau ședința. "Figura" este constrânsă de spațiu, de locurile unde se găsesc actorii și de anatomia acestora din urmă; "episodul" se dezvoltă în intervalul dintre două juisări. Anumiți autori, mai ales Sade, au tendința să dezvolte imaginarul combinatoriu până la limită, înfățișând configurații de trupuri care mobilizează un număr mare de actori. După cum subliniază Barthes, pornografia sadiană este reglementată prin "regula exhaustivității": "Într-o "operație", trebuie ca numărul cel mai mare de posturi să se realizeze simultan; asta
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
blog. Suporturile fotografice sau audiovizuale îi impun consumatorului un spectacol efectiv, în vreme ce într-un text pornografic, oricât de puțin elaborat ar fi el, cititorului îi revine misiunea de a-și construi reprezentările punând în relație semnele verbale și propriul său imaginar. Alături de P. Baudry, putem considera chiar că imaginea pornografică pe care o instaurează audiovizualul contemporan este de cu totul altă natură decât activitatea fantasmatică: "sexul în imagini posedă, în ceea ce-l privește, o putere care nu ține doar de fantasmă
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
cele de după 1989, ci și tineri care cunosc sistemul ceaușist doar din povești. Pe terenul nostalgiilor se întâlnesc și cei care au cunoscut realitatea și și-o rememorează selectiv, și cei care n-au cunoscut-o și o clădesc în imaginar. Chiar dacă nu sunt implicați activ în politică, nostalgicii votează de obicei cu PRM-ul sau cu PSD-ul. Deocamdată nu reprezintă o categorie semnificativă, dar pe mine m-a uimit faptul că există și rezistă. A treia tendință are un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
avatarul lui din CounterStrike mai poate rămâne același? Mai credeți în viața veșnică de după moarte, când ea se poate crea acum, înainte de moarte? Vă sperie deja biotehnologiile și ubicuitatea Internetului în viața socială? Dacă da, trebuie să citiți Corpul în imaginarul virtual, un volum lansat la finele anului trecut. Dacă nu, cu atât mai mult trebuie să-l citiți. Pentru a detecta diferențele între cyborg, corp transgenic și avatar și mai ales să înțelegeți până unde viața virtuală mai e o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
în fața unui subiect foarte nou în România și alta, tot de perplexitate, față de abordarea exhaustivă a acestuia. O carte în care densitatea de concepte pe centimetru pătrat de pagină concurează cu multitudinea de perspective teoretice. Pentru că, în fond, Corpul în imaginarul virtual nu e o carte de filosofie (așa cum a fost percepută de către media), ci un studiu cultural plasat într-o arie, ce-i drept, interdisciplinară: cyber și Internet studies. Densitatea de concepte se datorează încercării, unice până acum la noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
lor în afara domeniului care le-a generat, o utilizare improprie (ce ar spune un filosof analitic despre ontologia virtuală?). Dar, dacă acceptăm de la început pariul postmodern - transgresarea limitelor între domenii în interiorul unei arii limitate de cercetare (cum sunt corpul și imaginarul pe care acesta îl produce în era informatică) -, studiul tinerei asistente de la Facultatea de Litere din București este un proiect benefic și necesar într-un mediu intelectual dominat încă de o abordare îngustă și fără metodă a unor fenomene locale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
să introducă, uneori brutal, probleme la care nici măcar prezicătorii de la OTV nu s-au gândit. Adică să depășească panica morală atunci când vorbim de viitorul corpului într-o lume ultratehnologizată. Studiul are patru părți, fiecare încercând să explice un segment al imaginarului privind corporalitatea în era tehnologică: cyborgul, avatarul, entitatea transgenică. Ultimul capitol discută una dintre ideologiile alterității, foarte activă în aria studiilor privind virtualitatea și corporalitatea: cyberfeminismul. Chiar dacă pare un proiect utopic să traversezi toate aceste perspective, fiecare capitol are o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
informatici, Neo din Matrix sau artiști care performează cu corpul lor tehnologizat (Stelarc, de exemplu). Această dublă deschidere, către teorie și către practică, cu accent pe ce ar însemna practica cyber și bio-artistică, face studiul și mai incitant. Corpul în imaginarul virtual este o carte necesară studiilor culturale de la noi, și nu cred că se îndoiește nimeni. Dar e mai mult: un reper pentru artiștii contemporani români, pe care panica tehnologică încă nu i-a atins. Lucia Simona Dinescu, Corpul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]