113,729 matches
-
și o realitate. Acesta e și umorul unei astfel de întreprinderi, umor pe care Andrei Oișteanu știe să-l exploateze din plin. Realitatea nu poate fi nici ea determinată exact, un astfel de studiu nu vrea să ofere o corectură imaginii comune, nu poate pune un portret adevărat în locul buzelor groase și al nasului coroiat pentru că " Evident, coordonatele nu se suprapun peste cele ale . Acești doi termeni sînt, mai degrabă, teoretici și abstracți. Compararea lor este și ea teoretică, pentru simplul
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
în locul buzelor groase și al nasului coroiat pentru că " Evident, coordonatele nu se suprapun peste cele ale . Acești doi termeni sînt, mai degrabă, teoretici și abstracți. Compararea lor este și ea teoretică, pentru simplul motiv că nu se poate stabili o imagine a ceea ce am numit . Cînd încercăm să dăm contur unei astfel de imagini, apelăm inevitabil la aproximări, uniformizări, clișeizări. Rezultatul nu poate fi decît o altă ipostază a ." Femeia evreică e un adevărat magnet pentru prejudecăți, de data asta mai
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
peste cele ale . Acești doi termeni sînt, mai degrabă, teoretici și abstracți. Compararea lor este și ea teoretică, pentru simplul motiv că nu se poate stabili o imagine a ceea ce am numit . Cînd încercăm să dăm contur unei astfel de imagini, apelăm inevitabil la aproximări, uniformizări, clișeizări. Rezultatul nu poate fi decît o altă ipostază a ." Femeia evreică e un adevărat magnet pentru prejudecăți, de data asta mai degrabă pozitive. Ovreicuța pare să fie în mentalul popular întotdeauna o femeie frumoasă
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
apărute pînă acum. Elementele de iudaitate nu sînt în nici un caz căutate cu orice preț, cititorul poate avea impresia că originea etnică a scriitorilor discutați e doar un pretext pentru a-i aduce împreună pe faimoșii noștri avangardiști. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română, Ed. Humanitas 2001, 420 pag., f.p. Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcare de avangardă românească, Ed. Hasefer 2001, 202 pag., f.p.
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
titlu din EVENIMENTUL ZILEI: După razia poliței, cerșetorii s-au întors în subteran. Evident că nefericiții n-au avut cu ce plăti amenzile. Dar, se întreabă Cronicarul, ce vor să dovedească asemenea razii făcute în miez de iarnă? Grija față de imaginea metroului? Dar grija față de soarta aproapelui nostru lipsit de adăpost în miezul iernii chiar nu contează? Unul dintre polițiștii care au primit ordinul "să curețe" metroul de cerșetori a declarat unui post de televiziune că acești oameni ar trebui ajutați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
desen prin acele linii care subliniază tenta negativă. Tango, una dintre cele mai jucate piese a lui Mrozek este mai mult decît atît. Ea conține comentariul cinic și revoltat al însuși autorului, derulat pe zeci de pagini, ca explicație la imagine, dedesubtul caricaturii. Sînt mai multe chei care îți îngăduie accesul în codul lui Mrozek. Evident, nu toate cheile pe care le încearcă regizorii se și potrivesc. Și nu toți cei acceptați pătrund prin același loc. Astfel încît nu văd aceleași
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
cal, haine, ziare, cărți umplu, de-a valma, scena, dezordinea acestei familii exprimîndu-se și vizual, la propriu, pentru ca mai tîrziu, la pauză, haosul să fie "aspirat", lăsînd la iveală un podium gol și curat, pe care se va juca . O imagine extraordinară, cu un impact acut, a cărui forță este atenuată de elementele de kitsch, prea vizibile și neepurate complet, odată cu dezordinea. Pe de altă parte, Gelu Colceag este atras de investigarea în zona micimii umane (mărturie stau alte două montări
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
care s-a încheiat. Aveam 9 ani când un unchi, bariton la el acasă, m-a luat binișor de mână și m-a dus la Operă. Aceasta este singura mea amintire de pe atunci care și-a păstrat în flou-ul imaginilor pierdute conturul vizibil: ca o fotografie. Văd scena îndepărtată; văd un plan static. Unul singur. Dar știu cine cânta în Bărbierul din Sevilla: Figaro se numea Alexiu Rosina era Margareta Metaxa, Almaviva ' Viorel Chicideanu, Don Basilio... ei da! era chiar
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
din punct de vedere stilistic, și, din cînd în cînd, sinonimele populare și familiare puzderie și droaie. Cum am mai arătat și în alte rînduri, metaforele sînt periculoase prin riscul de activare a laturii lor concrete, care poate să producă imagini involuntar comice. Un exemplu mai vechi, la limita acceptabilității, mi se pare a fi enunțul despre "valul de prostituate din fostele țări comuniste" (EZ 135, 1992, 5). Stîngăcia sa este însă minoră în comparație cu aceea a unui titlu recent: "Salbă de
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
pe care au văzut-o numeroși telespectatori, dl Vîntu e o persoană care se supraevaluează știind că nu e cazul. D-sa a visat un vis care s-a transformat treptat în coșmar. A rămas cu gesticulația visului și a imaginii pe care și-a construit-o despre sine. Verbal însă dl Vîntu e bîntuit de frica nebună de a nu călca pe vreun bec care l-ar putea scurtcircuita. Dl Vîntu a pozat în victimă a cinstei și onoarei sale
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
al evoluției, al unei etape a celor doi artiști. "Un adevărat scenograf de teatru își va considera schițele ca fiind mereu în mișcare, în acțiune, în relație cu ceea ce actorul aduce unei scene în timpul desfășurării ei. El vede, deci, nu imaginea scenică, ci imaginea scenică în mișcare", spune, într-o operă fundamentală, Peter Brook. Aceasta a fost și demonstrația Costumelor în care Dan Puric a rămas pe scaunul regizorului. În jurul unui mic nucleu, al cărui magnet a fost Carmen Ungureanu, Puric
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
unei etape a celor doi artiști. "Un adevărat scenograf de teatru își va considera schițele ca fiind mereu în mișcare, în acțiune, în relație cu ceea ce actorul aduce unei scene în timpul desfășurării ei. El vede, deci, nu imaginea scenică, ci imaginea scenică în mișcare", spune, într-o operă fundamentală, Peter Brook. Aceasta a fost și demonstrația Costumelor în care Dan Puric a rămas pe scaunul regizorului. În jurul unui mic nucleu, al cărui magnet a fost Carmen Ungureanu, Puric a coagulat o
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
număr, în majoritate echipament de travaliu) au jucat un rol în sărăcirea atmosferei, în senzația că asistăm, ca niște favorizați, la o repetiție fără costume, doar cu cele sosite de la croitorie. Mi s-a părut pe undeva o fractură între imagine - nu voluptoasă vizual ca în alte montări (costum, lumini) - și gîndul regizoral. Deși Puric a mai lucrat cu Irina Solomon. E drept, pornind invers, inventînd un spectacol pentru lumea costumelor. Apoi, găsesc că pe undeva Dan Puric se apropie de
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
dar și onestitatea individualizează și Made in cartier al lui Corneliu Porumboiu UNATC, interesat de motivațiile unor vedete hip-hop. O surprinzătoare capacitate de a defini o psihoză ad-hoc, prin detalii fizionomice semnificative, probează regizorul-scenarist Răzvan Anghelescu, secondat de Claudiu Mahu - imagine, montaj, sunet, autorii unei ironice invitații: Vizitați România. O similară acuitate în urmărirea privirii protagonistului am constatat la Gabriel Scoarță, semnatarul imaginii filmului de ficțiune Kol - UNATC, un fel de acuză satirică intentată unui extenuat corist de biserică avînd și
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
de a defini o psihoză ad-hoc, prin detalii fizionomice semnificative, probează regizorul-scenarist Răzvan Anghelescu, secondat de Claudiu Mahu - imagine, montaj, sunet, autorii unei ironice invitații: Vizitați România. O similară acuitate în urmărirea privirii protagonistului am constatat la Gabriel Scoarță, semnatarul imaginii filmului de ficțiune Kol - UNATC, un fel de acuză satirică intentată unui extenuat corist de biserică avînd și o frivolă viață nocturnă. Umorul a salvat mai multe filmulețe - unele modeste, simple "glume" gangsterești Ca-n filme de Cipi Nikolin UNATC
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
Intoleranța este ruptura dintre intelectuali, pe de o parte, care merg spre lumea vestivă, spre valorile timpului în care trăim, și restul populației, pe de altă parte, care păstrează o tradiție răsăriteano-balcanică." Dublu învingător avea să fie Mecano - exercițiu de imagine al lui Daniel Șerbănică, regizat împreună cu Florin Șerban și Cristian Nemescu: premiul de popularitate și premiul criticii răsplătind alegoria industriei falimentare ce rezidă într-o unică piuliță! Secondat de harnicul scenarist Tudor Voican, același Cristian Nemescu a mai agonisit ceva
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
al dorinței către împlinire". Prestația protagonistului Aurelian Bărbieru a fost încununată cu premiul de interpretare masculină susținută fiind și de palpitul manevrelor digitale. Uzînd doar de un nesfîrșit travling, echipa londoneză a filmului Standing still - scenariul și regia Lija Ingolfsdottir, imaginea John Ward - și-a adjudecat premiul de regie recompensînd măiestria în prezentarea unei cozi la bilete, o adevărată galerie de tipologii umane. La categoria 16mm, cel mai bun film de ficțiune a fost considerat Zbor de Geanina Grigoraș, o mică
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
academică (e de notat influența sa asupra studiilor central și est-europene din Statele Unite). Trebuie totuși atrasă atenția asupra unui lucru: Orientalism nu trebuie citită în cheia Ciocnirii civilizațiilor a lui Huntington, deși tentația e mare. Apărînd dreptul 'orientalilor" la propria imagine și la propria voce, Said nu face o apologie a islamului ori a lumii asiatice în general și nici nu defăimează cultura occidentală. Ceea ce susține Edward Said nu e o inversare a raporturilor de putere, ci dialogul tolerant de pe poziții
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
în volumul colectiv Ferestre 98: poeme în proză care nu depășesc niciodată o jumătate de pagină. Textele par fragmente de jurnal, dar au în același timp construcție poetică, se bazează pe un anumit sunet, pe o asociere inedită, pe o imagine centrală în jurul căreia crește de obicei un filigran grațios de cuvinte bine alese și probabil îndelung cizelate. Procedeul ar fi la o adică obositor, redundant și pretenția de a face o carte din cîteva zeci de asemenea texte ar fi
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
mini-poemelor din E vremea să porți cercei se schimbă însă cu totul. Autoarea a împlinit 30 de ani, a depășit chiar această vîrstă grea și scrie mai degrabă despre un prezent înghețat, lăsînd cumva în urmă deopotrivă reveriile și amintirile, imaginile vechi și imaginile construite: "Cîndva mi se părea ușor să-mi iau bocceluța și să plec. Un gest de rezervă totdeauna amînat. Pînă cînd am devenit un balot plin de haine vechi, amintiri răzlețe și tot felul de texte. Abia
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
vremea să porți cercei se schimbă însă cu totul. Autoarea a împlinit 30 de ani, a depășit chiar această vîrstă grea și scrie mai degrabă despre un prezent înghețat, lăsînd cumva în urmă deopotrivă reveriile și amintirile, imaginile vechi și imaginile construite: "Cîndva mi se părea ușor să-mi iau bocceluța și să plec. Un gest de rezervă totdeauna amînat. Pînă cînd am devenit un balot plin de haine vechi, amintiri răzlețe și tot felul de texte. Abia mai reușeam să
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
înlături strat după strat, lăsîndu-mă numai cu strigătul pe mine." E un fel de escatologie a iubirii în toate aceste texte, o izbăvire discretă și personală de toate relele lumii și ale vîrstei grație unei înțelegeri amoroase speciale. întîlnim și imagini ciudate în aceste texte, condimentate cu un suprarealism copilăros și puțin demonstrativ, cîteodată fabula de final e prea apăsată, prea transparentă. Dar toată această carte micuță, pe care îmi place s-o consider un manifest împotriva cantității și zorzoanelor cu
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
și simplu, nu ai cum să le înțelegi altfel. Mulți autori români sînt oarecum "ghetoizați" în mica noastră lume literară. Pentru oricare dintre ei ar fi o mare șansă primirea unei astfel de burse care îți schimbă mult reperele și imaginea de sine. Iar obținerea ei nu ține de nici o cabală complicată, ci de trimiterea, pur și simplu, a unor formulare care sînt apoi evaluate de un juriu anonim. Din martie voi fi în Nada Florilor, într-un bloc în care
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
un juriu anonim. Din martie voi fi în Nada Florilor, într-un bloc în care n-ați vrea să stați Ce părere ai despre ceea ce literatura și tradiția ne-au obișnuit să vedem în "nemți", cum ți se pare comparația imaginii noastre preconcepute cu ceea ce ai găsit aici? N-am avut niciodată o imagine preconcepută despre vreun popor și ideea de "specific național" mi s-a părut întotdeauna destul de suspectă. În orice caz, de la Cantemir la Noica a curs prea multă
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
în care n-ați vrea să stați Ce părere ai despre ceea ce literatura și tradiția ne-au obișnuit să vedem în "nemți", cum ți se pare comparația imaginii noastre preconcepute cu ceea ce ai găsit aici? N-am avut niciodată o imagine preconcepută despre vreun popor și ideea de "specific național" mi s-a părut întotdeauna destul de suspectă. În orice caz, de la Cantemir la Noica a curs prea multă cerneală pe subiectul acesta în cultura română. Un alt mit în curs de
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]