5,553 matches
-
la nivelul departamentului și al unităților de învățământ, în vederea asigurării calită��ii managementului educațional; ... h) organizarea, controlul-verificarea, evaluarea și luarea deciziilor. ... 4. Responsabilitatea implicată de post: a) responsabilitatea privind proiectarea, organizarea, coordonarea, antrenarea/motivarea, monitorizarea/controlul/ evaluarea, comunicarea și autoritatea informală; ... b) responsabilitatea privind corectitudinea și aplicabilitatea documentelor elaborate, corectitudinea aplicării prevederilor documentelor normative; ... c) responsabilitatea soluționării stărilor conflictuale sesizate direct sau exprimate prin reclamații; ... d) responsabilitatea propunerilor decizionale. ... 5. Sfera de relații (comunicare/relaționare) cu: Ministerul Educației și Cercetării Științifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236095_a_237424]
-
ISJ și a grupurilor/comitetelor locale de sprijin pentru îmbunătățirea accesului la educație al grupurilor dezavantajate. 17. Implicarea MECTS, a inspectoratelor școlare și a unităților de învățământ, în parteneriat cu ONG-uri și reprezentanți ai minorității rome (lideri formali și informali), în organizarea unor campanii de promovare a diversității și a interculturalității și de prevenire și combatere a discriminării în învățământ, precum și referitoare la importanța educației preșcolare, gimnaziale, liceale și universitare, de prevenire a absenteismului și abandonului școlar, a abuzului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239021_a_240350]
-
și În alte medii profesionale: spre exemplu, etnografiile consacrate redacțiilor jurnalistice au relevat rolul „consacrator” al etapelor liminare, când nou-venitul este supus la umiliri simbolice și la diverse Încercări referitoare la capacitatea sa de a accepta regulile ierarhiilor formale și informale și exigențele sistemului de lucru din instituțiile mass-media (vezi sinteza În M. Coman, 2007). Riturile de inițiere sunt frecvente În profesiile militare, În cele care implică un grad crescut de pericol (foraje, marină, salvamont etc.) sau În școlile cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care implică un grad crescut de pericol (foraje, marină, salvamont etc.) sau În școlile cu o organizare mai strictă (precum școlile militare, cele normale sau cele sportive). De asemenea, multe echipe din diferite sporturi au proceduri de acceptare, formale și informale, modelate după schemele riturilor de inițiere. Una dintre cele mai interesante aplicări ale acestui pattern ritualic este cea oferită de antropologul Julian Pitt-Rivers (1987), care, pornind de la observația că existența unei funcții utilitare nu reduce cu nimic valoarea simbolică a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elemente constitutive scopuri, structuri (de comunicare decizională, de voturi, de putere, etc) și interacțiuni (relații realizate efectiv În cadrul structurii formale sau În afara acesteia). Participarea reprezintă atragerea membrilor unei organizații (alții decât cei cu atribuții manageriale) În cadru formal și/sau informal, realizării obiectivelor organizației. Proiectarea/planificarea reprezintă stabilirea traiectului (lor) ipotetic (e) de la “ceea ce este” - starea actuală a (sub) sistemului sau procesului organizațional - la “ceea ce trebuie să fie” - starea dezirabilă a (sub) sistemului sau procesului respectiv. Anexa 1 Structura restrânsă a
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
utilizate pentru activități interactive, fie că este vorba despre conversații rapide sau conversații intensive. Există șase tipuri de spații de Întâlnire: ▪ Sală de ședințe mică: un spațiu de Întâlnire Închis, de două până la patru persoane, potrivit pentru interacțiuni formale și informale ▪ Sală de ședință mare: un spațiu de Întâlnire Închis, de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru interacțiunea formală ▪ Spațiu de Întâlnire mic: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de două până la patru persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
informale ▪ Sală de ședință mare: un spațiu de Întâlnire Închis, de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru interacțiunea formală ▪ Spațiu de Întâlnire mic: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de două până la patru persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală ▪ Spațiu de Întâlnire mare: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală Spațiu pentru brainstorming: un spațiu de Întâlnire Închis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru sesiuni de brainstorming
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
mic: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de două până la patru persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală ▪ Spațiu de Întâlnire mare: un spațiu de Întâlnire deschis sau semideschis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru o interacțiune scurtă informală Spațiu pentru brainstorming: un spațiu de Întâlnire Închis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru sesiuni de brainstorming și ateliere de lucru ▪ Punct de Întâlnire: un spațiu de Întâlnire deschis de două până la patru persoane, potrivit pentru Întâlniri informale ad-hoc
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
scurtă informală Spațiu pentru brainstorming: un spațiu de Întâlnire Închis de cinci până la 12 persoane, potrivit pentru sesiuni de brainstorming și ateliere de lucru ▪ Punct de Întâlnire: un spațiu de Întâlnire deschis de două până la patru persoane, potrivit pentru Întâlniri informale ad-hoc Spațiile-suport pentru o clădire de birouri se referă la: ▪ Spațiu de depozitare documente: un spațiu deschis sau Închis pentru stocarea de documente utilizate frecvent ▪ Spațiu de depozitare birotică: un spațiu deschis sau Închis pentru depozitarea materialelor de birou utilizate
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
greu de condus. Desigur, "creșterea în putere a orașelor"1 se datorează recunoașterii importanței crescânde a rolului lor economic. Prin abundența și diversitatea serviciilor și a mâinii de lucru pe care o oferă, prin cooperările mai mult sau mai puțin informale pe care le suscită, prin flexibilitatea pe care o îngăduie, orașul s-ar prezenta ca o asigurare împotriva riscurilor mondializării 2. Eliberat de sub tutela statului, orașul nu a fost niciodată atât de responsabil de propriul destin. Această conștientizare este însoțită
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lungul anilor 1980, raporturile dintre comună și asociații s-au transformat radical în jurul acestei chestiuni a gestiunii serviciilor publice locale. Mediul asociativ "nu mai este considerat un loc de emergență pentru inițiativele locale, care sunt încurajate, urmate și controlate destul de informal (prin prezența aleșilor în sânul asociațiilor), ci un veritabil partener răspunzător de producția de servicii publice locale căruia i se poate reproșa lipsa de profesionalism, dacă este cazul. Astfel, asistăm la apariția unor relații contractuale autentice între comună și mediul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-lea de Hohenzollern Sigmaringen în vederea înhumării la Mănăstirea Curtea de Argeș, județul Argeș, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2003 ; ... b) proiectul " Ziua Europei este și ziua ta", a cărui finanțare a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 98/2003 ; ... c) Reuniunea informală a prim-miniștrilor statelor invitate să adere la NATO cu ocazia Summitului de la Praga, organizată în România în perioada 4-5 aprilie 2003, în baza Hotărârii Guvernului nr. 215/2003 ; ... d) Cea de-a 6-a Conferință ministerială anuală UE - țările
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154961_a_156290]
-
lei reprezentând economii, 740.479 mii lei au fost disponibilizați la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și 402.169 mii lei au fost redistribuiți pentru alte acțiuni aprobate de Consiliul interministerial pentru imagine externă. Anexa 3 BUGETUL Reuniunii informale a prim-miniștrilor statelor invitate să adere la NATO cu ocazia Summitului de la Praga, organizată în România în perioada 4-5 aprilie 2003 Finanțat prin: Hotărârea Guvernului nr. 215/2003 - mii lei - ──────────── Fonduri alocate în bugetul Secretariatului General al Guvernului: 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154961_a_156290]
-
este “școala altfel”. Această paradigmă ar trebui să dizolve toate frustrările că n-ai timp pentru activitățile extrașcolare. Ar trebui să creeze fante pentru creativitate. Originalitatea ar trebui să expandeze în sfărșit prin ochiurile acestui tip de paradigmă care pune informalul în formal. De multe ori ceea ce este formal este și excesiv de rigid, ori mult prea sec, ori superficial, ori restrictiv. E nevoie de un suflu de prospețime, de un gen de implicare pe orizontală, de o adiere de nonconformism în
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
elemente ale organizației. 2. presupunerile implicite, cu referire la credințe, percepții de care membrii organizației nu sunt conștienți și care sunt considerate ca fiind de la sine înțelese. Componentele observabile ale culturii organizaționale se referă la: 1. normele comportamentale, formale și informale. Primele sunt determinate în cadrul organizării manageriale și sunt predominante în cadrul organizației. Cele informale sunt reprezentate de așa-zisele reguli nescrise ale organizației; 2. statutul, adică poziția și prestigiul unui individ. Acesta poate avea o triplă determinare: ierarhică (formală) conferită de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
membrii organizației nu sunt conștienți și care sunt considerate ca fiind de la sine înțelese. Componentele observabile ale culturii organizaționale se referă la: 1. normele comportamentale, formale și informale. Primele sunt determinate în cadrul organizării manageriale și sunt predominante în cadrul organizației. Cele informale sunt reprezentate de așa-zisele reguli nescrise ale organizației; 2. statutul, adică poziția și prestigiul unui individ. Acesta poate avea o triplă determinare: ierarhică (formală) conferită de postul ocupat, personală (sau informală) conferită de aptitudinile și cunoștințele angajatului și funcțională
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
organizării manageriale și sunt predominante în cadrul organizației. Cele informale sunt reprezentate de așa-zisele reguli nescrise ale organizației; 2. statutul, adică poziția și prestigiul unui individ. Acesta poate avea o triplă determinare: ierarhică (formală) conferită de postul ocupat, personală (sau informală) conferită de aptitudinile și cunoștințele angajatului și funcțională conferită de profesie și tipul de activitate; 3. alte componente precum simbolurile, istorioarele, ritualuri și ceremonii, limbaj, sloganuri, mituri și eroi, etc. Pe baza cercetărilor efectuate în perioada 1994 2002 asupra culturii
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
mamă, iar notele proaste le pune pe seama relației deficitare cu tatăl ei. Percepția problemei clientei de către cei din jur. Diriginta o consideră pe C.L. o elevă „problemă” ca urmare a influenței negative pe care o manifestă asupra colegilor în calitate de lider informal al clasei. Colegii o privesc cu admirație, ca urmare a statutului material de care se bucură. Evaluarea inițială. Clienta trebuie încurajată în direcția restabilirii legăturii afective cu tatăl. O relație stabilă cu acesta ar putea contribui la înlăturarea tulburărilor comportamentale
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
În abordarea sa asupra procesului de regionalizare, Benedek József identifică următoarele trei moduri fundamentale de regionalizare [2004, p.32-33]: regionalizarea normativ - formală care se referă la cadrul instituțional al regionalizării, având caracter normativ pentru societate (împărțire administrativ - teritorială); regionalizarea simbolic - informală, determinată de apartenența culturală și de grup; regionalizarea pozitivist - științifică, utilizată de știință în crearea spațiilor determinate de construcțiile raționale ale realității din diferite domenii (spațiul geografic, spațiul social, spațiul economic, etc.). Triada modurilor de regionalizare argumentează clasificarea propusă de
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
elevilor și de integrare a lor în societate și una secundară - furnizează populației din zonă modele comportamentale. Școala este un sistem formal și un mediu de relații în formare. Este formală pentru că prescrie norme și reguli, sancționează conduitele individuale și informală, pentru că răspunde nevoilor reale ale indivizilor. În societatea contemporană activitatea umană este supusă unui proces de organizare și structurare atât pe plan individual cât și pe plan social. Organizarea răspunde nevoii de a obține rezultate superioare, eficiență sporită, nevoie ce
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
activități (managerial - administrativă și pedagogică) sunt întâlnite la nivelul organizației școlare și sunt în relație de interdependență, totuși pare să domine activitatea pedagogică. Astfel rezultă o altă caracteristică a organizației școlare și anume prezența în mai mare măsură a aspectelor informale și expresive. Această manifestare este determinată atât de prezența elevilor, care au propria cultură, dar și faptului că logica pedagogică solicită din partea cadrelor didactice creativitate și imaginație în activitatea lor, dar și în comportament. Școala, mai mult decât alte organizații
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
organizaționale, să respecte ierarhiile superioare. Elevul care reușește să facă față solicitărilor sistemului fără a se supune excesiv regulilor și normelor are șansa succesul personal de către comunitatea școlară; * școala, ca organizație socială, este, în același timp un sistem formal și informal. Este formal deoarece prescrie reguli, norme, controlează și sancționează conduitele individuale prin raportare la aceste norme. În acest cadru formal de dezvoltă relații interpersonale informale precum simpatie, antipatie, prețuire, dispreț, alegere, respingere între elevi, între elevi și profesori sau între
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de către comunitatea școlară; * școala, ca organizație socială, este, în același timp un sistem formal și informal. Este formal deoarece prescrie reguli, norme, controlează și sancționează conduitele individuale prin raportare la aceste norme. În acest cadru formal de dezvoltă relații interpersonale informale precum simpatie, antipatie, prețuire, dispreț, alegere, respingere între elevi, între elevi și profesori sau între profesori; * relațiile dintre nivelurile ierarhice, dar și dintre membrii oricărei organizații sociale, deci și ai școlii, nu pot fi menținute fără o comunicare eficientă. La
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
deci și ai școlii, nu pot fi menținute fără o comunicare eficientă. La nivelul școlii comunicarea poate menține distanța dintre indivizi cu funcții și statusuri diferite sau poate contribui la stabilirea unor relații socio - afective. Nu trebuie neglijată importanța canalelor informale de comunicație ce pot deveni adevărate „instrumente” de cunoaștere a elevilor (A. Neculau, Ș. Boncu, 1999, pp.232 234). Aceste caracteristici ale sistemului școlar nu trebuie înțelese ca fiind separate, independente. Ele se află într-o interacțiune permanentă și se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
învățare, care reproduce normele și valorile deja existente, dar, în același timp stimulează inovația și progresul. De asemenea, la nivelul organizației școlare există funcții, roluri și statusuri delimitate ierarhic, intre care se stabilește un sistem de comunicare formală, dar și informală. Nu în ultimul rând, școala presupune prezența unui mare număr de indivizi care acționează în vederea atingerii unor scopuri comune. I.2 Climatul școlii Viața organizației școlare nu se rezumă doar la activitățile desfășurate, ci se referă și la stările subiective
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]