6,649 matches
-
gestalt, dar completat cu o metodologie aparte de considerare a suportului primar al "experienței", a ceea ce era considerat un dat primar elementar al conduitei conștiente, capabil a se organiza în agregate mediatorii. Termenul gestalt explica producerea senzației, a memoriei, a intuiției sensibile, inclusiv personalitatea. Pentru psihologia gestaltistă, termenul de structură sau "formă" este expresia unui întreg, a ceva preexistent în creier, actualizat cu ocazia acțiunii agentului stimulator. Existența unor asemenea forme sau structuri nu putea fi explicată simplist, doar pe baza
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
iluminare, adică un "insight", cu care animalul ajunge la descoperirea soluției. Acesta corespunde cu o restructurare a câmpului percepției, care se produce în acord cu noua însemnătate a situației dată de problema ivită. Conceptul cel nou este cel de insight (intuiție), care va genera pe mai departe nenumărate discuții și dispute. În acord cu vechile teorii, "atomii" senzoriali, de întrepătrundere dintre elementele reflectate, considerați (asociativ) ca stând la baza reflectării, ascultau de legi de funcționare asemănătoare cu cele care acționează în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
selecție a textelor / 224 6.2. Analize cantitative, semantice și pragmatice / 230 6.2.1. Analiza semantică / 231 6.2.2. Analiza contrastivă / 233 Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu / 241 Anexe / 259 Bibliografie / 283 Indice / 297 Abstract / 301 Prefață Intuiția directă și simplă a bunului simț teoretic ne poate spune de la început cât de interesantă ar fi o analiză semiotică a limbajului politic eminescian. S-a glosat gazetărește îndelung, s-au făcut și unele încercări mai temeinice, asupra acestei laturi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
miza teoretică a lucrării Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, a doamnei Mihaela Mocanu, întrucât își propune să facă tocmai ceea ce s-a făcut mai puțin: o investigație obiectivă, ghidată de precizia și neutralitatea unei metode științifice. Desigur, conform nu numai intuiției noastre, dar și declarației explicite de intenții a autoarei, analiza limbajului politic eminescian caută informații relevante cu privire la opțiunea și atitudinea politică a emitentului mesajelor. Iar semiotica, cu orizontul ei integrator, favorizează colaborarea și integrarea mai multor discipline lingvistică, sintaxă, pragmatică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și morală înțelepciune de om superior, genial se cuprinde în acele buletine politice, dări de seamă teatrale, notițe despre cărți, care aveau simpla menire de a umple coloanele goale ale bietei foi ieșene. La fiecare moment, marea sa putere de intuiție fixează puncte sau deschide perspective cu totul nouă. Din viața sa trecută cunoștea tot prezentul românilor, în câțiva ani căpătase o vedere clară asupra trecutului lor întreg, păstrase toată vigoarea spiritului său filosofic, și oricând el stăpânea subiectul său, fie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vedere în cazul analizei limbajului politic al presei din secolul al XIX-lea: 1. Injurii, 2. Social, 3. Familie, 4. Prieteni, 5. Oameni, 6. Emoțional, 7. Emoțional pozitiv, 8. Emoțional negativ, 9. Anxietate, 10. Furie, 11. Supărare, 12. Rațional, 13. Intuiție, 14. Determinare, 15. Nesiguranță, 16. Siguranță, 17. Inhibiție, 18. Perceptiv, 19. Vizual, 20. Auditiv, 21. Tactil, 22. Sexual, 23. Muncă, 24. Realizări, 25. Nerealizări, 26. Agrement, 27. Financiar, 28. Religie. Menționăm că am păstrat codurile aferente fiecărei clase semantice în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să afecteze imaginea creatorului, pentru că, dincolo de potențialul semnificativ și specificul părților, miracolul este al întregului... Anexe Anexa 1. Adnotări clase semantice 1. injurii 2. social 3. familie 4. prieteni 5. oameni 7. emoțional pozitiv 8. emoțional negativ 12. rațional 13. intuiție 14. determinare 15. nesiguranță 16. siguranță 19. vizual 20. auditiv 21. tactil 23. muncă 24. realizări 25. nerealizări 26. agrement 28. bani 29. religie Anexa 2. Adnotări lexic publicistic eminescian Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică Liberalism liberalism 35
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Anexa 3. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1877 Clase lexicale Pressa 1877 România liberă 1877 Românul 1877 Timpul 1877 Religie 0.308 0.459 1.271 1.794 Familie 0.154 1.606 0.565 0.000 Intuiție 0.616 0.229 0.282 0.448 Nerealizări 1.541 1.147 1.130 1.794 Vizual 3.698 2.752 3.390 5.381 Muncă 1.233 2.752 1.130 2.691 Inhibiție 5.855 3.899
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Auditiv 0.308 0.229 0.565 0.000 Anexa 4. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1878 Clase lexicale Pressa 1878 România liberă 1878 Românul 1878 Timpul 1878 Familie 0.127 1.701 1.276 1.276 Intuiție 0.127 0.340 0.580 0.580 Nerealizări 1.906 1.701 2.088 2.088 Religie 0.381 1.361 4.060 4.060 Vizual 2.160 6.463 2.900 2.900 Muncă 0.635 1.361
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Agrement 0.381 0.680 0.928 0.928 Auditiv 0.381 0.340 0.116 0.116 Anexa 5. Valori ale frecvenței claselor semantice în corpusul din 1880 Clase lexicale Pressa 1880 România liberă 1880 Românul 1880 Timpul 1880 Intuiție 0.228 0.000 0.279 0.725 Familie 0.341 0.287 0.139 0.816 Religie 0.114 0.860 0.139 1.269 Nerealizări 1.593 1.289 1.811 3.264 Vizual 2.617 3.295
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
173 8.364 Emoțional pozitiv 5.227 6.863 6.643 6.261 Familie 0.216 0.980 0.699 0.914 Financiar 2.333 3.922 6.250 5.393 Inhibiție 5.184 4.132 3.453 3.885 Intuiție 0.302 0.140 0.393 0.640 Muncă 2.030 1.891 1.573 1.920 Nerealizări 1.685 1.331 1.705 2.651 Nesiguranță 0.907 0.700 1.180 0.868 Oameni 18.747 17.157
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lungul textului, un du-te-vino uneori poate forțat, stîngaci între teme perene, prezente în marile tradiții ale lumii, și condiția socioculturală a religiei în Europa de azi. Voi pune față în față trasee ale cunoașterii mistice și demersuri de antropologie religioasă, intuiții contemplative și rezultate ale unor cercetări foarte aplicate. Dacă încerc să aduc laolaltă chiar dacă nu îndeajuns de bine articulat căile celor însingurați către Cel singur și empiria modernității tîrzii, motivul e că problema șanselor spirituale se joacă tocmai în tensiunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
textul nostru se dorește o contribuție privind stilul religiei în modernitatea tîrzie. E vorba despre un eseu hibrid, unde invocarea unor teme și texte spirituale se îmbină nu numai cu considerații din sfera studiilor religioase, ci și cu tatonări sau intuiții proprii, cu propria perspectivă asupra problemei. Asum acest caracter eterogen al textului în amestecul lui de obiectivitate și participare ca pe un risc necesar pentru a mă apropia de o tematică ce mi se pare interesantă pentru vremea noastră. Capitole
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
formuleze disciplinat, rațional și limpede, dar nu complet adecvat, o revelație, experiența ei teologală, o stare de cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adecvat, o revelație, experiența ei teologală, o stare de cunoaștere directă, sintetică. Conștiința religioasă își poate aminti atunci că o doctrină spirituală capabilă să transforme umanul (sau să îl împlinească) vizează tocmai intuiția intelectuală a Adevărului ; că articularea dintre această intuiție și expunerea ei e decisivă Cînd, în zorii modernității, Nicolaus Cusanus meditează asupra unei metode de armonizare a religiilor, el ocupă aproape tot spațiul tratatului său De pace fidei cu o dezbatere rațională privind unicitatea înțelepciunii divine spre care tind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
capcana imanenței, potrivit lui Berdiaev, performanțele istorice și culturale ale religiei sînt limpede situate de amîndoi în condiția lor secundă, față de care axul credinței își păstrează suveranitatea. Printre alți gînditori contemporani, Koakowski, cu tăișul lucidității raționale, Berdiaev, cu suflul revoluționar al intuițiilor sale, ne pun din nou sub ochi modelul distanței verticale dintre divin și lume. Mai mult decît atît, pentru amîndoi, datele specifice ale modernității oferă un suport privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în schimb, pune la dispoziția cititorului cultivat un set de idei validate de timp, ceea ce echivalează cu un oportun recurs la memorie. Februarie 2010 Teodor Pracsiu ARGUMENT Există valori, cele mai multe, care trăiesc sub o aparență înșelătoare și trebuie vocație și intuiție spre a le anticipa destinul și există valori, mai puține și poate mai mari, care au în ele însele puterea de a-și crea aparența, suprafața și de a se manifesta prin ele. Labiș aparține acestei a doua categorii; el
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
afectat de către acestea și ar suferi schimbări. S-ar putea arăta, probabil, că un astfel de agent nu poate fi nici măcar conectat spațio-temporal cu celelalte părți ale universului, fiindcă atunci ar fi conectat și cauzal. Dacă vrem să avem o intuiție cu privire la aceste lucruri putem să ne închipuim că acest agent se află într-un univers paralel. Într-un alt sens însă, trebuie să ne închipuim că un astfel de agent afectează cauzal în mod continuu toate obiectele din univers (eventual
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
e același lucru a concepe ideea lui Dumnezeu și a ști că el există. Dumnezeu nu este arătat de nici o iluminare subită a intelectului, dar nici nu este o consecință a unei cunoașteri provenite prin simțuri. Și nici chiar prin intuiția nemijlocită a eu-lui ca res cogitans. Acțiunea de surprindere acogito-ului nu este posibilă decât pentru spiritul care se întoarce asupra lui însuși, care se reflectează pe sine, și care se surprinde și se afirmă pe el însuși. În această introspecție
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Doupre consideră că tranziția de la idee la existență poate fi făcută doar cu ajutorul unor evidențe empirice. Putem să îl imaginăm pe Dumnezeu într-o asemenea manieră încât o negare a existenței sale ar fi contradictorie, dar acest proces rămâne o intuiție până când demonstrăm printr-o evidență empirică că într-adevăr există lucrul respectiv 130. William Alston realizează o critică similară arătând că "există" nu poate fi un predicat. Înainte de a atașa un predicat pentru ceva sau cuiva trebuie să presupunem că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concept adecvat". Există o sută de penny în realitate, așa cum există o sută de dolari în sfera posibilului, dar nici un dolar și nici un penny nu poate fi exprimat în totalitate într-un concept. Acest lucru poate fi făcut doar de intuiție deoarece calitatea totală nu poate fi exprimată corespunzător 153. În prima prezentarea a argumentului de către Anselm, acesta considera că lucrurile care există sunt superioare celor care nu există. Aceasta este ideea și forma pe care mulți au criticat-o cu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
descripții 194. Rămâne să ne ocupăm în continuare de propozițiile existențiale de genul "Regele actual al Franței există". Este greu de considerat că o asemenea propoziție nu are înțeles, că ea nu comunică nici o informație și mai mult decât atât intuiția ne îndeamnă să o considerăm ca falsă și să dăm crezare contradictoriei ei "Regele actual al Franței nu există". Teoria existenței propusă de Russell dă sens propozițiilor de genul "Regele actual al Franței există". Funcția propozițională x este astăzi rege
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca fiind ceea ce este în acord cu condițiile formale ale experienței, în timp ce actualitatea este ceea ce este în acord cu condițiile actuale ale experienței. Pentru ca ceva să existe nu este suficient să aibă o esență, trebuie să fie ilustrat și de intuiția empirică. Diferența dintre Leibniz și Kant este dată de felul în care aceștia percep existența și posibilitatea. Dacă pentru Leibniz posibilitatea implică existența, pentru Kant existența implică posibilitatea. Kant admite ca existentă doar lumea actuală, în timp ce Leibniz afirmă că aceasta
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că aceste trei perspective nu sunt compatibile și formează o triadă inconsistentă. O ființă necesară se presupune a avea cunoaștere contingentă 353. Kant a obiectat împotriva conceperii unei perfecțiuni căreia îi lipsește posibilitatea de a evolua, iar Whitehead a rafinat intuiția lui Kant considerând ideea tuturor valorilor posibile, complet actualizate, drept contradictorie. Nu este corect să se spună că la orice problemă există doar soluții bune chiar și Dumnezeu trebuie să ia decizii contingente în procesul creației, nici chiar el nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Astfel, se disting: Factori cognitivi operaționali (intelectuali): inteligența creatoare (care presupune sensibilitate față de probleme, fluență, flexibilitate, capacitate de redefinire); imaginația creatoare (cu variantele efervescența imagistică multidirecțională, imaginația combinatorie În plan figurativ, imaginația probabilistică și analogică), având ca factor deosebit de important intuiția și o formă superioară ingeniozitatea, finalizată În găsirea unor soluții simple, surprinzătoare și originale. Termenul de inteligență provine de la latinescul intelligere, care Înseamnă a relaționa, a organiza sau de la interlegere, care presupune stabilirea de relații Între relații. Chiar terminologia sugerează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]