6,186 matches
-
calcule pentru măsura rochiei comandate de Alimentară. Două thailandeze și-au însămânțat in vitro ideile șefului, așteptând gestația Fătului-Formă. Dunărea tocmai îl trecea pe Alexandru Macedon spre ținuturile sarmaților, când se pare că o tentativă de idee înflori în capul italianului. Tentativa se coagulă în gând colțuros, deveni bulgăre, acesta fu călcat gălăgios în picioare de lăstarii viguroși ai progeniturilor inspirației, inspirația se vizualiză în virtual, tridimensional, arătându-și opulența. Macedoneanul își spintecase secolul cu spada și, pe când limbile ceasului solar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
într-un cimitir, când au găsit-o, în balta de sânge, nu mai avea o pulpă, îi luaseră scalpul, haitele... orașul ăsta plin de muște mari, grase, verzi, câinești, am ascultat un dialog stupefiant la un telefon public, vorbea un italian cu maică-sa: „mamma, e una miseria unica, mamma!”, ei?, mai iubești Capitala? ... Eu sunt născută aici, i-am răspuns, mie îmi place, câteva lucruri ar trebui schimbate, un primar bun ar rezolva... era o discuție interesantă, îl dezvăluia, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
discutat chiar despre aceasta, la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci când ducele Valentino (căci așa i se spunea de obicei lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpânire pe Romagna; căci, atunci când cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii nu se pricep la politică, deoarece, dacă s-ar pricepe, nu ar fi îngăduit ca Biserica să devină atât de puternică. Experiența ne-a arătat, într-adevăr, că puterea
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
sus. După cum am spus, el a fost ridicat în fruntea armatelor de către siracuzani, și și-a dat seama îndată că trupele de mercenari pe care aceștia le aveau nu erau folositoare, deoarece comandanții lor erau la fel cu ai noștri, italieni; și, părându-i-se că nu putea nici să-i oprească, nici să le dea drumul, puse să-i omoare pe toți, iar după aceea purtă război cu armatele lui proprii, iar nu cu cele ale altuia. Vreau să amintesc
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
urmare, întru mărirea voastră. Restul trebuie să-l faceți Domnia voastră. Dumnezeu nu vrea să facă totul, pentru a nu ne lua nouă libertatea acțiunii și partea de glorie care ni se cuvine. Și nu este de mirare că nici unul dintre italienii numiți mai sus nu a putut să facă ceea ce putem nădăjdui că va face ilustra voastră familie, după cum nu trebuie să ne mirăm că, în atâtea răstumări câte s-au petrecut în Italia și în atâtea mișcări războinice, vitejia pare
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
materia gata să primească orice formă. Într-adevăr, însușirile se arată a fi mari în membre, atunci când ele nu lipsesc în capete. Priviți luptele și ciocnirile războinice în întrecerile care au loc între ostași anume aleși, și veți vedea că italienii sunt cu mult superiori celorlalți prin forță, prin pricepere și prin inteligență. Dar, de îndată ce este vorba de armate, însușirile acestea nu se arată. Și totul vine din slăbiciunea conducătorilor, căci aceia care sunt pricepuți nu sunt ascultați, și fiecăruia i
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nu aș ști să exprim setea de răzbunare, credința nestrămutată, cucernicia și lacrimile cu care oamenii l-ar primi. Ce porți i s ar putea închide oare? Ce popoare i-ar refuza ascultarea? Ce invidie i s-ar împotrivi? Care italian i-ar refuza cinstirea ce i se cuvine? Fiecăruia dintre noi stăpânirea barbară îi este nesuferită. Ilustra dumneavoastră familie să-și ia, așadar, această menire, cu nădejdea și curajul cu care se încep toate faptele mari și drepte, pentru ca sub
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Burebista”. Au urmat filmele de capă și spadă. Cu Jean Marais,Gerard Baray,Alain Delon. Au venit în forță și producțiile din țările socialiste.Satirele ungurești și fanteziile cehești,filmele chinezești și coreene au fost apreciate.Filmul francez și cel italian au câștigat teren în fața filmului german. Anii ’80 au impus filmul american bazat pe montaje și trucaje computerizate.„Războiul stelelor” ne-a pregătit pentru „Star Trek” și pentru pelicula „Contact”... Ici colo câte un film italian,rusesc sau francez.Rușii
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
important lucru. Ii privesc pe toți cu bucurie și aș vrea să-i salut pe toți și să le spun că sunt în pelerinaj, dar mă abțin. Mă mulțumesc să constat că în arhitectura locuințelor, ca și în gesticulațiile generoase, italienii sunt aceiași, din Alpi și până la Lampedusa. După Sampierdarena și Sestri Ponente, ies din oraș și mă îndrept spre Pegli și apoi Voltri. Cât pot, evit Via Aurelia, mergând pe străzi paralele cu aceasta, care mereu flanchează marea, alături de calea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
pentru alții, și atâta timp cât nu se vor emancipa prin educație și cultură, nimic nu se va schimba în mai bine. Nu am avut timp să vizitez orașul, care acum este plin cu turiști străini, mulți japonezi, coreeni și italieni pe care-i remarci imediat, datorită dezinvolturii cu care vorbesc și gesticulează. Pelerini nu prea văd, deși sora care m-a recomandat aici la parohie, mi-a spus că sunt al treisprezecelea care apelez la ajutorul ei pentru un loc
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
generală. Discutăm și despre minorități, despre rromi, iar doamna de la Paris spune că o încântă filmul ”Viața țiganilor”, regizat de Emir Kusturiza. Sunt simpatici francezii în discuții, manierați și eleganți. Au o artă a limbajului în care îi depășesc pe italieni. Este ceva propriu culturii franceze, un anume manierism diferit de volubilitatea, fantezia și naturalețea italienilor. Se lasă seara și mă culc devreme. Suntem în total șapte pelerini aici și se pare că doar eu am motive mai religioase, și cele
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
filmul ”Viața țiganilor”, regizat de Emir Kusturiza. Sunt simpatici francezii în discuții, manierați și eleganți. Au o artă a limbajului în care îi depășesc pe italieni. Este ceva propriu culturii franceze, un anume manierism diferit de volubilitatea, fantezia și naturalețea italienilor. Se lasă seara și mă culc devreme. Suntem în total șapte pelerini aici și se pare că doar eu am motive mai religioase, și cele două tinere franțuzoaice, care au plecat prin sat. Dimineața constat că o persoană doarme pe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
muncă. Si un alt aspect al vieții francezilor: Le place foarte mult să stea la un pahar de vin, o cafea sau un suc la o măsuță, în fața barului, discutând îndelung, liniștit, fără a gesticula prea mult, așa cum fac italienii. Si asta mai ales în orele calde ale după amiezii, sau seara. Peste tot, mesele barurilor, ale braseriilor sunt pline, ceea ce înseamnă că totuși, oamenii se bucură de un anumit confort economic, financiar. Franța are o viață publică, tipică, în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
aici, unde suntem cu sutele. Este adevărat ce-mi spunea nu demult un membru al asociației sf. Iacob și anume că pe camino frances, în perioada de vârf, trec zilnic aproximativ 400 de pelerini, cei mai mulți fiind francezi, spanioli, germani sau italieni. Surprinzătoare este creșterea numărului pelerinilor din Coreea de Sud. In urmă cu doi ani, de la Saint Jean au pornit doar câțiva, pentru ca anul trecut numărul lor să treacă de 1400. Interesantă viața într-un astfel de han. Este seară și mai toți
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de decese; ruși: 63 de bolnavi, cu 34 de decese; israeliți: 61 de bolnavi, cu 37 de decese; germani: 43 de bolnavi, cu 28 de decese; unguri: 28 de bolnavi, cu 15 decese; englezi: 21 de bolnavi, cu 15 decese; italieni: 13 bolnavi, cu 10 decese; croați, 10 bolnavi, cu 8 decese; tătari: 6 bolnavi, cu 6 decese 498, sîrbi: 4 bolnavi, cu 1 deces; polonezi: 3 bolnavi, cu 2 decese 499. Rezultă cumva din aceste date statistice că holera a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la masa de adio, fiind invitat să vorbească În numele oaspeților străini, sursa a făcut În mod public un discurs În acest sens, adăugînd că pentru români latinitatea a fost mult timp un zid de apărare. Acest lucru a plăcut mult italienilor, dar a iritat pe un tînăr comunist spaniol (se pare disident filo-chinez), care a ținut să declare că nu este de acord cu acest discurs. Italienii au ținut să se scuze. Sursa a căutat Însă să creeze o atmosferă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
latinitatea a fost mult timp un zid de apărare. Acest lucru a plăcut mult italienilor, dar a iritat pe un tînăr comunist spaniol (se pare disident filo-chinez), care a ținut să declare că nu este de acord cu acest discurs. Italienii au ținut să se scuze. Sursa a căutat Însă să creeze o atmosferă de Încredere În jurul său, Încît acest incident i-a folosit. Era exact o atmosferă necesară unei eventuale contactări a lui din partea organelor de informații italiene. Faptul Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
diferit; să Învețe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalți și că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei Înșiși.”... (Convorbiri cu Octavian Paler Daniel Cristea Enache) 17 martie Citesc În aceste zile o carte a unui italian, Giovanni Sartori, care se cheamă Homo videns, având următorul subtitlu: „Imbecilizarea prin televiziune și postgândirea”. Recunoașteți că „post-gândirea” e o etichetă admirabilă pentru vremea (și lumea) În care trăim! Ea spune limpede și tăios ceea ce eu Încerc să spun, prolix
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
picturile lui cu locuri și oameni din ținuturile natale. Nils Kreuger (1858-1930), unul din marii pictori suedezi, cunoscut mai ales pentru picturile cu subiect istoric. în 1884 a obținut medalia de aur la Salonul de la Paris. Bernardo Cavallino (1616-1656), pictor italian aparținînd școlii baroce, specializat în subiecte religioase. Plantă cu flori mov (Daphne mezereum), una dintre cele mai timpurii flori din pădurile suedeze. Myrica gale, plantă specifică regiunilor din nord, cu boabe amărui, folosite ca adaos la un sortiment de bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
în sufragerie clefăind o roșie sau o jumătate de felie de pită cu o urmă roz - cel mai subțire strat de salată tarama pe care l-am văzut vreodată. Fără îndoială, credeți că formăm un trio ciudat. Probabil aveți dreptate. Italianul de la magazinul de delicatese din capul străzii a rămas uluit când și-a dat seama că locuim împreună. Cele două frumuseți cu care flirtează el cu fiece ocazie și tipa tristă și supraponderală care îi amintește probabil de mama lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
pentru țara aiasta. După ce în iunie rușii o venit peste noi... ― Asta o știm - a intervenit Dumitru - că doar atunci eram în concentrare. ― Iaca că acuma ungurii o furat nordul Ardealului, prin Diktatul de la Viena, ajutați de nemți și de italieni... Se anunță vremuri grele pentru noi, oameni buni... ― Apoi, drept-îi că nu rămâne decât să mai vină cine știe cine peste noi și... - a încercat să-și spună părerea Dumitru, dar crâșmarul i-a luat-o înainte: ― Nu trebuie să aștepți pe
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
tem că - așa cum spun mulți - aiasta-i scânteia care poate aprinde din nou lumea. Da’ ce spun eu? Uite că ați fost martori când spuneau la radio că ungurii ne o luat o bucată din Ardeal, cu ajutorul nemților și al italienilor. Amu’ nu mai știe nimeni unde s or opri nemții... ― Păi, tot despre nemți ne-o spus și în concentrare - a vorbit Dumitru. Cei doi gustau din când în când din cele de pe masă. Pe Aizic îl ascultau fără prea
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
făcut cu ochiul șmecherește, gest pentru care și-a mobilizat toți mușchii trupului. Asta ca să fie și mai elocventă și ca tipul să priceapă. Probabil că te-ai săturat de discursurile astea, i-a spus ea cu fermitate. Tipul, un italian tânăr și deloc urât, a dat din cap, ca și cum ar fi fost amețit. Singurul plus pe care-l avem eu și prietena mea e că nu suntem splendide, așa că ne-am gândit să fructificăm chestia asta la maximum. Putem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
timpului, plângeam de-mi sărea cămașa de pe mine, convinsă fiind că n-o să scap niciodată de durerea aia. Spălam toaletele, așezam mesele și aspiram scările de la Il Pensione cu lacrimile șiroindu-mi pe obraji. Nimănui nu-i păsa. Toți erau italieni. Adică obișnuiți cu emoțiile cele mai violente. Când am auzit vocile ridicate din hol, tocmai încheiasem o partidă zdravănă de plâns și mă absolvisem de necesitatea de a mă demachia oficial. în cămin se întâmplau atât de puține evenimente care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
glob din oglinzi care să spargă lumina în cioburi de speranțe, lipseau becurile colorate care să pâlpâie pe ritmul melodiilor în vogă, dar ne mulțumeam cu întunericul din sală când începea câte un cântec mai de suflet. Pe vremea aceea italienii făceau legea în discoteci și câți pot uita de Al Bano și Romina Power, de Toto Cutugno, de Richi e Poveri sau de Laura Pausini? Nu vă pot spune de ce, când începea un blues, râmâneam de fiecare dată singur. Creața
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]