5,988 matches
-
vestea că marcomanii s-au răsculat. Împăratul refuză să se întoarcă la Roma, motivând că are nevoie de aurul dacilor pentru a plăti solda militarilor din legiunile romane. În această situație, senatorul Attius traversează Dunărea împreună cu Severus și cu câțiva legionari pentru a purta negocieri cu dacii. Ajuns însă pe malul stâng al Dunării, Attius este ucis de o săgeată trasă de străjerul dac Remaxos (Septimiu Sever). Severus se întoarce în tabără cu trupul tatălui său, iar Domițian dispune atacarea Daciei
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
condusă de Oluper (Mircea Albulescu) urma să îi țină în loc pe romani la Argidava. Acolo se dau lupte grele, romanii nereușind să ia decât un prizonier care pune mâna pe o sabie și apoi se sinucide. Rănit în luptă de legionarul Marcus (Sergiu Nicolaescu), Oluper reușește să scape cu viață și ajunge la Sarmizegetusa. Decebal trimite o solie la tabăra lui Domițian, dar mesajul simbolic este greșit interpretat de romani ca fiind o propunere de supunere a dacilor față de Imperiul Roman
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
de luptă. Pentru a-și ascunde greșeala de a trimite o legiune la luptă pe un teren nepotrivit, Fuscus afirmă că ideea atacului i-a aparținut lui Severus (pe care-l credea mort) și dispune decimarea legiunii, primul ales fiind legionarul Marcus, care luase parte la discuția între cei doi generali. Severus nu murise însă, ci fusese doar grav rănit. El a rătăcit prin munți și a fost găsit de Meda, care l-a adus la coliba ei. Fiica lui Decebal
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
de la Aiud, Ghencea, Pitești și altele, pentru bărbați, și Mislea pentru femei. În temnița de la Pitești, dincolo de regimul dur de închisoare, li s-a aplicat deținuților și un regim de îndoctrinare politică prin pedepse corporale, sub supravegherea a doi "instructori": legionarul Țurcanu și evreul Fux. Doi deținuți sioniști au rămas dispăruți"". Ultimii judecați au fost membrii organizației sioniste-comuniste "Hașomer Hațair" care au fost trimiși la "reeducare" la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Câțiva dintre ei nu s-au mai întors. Exemplul lui A
Procesele sioniștilor () [Corola-website/Science/312416_a_313745]
-
categorii sociale. Începând cu anul 1945, toți participanții la manifestații anticomuniste au fost arestați. Membri ai organizațiilor de tineret ale partidelor istorice precum Partidul Național Liberal sau Partidul Național Țărănesc, ori partizani ai fostei Gărzi de Fier considerați a fi legionari au fost judecați abuziv și încarcerați, fiind condamnați la muncă silnică pe durate mari de timp sau la închisoare pe viață. În puține cazuri au fost condamnați la moarte. Aceștia au intrat ulterior într-un circuit de reeducare, în penitenciare
Uniunea Tineretului Comunist () [Corola-website/Science/310762_a_312091]
-
organizație a fost creată, liderii PMR au cerut verificarea atentă a tuturor membrilor, atât din partidul propriu-zis, cât și din organizația de tineret. După procesul de verificare, aproximativ 34.000 de membri au fost excluși, fiind clasificați drept chiaburi, foști legionari, foști membri în partide democratice, membri ai unor culte religioase (exceptând religia ortodoxă, agreată tacit de către conducerea PMR) sau din alte cauze. Epurări au mai avut loc cu alte prilejuri, după toate acestea, UTM numărând aproximativ 650.000 membri. Lotul
Uniunea Tineretului Comunist () [Corola-website/Science/310762_a_312091]
-
1936 a plecat să lupte în Războiul civil din Spania, împotriva forțelor comuniste. A căzut în luptă la 13 ianuarie 1937 la Majadahonda, lângă Madrid, alături de camaradul său Vasile Marin. După cel de-al doilea război mondial, un grup de legionari din exil a luat inițiativa de a ridica o cruce în locul în care a murit . În 1970, cu sprijinul statului spaniol, chiar pe locul în care au murit cei doi camarazi, legionarii au construit un mausoleu monumental, unde, în fiecare
Ion I. Moța () [Corola-website/Science/308853_a_310182]
-
de-al doilea război mondial, un grup de legionari din exil a luat inițiativa de a ridica o cruce în locul în care a murit . În 1970, cu sprijinul statului spaniol, chiar pe locul în care au murit cei doi camarazi, legionarii au construit un mausoleu monumental, unde, în fiecare an, la 13 ianuarie se ține o ceremonie de comemorare.
Ion I. Moța () [Corola-website/Science/308853_a_310182]
-
Rus fusese ocupată de trupele germane. În pofida acestei situații defavorabile intereselor Antantei, implicit ale României, Voicu Nițescu a continuat activ misiunea pentru care fusese trimis de guvernul român și a organizat în Siberia diviziile de voluntari români care, alături de voluntarii (legionarii) cehi și ai altor națiuni est-europene, au jucat un rol extrem de important în prima fază a războiului civil antibolșevic (Războiul Civil Rus). În această calitate, el a luat contact și i-a cunoscut personal pe mulți dintre liderii contrarevoluției (Mișcarea
Voicu Nițescu () [Corola-website/Science/308849_a_310178]
-
de toate acuzațiile. În același an se mută în [[București]], împreună cu familia, devenind primul Secretar General al Mișcării Legionare. În curând va înființa corpul Răzleți, care va avea un rol extrem de important în timpul perioadelor de prigoană, menit să concentreze energia legionarilor din provincie, stabiliți provizoriu în Capitală. La 2 decembrie 1936, [[Corneliu Zelea Codreanu]] instituie gradul de “Comandant al Bunei Vestiri”, cel mai înalt grad în ierarhia legionară. Primii cărora li se va acorda acest grad vor fi membrii fondatori, [[Ion
Gheorghe Clime () [Corola-website/Science/308854_a_310183]
-
rejudecarea a procesului înscenat în 1938. Unul dintre apărători în acest proces a fost avocatul legionar Horia Cosmovici. Procesul a fost revizuit prin Decizia Nr. 4 din 21 Noiembrie 1940 a Comisiei pentru revizuirea proceselor politice, în urma căreia 19 fruntași legionari, printre care și ing. Gheorghe Clime (nr. 12 pe listă), au fost achitați de condamnările pronunțate în urma procesului din iulie 1938. [[Categorie:Nașteri în 1889]] [[Categorie:Decese în 1939]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Legiunea Arhanghelului Mihail]] [[Categorie:Garda de Fier]]
Gheorghe Clime () [Corola-website/Science/308854_a_310183]
-
Comisiei pentru revizuirea proceselor politice, în urma căreia 19 fruntași legionari, printre care și ing. Gheorghe Clime (nr. 12 pe listă), au fost achitați de condamnările pronunțate în urma procesului din iulie 1938. [[Categorie:Nașteri în 1889]] [[Categorie:Decese în 1939]] [[Categorie:Legionari]] [[Categorie:Legiunea Arhanghelului Mihail]] [[Categorie:Garda de Fier]]
Gheorghe Clime () [Corola-website/Science/308854_a_310183]
-
în 1956, în ultimul an de studii, este arestat pe motive politice și exmatriculat împreună cu prietenul său cel mai bun, scriitorul Sorin Titel, pentru „abateri grave de la disciplina de student”. Printre alte motive, a fost acuzat că este fiu de legionar și a avut o educație legionară de la tatl său. Pus sub observație, este eliberat din arest după câteva ore, după ce fusese silit să semneze declarații la Securitate prin care promitea că nu se va implica niciodată în demonstrații cu caracter
Nicolae Mihai () [Corola-website/Science/308962_a_310291]
-
vrut să salveze ceea ce se mai putea salva și a aruncat colacul celor ce se aflau în pericol de a se îneca. Nici în România situația evreilor nu a fost ușoară. Nimeni n-are voie să uite pogromurile înfăptuite de legionari, agentură a hitlerismului în România, din București, din Bucovina, Basarabia, nici trenul morții, nici masacrarea evreilor în Transnistria ori devastarea sinagogilor și profanarea cărților noastre sfinte. Evocând barbariile anilor 1941-1944, consider că este o datorie morală elementară ca să nu uităm
Moshe Carmilly-Weinberger () [Corola-website/Science/309917_a_311246]
-
deținuți proveniți din rândurile militarilor care refuzau să se prezinte la încorporare sau pentru alte infracțiuni cu caracter militar. După ocuparea orașului București de către trupele germane, în închisoare au fost aduși prizonieri de război. În 1940, au fost închiși de legionari politicieni și salariați din aparatul de stat pe care poliția legionară i-a suprimat în celulele închisorii în noaptea de 26/27 noiembrie 1940. În timpul celui de-al doilea război mondial, deși era închisoare militară, a devenit locul de detenție
Penitenciarul cu regim de maximă siguranță București () [Corola-website/Science/309434_a_310763]
-
în calitate de senator, unde s-a bucurat de respect până și din partea unor adversari de temut din rândurile dreptei naționaliste, dar extremiștii radicali nu i-au iertat aceasta. La 11 ianuarie 1936, Șef Rabinul a fost atacat cu gloanțe de un legionar. Din fericire a fost numai ușor rănit. Ministrul de interne - renumitul poet și politicianul antisemit Octavian Goga a minimalizat, într-un discurs parlamentar, gravitatea actului. Ministrul de externe Nicolae Titulescu și ministrul cultelor și-au exprimat consternarea față de atentat, precum și
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
of Terror). Cărțile lui Sven Hassel sunt scrise într-o manieră deosebită, la persoana I, în care cititorul are parte din plin de ororile războiului alături de umorul (câteodată macabru) al personajelor. În afară de Sven, cărțile includ personaje reale ca Alfred Kalb, "legionarul" (ex-membru al Legiunii străine franceze); Wolfgang Creutzfeldt, un om gigant poreclit ironic "Micuțul" ; subtilul hoț Joseph Porta; vechiul sergent Willie Beier, "Bătrânul" ; Julius Heide, un fost ofițer SS și un fanatic nazist, Barcelona Blom, un veteran de ambele părți ale
Sven Hassel () [Corola-website/Science/305014_a_306343]
-
(n. 10 februarie 1900, Crăguești, Mehedinți - d. 1 mai 1967, Freising, Germania) a fost un ziarist, legionar și teolog ortodox în România și în exil (Germania). Din 1941 a fost internat în lagărul de la Buchenwald, până în 1944, datorită faptului că a fost legionar. a colaborat ca gazetar la revista Cuvîntul, editată de Nae Ionescu. În seara zilei
George Racoveanu () [Corola-website/Science/305053_a_306382]
-
la Cannae, întâlnirea dintre români și Hannibal trebuia să fie la scară largă. Fiecare armata avea de la 35000 la 40000 de oameni. Hannibal avea însă din nou elefanți, dar infanteria lui era de mult mai slabă calitate decât cea a legionarilor lui Scipio. În plus Scipio avea și avantajul că reușise să achiziționeze cavalerie numidiană. Scipio a încercat să folosească aceleași tactici pe care le-a folosit Hannibal în lupte, dar nu i-a reușit. Românii erau așezați în 3 rânduri
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
Tunis și jefuind-o de provizii. Cartaginezii nu credeau că tratatul e avantajos și l-au respins. Hannibal a condus o armată formată din mercenari, cetățenii locali și veterani din campaniile sale italiene, si Scipio a condus armata formată din legionari, împreună cu un corp de cavalerie numidiana. Bătălia a avut loc la Zama Regia, aproape de Siliana la 130 km sud-vest de capitală Tunis. Hannibal a fost primul care a ajuns la câmpiile de la Zama Regia, pentru a potrivi și manevră cavaleria
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
atinge soldații. Scipio a creat benzi dintre regimentele armatei pe adâncimea trupelor sale și le-a ascuns cu maniples de sulițari. Planul a fost că atunci când elefanții se apropiau, aceste benzi se vor deschide, permițându-le să treacă printre rândurile legionarilor "și să fie anihilați din spate. Hannibal și cartaginezii s-au bazat pe superioritatea cavaleriei în luptele anterioare, cum ar fi Cannae, dar Scipio, recunoscând importanța lor, a avut loc avantajul cavaleriei de la Zama. Acest lucru să datorat în parte
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
(n. 10 septembrie 1912, Stăneștii de Jos, districtul Siret, Austro-Ungaria - d. 21 noiembrie 1972, Chicago, SUA) a fost un legionar și poet român, care a activat mai mult în exil (1941-1972). Orfan de război după tata (1914) și fiu de plugari sărăciți în timpul războiului, a avut o copilărie dificilă. Și-a făcut studiile secundare că bursier la liceul din Siret
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
Mișcării Legionare din 21-23 ianuarie 1941, devenit indezirabil în țară, se refugiază în exil, unde a cunoscut mai multe stațiuni de popas: Polonia, Germania, Austria, Franța, Canada, Statele Unite. În Germania a fost internat mai întâi în lagărul Rostock împreună cu ceilalți legionari refugiați, apoi în lagărul de la Buchenwald. În „perioadă Rostock”, colaborează masiv la revista "Axa" (serie nouă) de sub conducerea lui Paul Costin Deleanu. După evenimentele din august 1944 când România este invadată de hoardele bolșevice, Vasile Posteuca se încadrează în Armată
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
interbelică, anumiți aromâni din rândurile studențimii din România, au fost membri activi ai partidului de extremă dreaptă și creștin "Mișcarea Legionară", poreclit "Garda de Fier" din cauza stemei sale (6 sulițe perpendiculare câte 3, semănând cu o "zgardă de fier"). Aromânii legionari Doru Belimace și Caranica au fost doi dintre asasinii primului-ministru de atunci Ion G. Duca. Unul din motivele asasinatului l-a constituit faptul că I.G. Duca dispusese oprirea colonizării aromânilor din Grecia, Albania și Bulgaria în Dobrogea . Acestă dispoziție a
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]
-
deoarece aparținea de localitatea Gerlachov. Guvernul polonez, care revendica teritoriul Tatra Înaltă, a denumit muntele "Szczyt Polski" (Vârful Polonez), dar nu și-a exercitat niciodată controlul asupra lui. În 1923, noul guvern cehoslovac a schimbat numele în "Štít legionárov" (Vârful Legionarilor) în cinstea Legiunilor Cehoslovace, dar în 1932 s-a renunțat la această denumire, revenindu-se la cea de "Gerlachovský štít". Ca rezultat al loviturii de stat comuniste din 1948, muntele a fost din nou redenumit în "Stalinov štít" (Vârful Stalin
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]