7,857 matches
-
dornici să îl sprijine și după 24 ianuarie 1859, în vederea realizării întregului șir de reforme de care România avea mare nevoie. Ideea pentru care pledează autorul este una foarte simplă și o dezvoltă în prima parte a cărții, Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea: motivele actului de la 11 februarie 1866 trebuie căutate cu mult înainte de momentul alegerii lui Al. I. Cuza ca domn al celor două Principate. Iar consacrarea unui capitol distinct problemei prințului străin nu este deloc
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
revenirea la numite stări de lucruri dinainte de 1859, mai convenabile lor, detronarea lui Cuza și înlocuirea acestuia cu un principe străin debloca inițiative legislative care, altfel, nu și-ar fi găsit prea curând o soluționare. Oricât de variate erau interesele liberalilor și conservatorilor, o certitudine îi unea în mod indubitabil: stabilitatea politică a Principatelor Române și garanția integrității frontierelor depindeau de reușita "transplantului" dinastic, adică de întronarea unui prinț dintr-o casă domnitoare europeană. Și ca să avem dimensiunea completă a obstacolelor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
București luau o turnură deosebită începând cu vara anului 1865. Vizibil deranjați de modul în care "domnul Unirii" înțelegea să se raporteze la clasa politică în ansamblul ei, acesta având, așa cum bine se știe, tendința de a guverna deasupra partidelor, liberalii și conservatorii în egală măsură acceptau să dea tot mai multă consistență unei alianțe denumită încă din epocă "monstruoasa coaliție". De aici, a pornit însă și tendința de a explica întregul act de la 11 februarie ca o expresie a voinței
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ansamblul ei. În final, vrem să aducem mulțumirile noastre tuturor celor care au avut bunăvoința să sprijine într-un fel sau altul apariția acestei lucrări consacrate unui an de cumpănă din istoria modernă românească: anul 1866. Capitolul I Conservatori și liberali la jumătatea secolului al XIX-lea Un nou regim politic Cunoscut ca an al instaurării monarhiei constituționale în România, 1866 a devenit un reper pentru istoria noastră modernă din perspectiva consecințelor generate de aducerea pe tronul Principatelor Unite a prințului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
existența unui așezământ constituțional 13, contribuiau la prefigurarea unei confruntări între diferite asocieri politice care încercau, fiecare cu mijloacele lor de exprimare, să ocupe un segment important din scena politică. Chiar dacă prima victorie aparținea conservatorilor prin apariția Regulamentului Organic, reacția liberalilor nu putea întârzia. Prima formă destul de articulată poate fi consemnată în dreptul lui Ion Câmpineanu care, în Osăbitul act de numire a suveranului românilor, vorbea explicit despre separarea puterilor în stat, libertatea individului, garantarea egalității în fața legii, libertatea tiparului, responsabilitatea ministerială
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
evenimentele revoluționare, se plasau în dreapta spectrului politic. Practic fiecare grupare politică încerca prin anumite mișcări strategice să ocupe o poziție cât mai bună pe eșicherul politic și în societatea românească în general, pe care ulterior să și-o consolideze. În dreptul liberalilor putem consemna pentru acest moment în sensul amintit chiar Proclamația de la Islaz din 9 iunie 1848, ce jucase rolul de constituție revoluționară prin care autorii ei încercau să impună în conștiința publică faptul că anumite valori specifice liberalismului precum, adevărul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dinspre dreapta spectrului politic, liberalismul românesc avea în vedere îngrădirea puterii în scopul promovării individului ca figură a libertății, dar și un mai larg acces la putere 27, fapt care îl apropia puternic de stânga politică. Aflați în plină ofensivă, liberalii realizau o adevărată invitație către puterea publică nu pentru a-și restrânge competențele așa cum poate ne-am aștepta, ci pentru a crea un cadru în care libertatea individuală să fie protejată. Elementul de legătură între cei care vorbesc în numele liberalismului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ei devenea o preocupare importantă să găsească răspuns la întrebarea cu privire la capacitatea statului de a produce cetățeni liberi prin intermediul sistemului său de drept pozitiv. Abordările din această perioadă arată un anume optimism pe care l-am putea numi constituțional, al liberalilor, întreținut de teorii mesianice precum cele susținute de Nicolae Bălcescu și Siminon Bărnuțiu. Pentru cei doi, reprezentarea politică putea deveni una tot mai întinsă ca urmare a unei forme de libertate apărută în urma unor acte successive de voință ale statului
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
întreținut de teorii mesianice precum cele susținute de Nicolae Bălcescu și Siminon Bărnuțiu. Pentru cei doi, reprezentarea politică putea deveni una tot mai întinsă ca urmare a unei forme de libertate apărută în urma unor acte successive de voință ale statului liberal 32. Dincolo de preocupări de natură teoretică, perioada ce a urmat evenimentelor din vara anului 1848 este una a acțiunilor politice concrete. Astfel, Dimitrie Brătianu este cel care redacta, la mijlocul lunii septembrie, o petiție a românilor adresată către sultan, la 17
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
principala ei caracteristică era nu critica revoluției, ci exprimarea unei îngrijorări față de posibilele consecințe ale unei mișcări politice de anvergura celei de la 1848. Rămas fără prea mare ecou în epocă și repus în circulație de cel care se apropia de liberali după Independență, textul publicat în Gazeta Transilvaniei, la 2 august 1848, anunța într-un fel, prin avertismentul asupra pericolului reprezentat de importul instituțiilor, teoria formelor fără fond: "eu ceream pentru țară instituții potrivite cu istoria ei, cu mersurile ei, după
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Danubiene (1855) o detașare categorică de Revoluția de la 1848. Apelând și la expresii care ulterior vor face parte din recuzita politicii românești precum "doctrine periculoase", "parodie revoluționară", "aberațiile comunismului" sau "naivi sau suficient de perverși"41 atunci când se referea la liberali, el deschidea practic lupta politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La fel de vehement față de liberali era în această perioadă Rosetti Rosnovanu cel pentru care reprezentanții doctrinei liberale erau "oamenii de cea mai rea categorie din 1848", motiv
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
din recuzita politicii românești precum "doctrine periculoase", "parodie revoluționară", "aberațiile comunismului" sau "naivi sau suficient de perverși"41 atunci când se referea la liberali, el deschidea practic lupta politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La fel de vehement față de liberali era în această perioadă Rosetti Rosnovanu cel pentru care reprezentanții doctrinei liberale erau "oamenii de cea mai rea categorie din 1848", motiv suficient de bun, considera el, pentru ca aceștia să nu aibă drepturi politice cu ajutorul cărora să poată organiza controlul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politice, iar existența unui ziar intitulat chiar Constituționarul sub redacția lui Gr.M. Sturdza era o dovadă în acest sens45. Chiar dacă prin "natura" lor comunicau destul de puțin cu electoratul, neobișnuind să se adreseze direct mulțimii cu ajutorul unor adunări populare, așa cum făceau liberalii, și cu toate acestea resimțind nevoia unui spațiu public în interiorul căruia să se poată exprima articulat, reprezentanții conservatorismului românesc acordau întreaga lor atenție înființării unor ziare. Ziare precum Conservatorul, aparținând lui I.H. Rădulescu și N. Russo (1856-1857), și Conservatorul Progresist
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
lor va fi preluat și de alte grupări. Până atunci însă, primele structuri politice cu o anumită ierarhie erau cele conservatoare și aceasta datorită în principal faptului că "ideea" conservatoare începea să capete o anumită consistență. În tot acest timp liberalii încercau prin eforturi consistente să impună problema românească pe agenda publică europeană. Până atunci însă, unii dintre revoluționari întorși în țară duceau alte lupte la fel de importante din punctul nostru de vedere urmărind impunerea ideii de libertate a tiparului. Cel care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pe tărâm constituțional și conform cu ideile și credința lor"64. Ceea ce putea părea surprinzător era faptul că, într-un moment în care miza politică crescuse, iar delimitările din partea celor care se simțeau mai aproape de conservatorism deveneau numeroase și chiar categorice, liberalii preferau să vorbească în continuare în termeni abstracți aproape, accentuând nota națională a discursurilor, în locul unor clarificări doctrinare. Când spunem aceasta ne gândim la faptul că, în timp ce Nicolae Kretzulescu vorbea public despre spiritul de anarhie și-l localiza în rândurile
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
preferau să vorbească în continuare în termeni abstracți aproape, accentuând nota națională a discursurilor, în locul unor clarificări doctrinare. Când spunem aceasta ne gândim la faptul că, în timp ce Nicolae Kretzulescu vorbea public despre spiritul de anarhie și-l localiza în rândurile liberalilor (" Ideile cele mai demagogice, sub masca liberalismului, s-au răspândit în țară într-un mod amenințător chiar pentru existența noastră națională"65), I.C. Brătianu se pronunța în termeni generali într-un articol program electoral, din august 1857, în favoarea constituirii unui
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
obligații civile și politice egale 66. Prin accentul pus pe ideea de românism, Brătianu anunța încă de pe acum apariția unui liberalism cu o pronunțată componentă națională. Nu peste mult timp, în mod surprinzător, îl vom găsi pe viitorul lider al liberalilor români mergând pe teoria formelor fără fond și criticând tendința de imitare a civilizației occidentale, pe care el o sesiza în 1859 la nivelul societății românești 67. Moderația de care dădea dovadă prin astfel de intervenții nu-i împiedica pe
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
mai importante figuri ale conservatorilor, ajungând chiar după Războiul de independență să treacă în familia liberală. Ceea ce devenea destul de limpede încă din perioada Adunărilor ad-hoc, dar și în perioada următoare era faptul că, în timp ce obiectivul principal părea să fie același, liberalii și conservatorii români vedeau diferit maniera în care trebuia să se producă modernizarea societății românești. Clivajul existent era evident și din opțiunile lor constituționale 82. O victorie de etapă Asumându-și Unirea Principatelor ca o victorie a grupării din care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
vedeau diferit maniera în care trebuia să se producă modernizarea societății românești. Clivajul existent era evident și din opțiunile lor constituționale 82. O victorie de etapă Asumându-și Unirea Principatelor ca o victorie a grupării din care făceau parte 83, liberalii din jurul lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti decideau, imediat după alegerea unuia dintre ei în fruntea statului, implicarea în procesul de modernizare al României. Intenția de a participa la transformările ce urmau să aibă loc devenea evidentă încă din
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
datorită calităților morale deținute și a contribuției pe care o puteau aduce la dezvoltarea economică. Pentru Brătianu existau astfel premisele necesare integrării națiunii românești în rândul "societăților europene"84. În acest context, nu era o surpriză susținerea aproape necondiționată de către liberali a domnitorului ales pe 24 ianuarie 85. Reflectând lipsa de omogenitate din cadrul grupărilor liberale, în primăvara și vara lui 1859, Românul publica mai multe articole în care autori anonimi, după practica epocii, își exprimau convingerea asupra unei strânse legături între
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
eram hotărât să susțin fie și cu forța și printr-o lovitură de stat, drepturile mele și ale națiunii și aceasta n-aș fi putut-o dobândi decât sprijinindu-mă pe nebuni."104 Eticheta de nebuni pusă de Cuza în dreptul liberalilor era una nouă, dar ilustra un pragmatism adevărat din partea celui ales la 24 ianuarie ca domn al Principatelor Române. "Ținerea" aproape a celor amintiți anterior nu însemna sub nici o formă faptul că șeful statului nu se gândea deja ca, o dată
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nu mai era nici o surpriză coincidența dintre momentul trecerii în opoziție a liderului politic luat în colimator de domnitor și redobândirea credibilității de către acesta 107. Din perspectiva apartenenței la aceeași familie politică, încercarea de colaborare de la începutul lui 1860 dintre liberalii din jurul lui I.C. Brătianu și domnitorul Cuza, prin participarea celor dintâi la guvernul lui Nicolae Golescu, în care urmau să dețină cel puțin două poziții foarte importante în arhitectura oricărui guvern respective, cea de ministru de finanțe (I.C. Brătianu) și
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
care urmau să dețină cel puțin două poziții foarte importante în arhitectura oricărui guvern respective, cea de ministru de finanțe (I.C. Brătianu) și cea de ministru de interne (Dimitrie Brătianu), apărea absolut firească 108. Surprindeau în curând intențiile diferite ale liberalilor radicali și cele ale domnitorului. Pentru Brătianu, intrarea adepților săi la guvernare era o bună ocazie pentru punerea în aplicare a unor reforme precum cea electorală, dar și de organizare a unei campanii având drept obiectiv conștientizarea populației asupra libertăților
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
ocazie pentru punerea în aplicare a unor reforme precum cea electorală, dar și de organizare a unei campanii având drept obiectiv conștientizarea populației asupra libertăților și drepturilor deținute în noul context. Toate aceste acțiuni lăudabile, desfășurate în cadrul cluburilor pe care liberalii le deschiseseră în întreaga țară, creau acestora cadrul necesar pentru a prezenta publicului existent în astfel de ocazii numele boierilor care adoptaseră o atitudine ostilă față de revoluția de la 1848109. Văzând în numirea unui executiv liberal o modalitate de "pedepsire" a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de ocazii numele boierilor care adoptaseră o atitudine ostilă față de revoluția de la 1848109. Văzând în numirea unui executiv liberal o modalitate de "pedepsire" a conservatorilor pentru demiterea guvernului Ghica, domnitorul nu dădea din start prea multe șanse unei colaborări cu liberalii. Încercând să dea explicații liniștitoare consulului francez care-și exprima neîncrederea în venirea liberalilor radicali la guvernare, Cuza, potrivit unui raport din 9 mai 1860, întocmit de cel dintâi, declara că: "aducând pe radicali la guvernare a dorit să dea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]