5,534 matches
-
dublată de un proces de șlefuire, determinat de gheață curată sau amestecată cu particule fine de rocă, având o granulometrie asemănătoare nisipului și care constituie „făina de ghețar”. Ghețarul desfășoară o puternice eroziune laterala, cât și o eroziune în sens longitudinal. Roca versanților, afectată de îngheț, prezintă fisuri mari, care înlesnesc ghețarului să smulgă mai ușor blocuri de rocă; eroziunea laterală lărgește mult profilul transversal al văilor glaciare. Eroziunea în profil longitudinal, se deosebește de aceea a apelor curgătoare prin faptul
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
puternice eroziune laterala, cât și o eroziune în sens longitudinal. Roca versanților, afectată de îngheț, prezintă fisuri mari, care înlesnesc ghețarului să smulgă mai ușor blocuri de rocă; eroziunea laterală lărgește mult profilul transversal al văilor glaciare. Eroziunea în profil longitudinal, se deosebește de aceea a apelor curgătoare prin faptul că gheață acționează mai slab acolo unde panta este mai mare. Când panta este mai mică, sau când ghețarul întâlnește contrapante și praguri, forța lui de eroziune devine maximă. Masa de
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
între ele mai jos pe pantă și, apăsând puternic, intensifică eroziunea. În acest fel, pragurile din cadrul văilor glaciare sunt mai puțin supuse eroziunii. Acest mod de a eroda, al ghețarului, în excavațiile din fața contrapantelor se numește subsăpare și creează profile longitudinale în trepte, compuse din praguri și bazinete sau excavații de subsăpare. Eroziunea glaciară are o intensitate diferențiata în funcție de sectoarele sau părțile componente ale ghețarului. Eroziunea cea mai puternică se manifestă în cadrul văilor, unde masele de gheață curg, presează, smulg și
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
brusc deasupra văii principale, colectoare. Ele au primit denumirea de vai suspendate sau troghuri. Un aspect deosebit îl prezintă văile glaciare îmbucate formate dintr-un uluc larg, în interiorul căruia a fost sculptată o vale mai recenta și mai strâmta. Profilul longitudinal al văii glaciare are mari denivelări, formând praguri pe rocile mai dure și cuvete sau bazinete largi pe rocile mai moi. Ele rezultă din procesul de subsăpare glaciară. Primul prag este cel care separă circul de valea glaciară. Adâncirea cuvetelor
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
din plan tind să se perfecteze; se ajunge la un echilibru dinamic transversal, la stabilirea unor raporturi între dimensiunile cursului și curbele sale. Un asemenea echilibru de meandrare nu se formează decât în stadiul când râul atinge profilul de echilibru longitudinal. Buclă interioară a meandrului este folosită pentru așezări omenești, deoarece prezintă o serie de avantaje : are apă în apropiere, domină căi de comunicație obligatorii (drumurile trec prin gâtuirea buclei). Alteori evoluția meandrului poate conduce la apariția unor probleme de ordin
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite de pe versant, precum și conuri de dejecție, formate de afluenții laterali. Aspectul luncii în profil longitudinal este în funcție de marile unități morfologice pe care le străbate râul precum și de rocile traversate. De regulă, lunca se lărgește din amonte spre aval, datorită creșterii volumului de apă și datorită rocii care este mai friabila în această parte. Pe parcurs
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în această parte. Pe parcurs ea poate prezenta lărgiri și îngustări locale, ce merg până la dispariția să. O mare influență, în dezvoltarea albiei majore o au nivelele de bază provizorii, adică: pragurile, cascadele și alte rupturi de pantă ale profilului longitudinal, precum și cheile. Acestea impun formarea în amonte sau în avale de ele, a unei zone inundabile mai largi. În chei, cascade și praguri, lunca dispare de cele mai multe ori. În schimb, în unele depresiuni intramontane, pește zonele subsidențe și pește câmpiile
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
pomiculturii) și așezărilor. Când râul intra în ocean dispare că organism și, o dată cu el întreaga sa activitate. Dacă relieful peste care șerpuiește râul, în înaintarea să spre mare, reprezintă o zonă joasă, atunci aluvionarea se produce peste tot unde profilul longitudinal este sub echilibru; iau naștere astfel, la marginea mării câmpii premarine de nivel de bază. Ele au o oarecare înclinare, dar mult mai mică decât a piemonturilor, deoarece aici ajung numai aluviuni fine, în general argilă și nisip. Pantă lor
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
să fie desenate ochiometric. În funcție de timpul disponibil și condițiile de confort schița poate fi făcută la scară, cea ce însemna cartografiere făcută la fața locului, sau ochiometric, cartografierea urmînd să se facă ulterior pe baza schitelor. Se desenează planul, profilul longitudinal pe axa galerilor și sălilor și secțiuni transversale prin galerii și săli. Deoarece morfologia peșterilor, de cele mai multe ori, este foarte complicată, e necesar mult tact în abordarea măsurătorilor și schițelor. În primul rînd măsurătorile trebuie reduse la orizontală (la dimeniunea
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale, câte una în pereții longitudinali ai naosului și câte una în pereții longitudinali ai pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Ușa de intrare are pe rama portalului un ancadrament dreptunghiular conținând torsade
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un chenar sculptat înspre pronaos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În pereții naosului se află patru ferestre dreptunghiulare: câte una în pereții longitudinali și câte una în axa absidelor laterale. El are o boltă semicilindrică retrasă de la pereți prin intermediul unor grinzi dispuse în retrageri succesive. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată. Prin dispunerea avansată a catapetesmei înspre naos s-au format
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului are o învelitoare din tablă aurită. Interiorul bisericii este luminat prin 13 ferestre (câte una în pereții longitudinali ai pridvorului, câte două în pereții longitudinali ai pronaosului, câte una în pereții longitudinali ai naosului, câte una în absidele laterale ale naosului și trei în pereții altarului: una în axa absideil, una în peretele nordic și încă una în cel sudic). Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși, toate amplasate în pereții
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
sau lamblia ("") este un gen de protozoare flagelate care trăiește în intestinul subțire al omului și al animalelor. Are două forme: trofozoid și chist. Trofozoidul, cu dimensiuni cuprinse între 10-12µ și 5-7µ, este piriform, seamănă cu o pară tăiată longitudinal, fața plată reprezentând suprafața ventrală. Are patru perechi de flageli, care pornesc din corpusculii bazali, doi nuclei, situați în regiunea anterioară și două ventuze folosite pentru a se atașa la peretele intestinal. În partea posterioară se află o formațiune cu
Giardia () [Corola-website/Science/324352_a_325681]
-
a fost mutat mai departe de albia râului Hârtibaciu. În secolul al XIV-lea a fost ridicată biserica - sală din Stejărișu, ea având o navă dreptunghiulară și un cor poligonal. Din construcția originală s-au mai păstrat astăzi doar pereții longitudinali. În momentul fortificării bisericii, undeva prin jurul anului 1500, s-a ridicat în partea vestică un donjon. Această caracteristică este prezentă la toate bisericile satelor învecinate. Astfel în fața bisericii apărea parterul turnului ca un portic boltit cu un portal pe latura
Biserica fortificată din Stejărișu () [Corola-website/Science/326520_a_327849]
-
nici măcar un car). Hramul bisericii este ,Adormirea Maicii Domnului” și a fost târnosita de episcopul Vasile Moga în anul 1838. Zidul masiv al clădirii (grosimea peste un metru) sprijină cele două cupole ale naosului și pronaosului prin arce transversale și longitudinale. (Lungimea bisericii = 24 m; lățimea = 10 m; înălțimea = 24 m). Arhitectura este în formă de navă, iar pictură este realizată parțial în 1842-1856 de Ioan Morariu din Laz în timpul păstoririi Pr.Ioan Breazu (junior), continuată mai târziu de pictorul Hințescu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Laz () [Corola-website/Science/326685_a_328014]
-
Modificările au constat în transformarea lor în monolocuri prin acoperirea postului din față, alungirea aripilor (anvergura) la 12,9 m, revenirea la trenul de aterizare cu roți cu spițe, înguste, dar cu carenaj. Avioanele au fost vopsite roșu, cu dungi longitudinale albe pe fuzelaj. Avioanele au fost înmatriculate YR-ACA, YR-ACB și YR-ACC. După decesul lui Mihail Pantazi, în 1938 avioanele au fost transformate în avioane obișnuite de școală, cu două locuri (dar nu în varianta ICAR Universal Biloc) și revopsite în
ICAR Universal () [Corola-website/Science/325728_a_327057]
-
International Congres Geografic, Moscova, 1976; Aspecte noi în clima Antarctidei, în „Terra” nr. 2, București, 1973; Fenomene climatice în zona subcarpatică de sub Munții Gorjului, în Probleme de geografie a județul Gorj, Târgu Jiu, 1974; • Județul Gorj, București, 1971; • Itinerar meteorologic longitudinal în Oceanul Atlantic și în sudul Oceanului Indian, București, 1974; Am fost în Antarctica, București, 1974; Harta topoclimatică a R.S.R., scara 1:1.500.000, în colaborare, în Atlasul RSR, București, 1977 (în colaborare); • Popasuri pe șase continente, București, 1979; • Geografia Antarctidei
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
magnetizării indusă optic în materiale neabsorbante, efect numit de ei "efectul Faraday invers" se poate pune în evidență cu ajutorul unui montaj experimental compus dintr-un electromagnet (de regulă, o bobină Helmholtz) care are practicat prin polii săi fante pe axa longitudinală, prin care poate trece lumina. O rază, emisă de o sursă de lumină monocromatică, este trecută printr-un polarizor, apoi pătrunde prin deschizătura primului pol, traversează mediul optic (proba plasată între polii electromagnetului) și părăsește electromagnetul prin a doua deschizătură
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
doua deschizătură după care este trecută printr-un analizor. Inducția magnetică a câmpului dintre poli este paralelă cu raza de lumină și valoarea ei poate fi reglată printr-un circuit extern. Lungimea parcusului luminii în mediul optic depinde de dimensiunea longitudinală a materialului plasat între polii electromagnetului. Polarizorul și analizorul sunt montați inițial în cruce. Inițial câmpul luminos fiind stins, la producerea câmpului magnetic se obține lumină, deoarece planul de vibrație a luminii a fost rotit cu un unghi formula 1. Prin
Efectul Faraday () [Corola-website/Science/322012_a_323341]
-
dintre care încăperile de la parter au 309,48 m² și cele de la demisol au 250 m². Intrarea principală este pe fațada sudică de sud și se face prin intermediul unei scări de piatră brută. Interiorul este format dintr-un hol central longitudinal de unde se pătrunde în trei încăperi dreapta și trei încăperi stânga. Demisolul era situat la cota de - 2,70 m, aici pătrunzându-se de la parter, printr-o scară de lemn, precum și direct din exterior, printr-o ușă situată în fațada
Casa Tăutu din Hârlău () [Corola-website/Science/322074_a_323403]
-
următoarea formulă: unde Există diferite tipuri de deformații: Compresia și dilatarea fac parte din categoria deformațiilor volumice. Rezistența la solicitărle transversale se exprimă prin modulul de elasticitate transversal, G, iar rezistența la solicitările normale se exprimă prin modulul de elasticitate longitudinal, E. Se calculează astfel: unde și unde Sub acțiunea unor solicitări externe corpurile deformabile se pot deforma cu viteze diferite. Deformarea poate fi instantanee sau are loc într-un interval finit de timp. Viteza de deformare sau gradientul vitezei este
Reologie () [Corola-website/Science/322216_a_323545]
-
este dezvoltată doar pe malul drept, aici în general terasele se pierd, fiind acoperite de depozite proluvio-deluviale și sunt fragmentate intens de torenți sau sunt îngropate sub depozite piemontane. Albia minoră a văii Borod din cursul superior prezintă un profil longitudinal concav, datorită unei pante relativ mici. Profilul transversal este îngust și adâncit sub forma literei „V” în cursul superior și mediu. Valea în cursul superior este marginită de versanți nu foarte abrupți și impăduriți. Amonte de satul Topa de Criș
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]