6,058 matches
-
, Doina (1946, Galați), poetă, și jurnalistă. În 1970 a absolvit secția engleză a Facultății de Limbi Străine din Universitatea București. În anii studenției a debutat cu poezii în „Luceafărul” (1967). A colaborat, de asemenea, cu versuri la „Viața studențească”. S-a stabilit în Republica Federală Germania în 1975. Doi ani mai târziu (1977), devine redactor al departamentului românesc de la München al postului de radio Europa Liberă, unde activează în calitate de
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
ALMANAH „LUCEAFĂRUL”, publicație apărută la București între 1982 și 1988. Semnează versuri Grigore Hagiu, Adrian Păunescu, Cezar Ivănescu, Grigore Vieru, Nicolae Dan Fruntelată. În volumul pe 1982 figurează un Nicolae Labiș inedit (Seara, după ploaie, între munți), la fel și T. Arghezi
ALMANAH „LUCEAFARUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285266_a_286595]
-
iar împreună cu Theodor Damian fondează publicația „Romanian Medievalia”. Colaborează, de asemenea, atât la revistele exilului: „Unirea” (Viena), „Universul liber” (Hollywood), „Micro Magazin” (New York), „Lupta” (Providence), „Vestitorul român canadian”, „Tricolorul” (Toronto), „Acțiunea românească” (New York), „Miorița noastră” (New York), „Lumea liberă”, „Observator” (München), „Luceafărul românesc” (Montreal), cât și la unele publicații din țară: „Tribuna”, „Ateneu”, „Glasul Bisericii” ș.a. Se observă ușor „deschiderea” nediferențiată a programului literar al lui A., căci un spirit minimal de selecție ar fi impus o oarecare precauție, cel puțin în ceea ce privește
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
special de la T. Maiorescu și I. Negruzzi, care au și participat efectiv la selectarea lucrărilor intrate în sumar. Cele două volume cuprind câteva opere reprezentative ale literaturii române din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Dintre acestea se detașează Luceafărul, tipărit în volumul din 1883 - prima apariție a capodoperei lui M. Eminescu. Faptul avea să confere mai târziu prestigiu atât publicației, cât și Societății „România jună”, al cărei membru poetul fusese cu un deceniu mai înainte. În cel de al
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
în străinătate, A. a tradus în limba maghiară, publicându-le în reviste din Budapesta, unele dintre scrierile lui V. Alecsandri, M. Eminescu, I. L. Caragiale, I. Slavici, B. Delavrancea ș.a. A colaborat la revistele „Alföld”, „Budapesti Szemle”, „Nyelvőr”, „Ethnographia”, precum și la „Luceafărul” și „Convorbiri literare”. A redactat el însuși „Poporul” (26 decembrie 1893 - 4 februarie 1894), foaie de răspândire a cunoștințelor practice pentru țărani, în care textele folclorice ocupau un loc de seamă. În 1887, din însărcinarea societății „Kisfaludy”, A. întreprinde o
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
după 67 de ani, și cuprinde texte lirice culese în aceeași perioadă. A mai publicat o monografie a comitatului Timiș (Temes vármegye, 1912), povești românești traduse în limba maghiară (Román népmesék, Budapesta, f.a.) și articolul Din trecutul poeziei poporane române („Luceafărul”, 1903), în care cercetează influențele folclorului românesc asupra celui maghiar, depistate în texte, melodii, ritmuri, dansuri, sesizând sincretismul creațiilor populare. Concepția lui A. despre folclor, așa cum reiese din lucrările sale, se dovedește una dintre cele mai moderne din epocă. Temeinic
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
la Filiala timișoreană a Uniunii Scriitorilor (1980-1983), secretar literar (1983-1989), apoi redactor (din 1990) la revista „Orizont”. În prezent este președinte director general al editurilor Hestia (fondată în 1991) și Anthropos (fondată în 1995). Colaborează la revistele „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Familia”, „Amfiteatru”, „Lumina”. Mai semnează și cu pseudonimele Andrei Băleanu, Lucian Albu, Ovidiu Constantinescu, Al. Lucian. Debutează cu versuri în „Orizont”(1969), iar prima lui carte, Ideografii lirice contemporane, îi apare în 1977 (Premiul pentru debut al
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
în rubrici distincte: cotidiene („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”), periodice care apar de trei ori pe săptămână („Telegraful român”, „Unirea”, „Drapelul”), săptămânale („Foaia poporului”, „Libertatea” etc.), gazete politice și literare („Revista politică și literară” de la Blaj, „Națiunea” de la Budapesta), reviste literare („Luceafărul”, „Cosinzeana”), gazete social-culturale („Transilvania”, „Deșteptarea” de la Brașov și altele). Pentru fiecare publicație se oferă informații despre directorii fondatori, redactori și colaboratori, tiraje. Sebastian Bornemisa, socotindu-se prea modest să aprecieze și să ierarhizeze în vreun fel această materie, a reușit
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
Din 1996 este senator liberal în Parlamentul României. A debutat cu proză în 1967, la „Gazeta literară”. În 1974 i s-a jucat prima piesă, Umbrele zilei, pe scena teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad. A colaborat la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatru”, „Cinema” ș.a. A scris scenariile unor filme care s-au bucurat de un succes de stimă: La capătul liniei, Omul zilei. Unicul volum de proză al autorului, Cu fața spre ceilalți (1971), cuprinde schițe și povestiri al
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
șmirghel;/ solzii lui, lipiți unul de altul/ și vântul nicidecum nu-l va pătrunde;/ ca un om cu fratele lui așa sunt uniți,/ se țin laolaltă și nu se vor despărți./ La strănutul lui strălucește lumina,/ iar ochii lui, arătarea luceafărului de dimineață./ Din gură-i ies făclii arzânde/ și scapără cărbuni aprinși;/ din nările lui iese fum,/ cuptor ce arde cu foc de cărbuni;/ răsuflarea lui cărbuni,/ flacără-i iese din gură./ Când se întoarce, spaimă-i pentru pentru fiarele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Literatură și demografie / 59 2.2. 1839. Sarsailismul și democratizarea scrisului / 66 2.3. Figuri ale corpului social: multitudinea și cenobitismul / 73 2.4. Geniu și boierie / 80 2.5. Saint-simonismul și știința geniului / 84 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații / 88 2.7. Poezia încarnată / 93 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice / 100 2.9. Literatură cu nume la plural / 104 Partea a treia. MONUMENTALIZAREA / 113 3.1. O altfel de bogăție / 113 3.2
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei limbi odată ce se convine că orice cuvânt separat din corpul sintactic al unui enunț poate face literatură: în "frunza verde" în fața căreia s-au extaziat romanticii noștri, în rimele populare stereotipe pe care le aprecia Titu Maiorescu sau în numele Luceafărului, așa cum a încercat să o demonstreze Dimitrie Caracostea într-o analiză celebră 37. Așadar, pe baza unui raport polemic cu geniul limbii franceze, reamintit cu insistență, concepția herderiană mobilizează o dimensiune radical diferită a limbajului, deplasând reprezentarea mecanismului prin care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
observa rolul disproporționat pe care "fabrica de sfinți" l-a jucat în perioada de formare a culturii literare române: existența unei mitologii a capodoperei, numeroasele forme de adulare a protagoniștilor literari, abundența de clișee elogiative (poetul ca preot, apostol, rege, luceafăr etc.). Toate sunt moduri prin care doxa unei culturi mici tematizează desfășurarea exorbitantă de forțe din jurul obiectului literar, atât pentru producerea, cât și pentru aprecierea lui. Consecința stringentă a acestei teorii estetic-antropologice e că putem fixa pentru cultura română un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
decât un interval reductibil. Saint-simonismul oferea astfel în același timp o formulă prin care optimismul progresist al iluminismului era aplicat în câmpul realităților naționale, și una dintre cele mai simple "rețete" de producere a geniului. 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații Să facem un mic exercițiu de imaginație și să ne punem pe poziția celui care trebuia să producă "un geniu" în virtutea doxei saint-simoniene. Toate "ingredientele" existau deja în societatea românească. Mai întâi, o idee foarte înaltă despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să coreleze rapid activitatea sau existența personalității cu ideea de genialitate. Sunt câteva fraze pe care le reia la începutul fiecărui portret și care spun în esență "da, acesta e cu adevărat un geniu". Cum? Calificându-l ca apostol sau luceafăr, asigurându-i adică pe cititori că exercită o acțiune orientată prospectiv, de anticipare, de deschidere de drumuri. "Unul din acei oameni aleși de provedință, al căror merit e cu atât mai mare cu cât au pășit pre un drum mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre și atunci printre razele luminei vom vedea-o mare și frumoasă, așa cum o dorim!"87. Astfel se constituie ca pandant al apostolatului, figura luceafărului. Ea face parte dintr-o întreagă clasă de imagini astrale menite să reprezinte luminile rațiunii, alături de "stele", "meteori", "raze". Doar că Vulcan simte nevoia să dea o versiune dramatică a înfruntării dintre lumină și întuneric și apelează la figuri ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
anticipatorii: "Puține, foarte puține stele licuriră în aceasta noapte lungă asupra poporului român, cari împreună cu îngerul său apărătoriu i-au indegetat calea cătră venitoriul său cel mândru" va spune Vulcan în introducerea portretului lui Treboniu Laurian 88. Acesta e rolul luceafărului și explicația pentru frecvența lui. O lumină mai puțin puternică, rară, care anunță răsăritul luminii orbitoare: "acei rari luceferi, cari ca rari nantes in gurgite vasto, rari apar pre ingratul orizont al luptelor noastre"89. Îl găsim asociat spiritului filosofic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au indegetat calea cătră venitoriul său cel mândru" va spune Vulcan în introducerea portretului lui Treboniu Laurian 88. Acesta e rolul luceafărului și explicația pentru frecvența lui. O lumină mai puțin puternică, rară, care anunță răsăritul luminii orbitoare: "acei rari luceferi, cari ca rari nantes in gurgite vasto, rari apar pre ingratul orizont al luptelor noastre"89. Îl găsim asociat spiritului filosofic în cazul lui Heliade Rădulescu ("Acest spirit, fără îndoială mare, acuș îl vedem luminând pre altarul poeziei magic ca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
vasto, rari apar pre ingratul orizont al luptelor noastre"89. Îl găsim asociat spiritului filosofic în cazul lui Heliade Rădulescu ("Acest spirit, fără îndoială mare, acuș îl vedem luminând pre altarul poeziei magic ca focul vestal, acuș luminând ca un luceafăr ce apoi se contopește în soarele filosofiei"90), educației în cazul lui T. Cipariu ("a fost de atunci și este în ziua de astăzi luceafărul conducătoriu al școalelor române din Blaș"91) sau al lui Moise Nicoară ("Încă un luceafăr
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
acuș îl vedem luminând pre altarul poeziei magic ca focul vestal, acuș luminând ca un luceafăr ce apoi se contopește în soarele filosofiei"90), educației în cazul lui T. Cipariu ("a fost de atunci și este în ziua de astăzi luceafărul conducătoriu al școalelor române din Blaș"91) sau al lui Moise Nicoară ("Încă un luceafăr pe orizontul întunecos al națiunii române"92). Nu pot încheia această scurtă analiză fără să mă opresc asupra celei mai cunoscute utilizări a figurii luceafărului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
luceafăr ce apoi se contopește în soarele filosofiei"90), educației în cazul lui T. Cipariu ("a fost de atunci și este în ziua de astăzi luceafărul conducătoriu al școalelor române din Blaș"91) sau al lui Moise Nicoară ("Încă un luceafăr pe orizontul întunecos al națiunii române"92). Nu pot încheia această scurtă analiză fără să mă opresc asupra celei mai cunoscute utilizări a figurii luceafărului din literatura română. Iosif Vulcan nu a fost numai cel care l-a botezat pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
luceafărul conducătoriu al școalelor române din Blaș"91) sau al lui Moise Nicoară ("Încă un luceafăr pe orizontul întunecos al națiunii române"92). Nu pot încheia această scurtă analiză fără să mă opresc asupra celei mai cunoscute utilizări a figurii luceafărului din literatura română. Iosif Vulcan nu a fost numai cel care l-a botezat pe Eminescu, ci și cel care a folosit motivul luceafărului în toate textele pe care i le-a dedicat în anul morții. Mai întâi în necrolog
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pot încheia această scurtă analiză fără să mă opresc asupra celei mai cunoscute utilizări a figurii luceafărului din literatura română. Iosif Vulcan nu a fost numai cel care l-a botezat pe Eminescu, ci și cel care a folosit motivul luceafărului în toate textele pe care i le-a dedicat în anul morții. Mai întâi în necrolog: "Națiunea mea, îmbracă doliu!... Literatura noastră, jelește!... Poezie română, plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folosit motivul luceafărului în toate textele pe care i le-a dedicat în anul morții. Mai întâi în necrolog: "Națiunea mea, îmbracă doliu!... Literatura noastră, jelește!... Poezie română, plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..."93. Și apoi după înmormântare: "A fost un luceafăr al poeziei române ș-a trăit în mizerie; dar a vinit moartea, i s-a făcut milă de suferințele lui și i-a stins viața
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Mai întâi în necrolog: "Națiunea mea, îmbracă doliu!... Literatura noastră, jelește!... Poezie română, plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..."93. Și apoi după înmormântare: "A fost un luceafăr al poeziei române ș-a trăit în mizerie; dar a vinit moartea, i s-a făcut milă de suferințele lui și i-a stins viața. E bine cel puțin la înmormântare datu-i-s-au onorurile cuviincioase!"94. Ceea ce trebuie subliniat e faptul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]