12,882 matches
-
și deluvio-coluviale ale rezervațiilor, cu adâncimi diferite de al un sector la altul (de la 0 m la 20 m), din care se alimentează temporar o parte din afluenții de pe dreapta a râului Bahlui și locuitorii satelor Zagavia, Fetești, Scobinți, Poiana Mărului, Buhalnița, Cotnari. Din punct de vedere bio-pedo-geografic "Coasta de tranziție" constituie domeniul de interferență a zonei forestiere cu cea a silvostepei. Aici se întâlnesc câteva areale cu păduri de amestec (fag, stejar, carpen, gorun, jugastru) în partea estică a Dealului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se practică atât în gospodăriile populației cât și în plantații pomicole sistematizate și specializate. Livezi întinse de meri , peri , nuci , pruni s-au menținut până recent în jurul curților boierești, amplasate în Coasta Hârlăului , Holmului (Deleni-Maxut ) formează bazine pomicole specializate pe măr, cireș și vișin care aparțin ,, Coastei Moldovei “ . Din împrejurimile Hârlăului , se exploatează , în cariere , piatră de foarte bună calitate pentru diverse construcții din arealul satelor sau pentru zonele situate în apropierea regiunii aflate în studiu . Hârlăul și zona învecinată este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vis împlinit, în care se prezintă, pe baza unui bogat aparat bibliografic, fără putință de tăgadă, că nordul și nord estul Rolandei ar aparține de drept regatului vecin, Siglanda (Zigland), deoarece siglenzii (ziglii, cum sunt numiți peiorativ) l-au bătut măr pe Roman cel Brav, care a fost obligat să se retragă rușinos pe Muntele Mare. "Atât a fost de brav Roman!" râd de el locuitorii din nord est. "Când vorbesc documentele, armele ar trebui să tacă!" repetă plin de înțelepciune
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a cunoștințelor însușite la istorie și geografie, factorii care au influențat dinamica populației. III. Explicați pe scurt mișcarea naturală a populației României prin interpretarea datelor din tabelul de la pagina 70. IV. Calculați densitatea medie a populației țării noastre, cunoscând nu mărul populației și suprafața României. V. Numiți pe baza analizei hărții densității populației trei județe cu densități peste media pe țară și trei județe cu densități sub 30 locuitori pe km2. VI. Menționați doi factori care au contribuit la creșterea populației
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
țării se disting mai multe bazine pomicole, cele mai mari aflându se în sudul și centrul țării: în regiunea subcarpatică, din Vrancea până în Vâlcea, care include, totodată, județele cu cele mai mari suprafețe cu livezi, unde predomină prunul, urmat de măr; nordul Transilvaniei (județele Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj), în care predomină mărul; sudul și sud-vestul Transilvaniei, cu mari livezi atât de pruni, cât și de meri. În Europa, care este continentul cu cea mai mare pondere în producția mondială de struguri
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se în sudul și centrul țării: în regiunea subcarpatică, din Vrancea până în Vâlcea, care include, totodată, județele cu cele mai mari suprafețe cu livezi, unde predomină prunul, urmat de măr; nordul Transilvaniei (județele Bistrița Năsăud, Maramureș, Sălaj), în care predomină mărul; sudul și sud-vestul Transilvaniei, cu mari livezi atât de pruni, cât și de meri. În Europa, care este continentul cu cea mai mare pondere în producția mondială de struguri și vin, România ocupă un loc important: 6, atât la struguri
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se produc conserve de fructe. • Menționați după analiza hărții livezilor și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
conserve de fructe. • Menționați după analiza hărții livezilor și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de piață
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Potențial turistic: totalitatea obiectivelor turistice, naturale și antropice, dintr-un anumit loc, dintr-o regiune sau țară. Cele cinci mânăstiri cu biserici cu fresce exterioare din nordul Moldovei (Voroneț, Moldovița, Sucevița, Humor și Arbore) au primit premiul „Pomme d’Or“ (Mărul de Aur) pentru valoarea lor artistică. În orașul Târgu Jiu se află ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii: „Coloana fără de sfârșit“, „Poarta sărutului“ și „Masa tăcerii“. ACTIVITățI ECONOMICE 125 Piatra Altarului din
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
tehnico-științific insuficient valorificat, care constituie o premisă de dezvoltare viitoare și mai bună plasare a țării noastre în ierarhiile mondiale. Pe plan mondial, România se remarcă îndeosebi în domenii cum sunt: producția de cereale (mai ales porumb), floarea soarelui, fructe (mere, struguri), la toate acestea înscriindu se între primele zece țări ale lumii; unele produse industriale: instalații de foraj petrolier, tractoare, mobilă, textile, confecții etc.; În afara acestora, pe plan european România se impune și în alte domenii: cultura legumelor (mai ales
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
apelativ generic (numit de specialiști stem, un fel de „nucleu“ al formulei semantice), plus o propoziție atributivă (sau un atribut). De exemplu, București = orașul care este capitala Romîniei. Cuvintele comune pot fi definite în mod similar („omul este ființa care...“, „mărul este pomul care...“, „calul este animalul care...“), diferența constituind-o caracterul variabil al nucleului („ființă“, „pom“, „animal“ etc.) din formula cuvintelor comune, față de caracterul fix al nucleului („loc“) din formula numelor proprii. De fapt, nucleul nu este același la toate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în Banat), Hălmagiu (sat în județul Arad), Hălmașu („vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Ilișua), Hălmăcioaia (sat în județul Bacău), Hălmăgel (pîrîu, afluent de stînga al Băneștilor și sat în județul Arad), Hălmăjanu (deal pe lîngă Cărand). Apelativul maghiar alma („măr“) explică, direct sau indirect, toate aceste toponime. Alma este o toponimizare prin conversiune a acestui apelativ; Almaș toponimizează, tot prin conversiune, apelativul derivat maghiar almás, „livadă de meri“; Hălmașu este o variantă fonetică regională a lui Almaș; Hălmagiu provine din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau indirect, toate aceste toponime. Alma este o toponimizare prin conversiune a acestui apelativ; Almaș toponimizează, tot prin conversiune, apelativul derivat maghiar almás, „livadă de meri“; Hălmașu este o variantă fonetică regională a lui Almaș; Hălmagiu provine din magh. alma, „măr“ + -ágy, „pîrîu, albie de rîu“; Almășel este un derivat toponimic, în limba romînă, de la Almaș, cu sufixul diminutival -el (la fel Almăjel < Almaj, Hălmăgel < Hălmagiu); Almășeni e toponimizarea unui nume de grup cu sufixul -eni („cei veniți din Almaș“); Almăj
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl. glogŭ, „păducel“), Tîrnava (< sl. trŭnŭ, „arbore spinos“), Lipova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Valea Moldișului (toponim în Maramureș), zoonimul legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii forme statale a Moldovei), Măldăeni (localitate în Teleorman). De asemenea, apelativele destul de problematic semnalate, moldău, „ridicătură de pămînt, deal“, măldiș, (a sta măldiș „a sta rezemat“), mulduon (mere mul duoane), moldău, moldou („piatră, bolovan, stîncă“). Apropiind numele Moldova de unele sau de altele dintre cuvintele menționate și de nume sau apelative din limbile populațiilor care au trăit laolaltă cu romînii, o serie de cercetători, de la cronicari și pînă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
viței de vie și prunului. Nu a fost identificată octopina, deși din unele tumori au fost izolate bacterii care o catabolizează. Din tumorile murului sălbatic s-a izolat un imidodiacid de tip succinamopină - leucinopină desemnat anterior IDA-B. În tumorile de măr, afin și viță de vie nu au fost identificate opine detectabile, chiar dacă bacteriile care utilizează asemenea opine au fost prezente. Izolatele bacteriene din prun și cireș prezintă cea mai bună corespondență dintre prezența opinelor în tumori (nopalina) și prezența bacteriilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Sfânta Duminică. Aceasta se preschimbă într-o bătrână sărmană și gârbovită de ani și se așeză la ușa bisericii în zi de sărbătoare, când tot satul era strâns la slujbă. Ca să-i încerce inima, bătrâna i-a cerut băiatului un măr sau un colac, dar acesta nu doar că nu s-a îndurat să facă pomană cu un om sărman, dar i-a și răspuns urât bietei femei. Văzând atâta răutate, Sfânta Duminică se preschimbă la loc, înconjurată de un nor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Stars, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Virginia Cucu, introd. Florin Vasiliu, București, 1995; Un milionar nebun, București, 1996; Genius. Întâmplări din viața mea, București, 1996; Centum, ed. trilingvă, pref. Florin Vasiliu, București, 1997; Născută în castelul lui Dracula, București, 1997; Mărul din poveste, București, 1998; Adam și soțiile sale, București, 1998; Drapelul de margine, București, 1999; Iac’așa. Ieri. Astăzi. Mâine, București, 1999; Șoaptele nucului bătrân - The Whispers of the Old Walnut Tree, ed. bilingvă, București, 2001; Refugiații, București, 2002; Caleidoscop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290164_a_291493]
-
îmbunătățirea memoriei. Testele realizate de specialiști au demonstrat că cei care au petrecut o jumătate de oră pe zi meditând se pot concentra mai bine chiar decât cei care își rezervă timp pentru un somn de după-amiază; 4. Mănâncă regulat mere. Știi că un măr pe zi Ține doctorul departe. Ei bine, se pare că poate Ține și neurologul departe. Mărul poate crește nivelul de acetilcolină și antioxidanți de sânge, care ajută și la protecția celulelor nervoase și neuronilor; 5. Focalizează
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de specialiști au demonstrat că cei care au petrecut o jumătate de oră pe zi meditând se pot concentra mai bine chiar decât cei care își rezervă timp pentru un somn de după-amiază; 4. Mănâncă regulat mere. Știi că un măr pe zi Ține doctorul departe. Ei bine, se pare că poate Ține și neurologul departe. Mărul poate crește nivelul de acetilcolină și antioxidanți de sânge, care ajută și la protecția celulelor nervoase și neuronilor; 5. Focalizează-Ți întreaga atenție asupra
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
se pot concentra mai bine chiar decât cei care își rezervă timp pentru un somn de după-amiază; 4. Mănâncă regulat mere. Știi că un măr pe zi Ține doctorul departe. Ei bine, se pare că poate Ține și neurologul departe. Mărul poate crește nivelul de acetilcolină și antioxidanți de sânge, care ajută și la protecția celulelor nervoase și neuronilor; 5. Focalizează-Ți întreaga atenție asupra a ceea ce vreți să rețineți; 6. Scrie informațiile pe care vrei să le memorezi. Poți face
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de felul în care te-ai obișnuit. 17. O alimentație corectă sporește eficiența învățării Alimentația este extrem de importantă. Dacă ești într-o situație care necesită concentrare maximă poți mânca semințe de floarea soarelui (conțin minerale care ajutăp memoriaă, spanac, pește, mere, banane și grepfruit. Curele cu citrice fac și ele minuni. Consumă mult kiwi, portocale, lămâi. ÎȚi poți face sucuri naturale sau le poți consuma ca atare. Rezultatele vor fi uimitoare. Mănâncă în fiecare săptămână pește. Cerealele sunt și ele indicate
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
cunoaște și să-l "sistematizăm" înainte de a afla cu adevărat cine este "celălalt" (Gergen, 2001). 5.2. Principiul simplei expuneri Vom începe analiza relativității culturale a postulatelor psihologiei sociale cu unul dintre cele mai des confirmate principii: efectul simplei expuneri (mere exposure effect) (Zajonc, 1968). în descrierea sa, psihologul american R. Zajonc a observat cum, pe măsură ce sîntem expuși mai frecvent la un stimul slab negativ, neutru sau pozitiv, ajungem la o apreciere progresiv pozitivă a stimulului (ce este prezentat, de exemplu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]