5,675 matches
-
răsărit, databile odată cu biserica. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Sânculești și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Chituci, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
valoros de cimitirul vechi. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Chituci și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Sânculești, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
de la Curtea de Argeș. Prezentând numeroase elemente bizantino-balcanice, cu vădite împrumuturi din arta romanică și gotică, dar și cu influențe ale Renașterii, picturile din naosul bisericii din Sântămaria-Orlea reprezintă un interesant caz de interferență stilistică, indicând ca posibilă zonă de proveniență a meșterului zona Dalmației sudice. Pentru cea de-a treia etapă de execuție, reprezentativ este decorul pictural al absidei altarului, aparținând stilului bizantin târziu, simplificat însă prin rusticizare. Dacă se ia în considerare faptul că, la mijlocul secolului al XV-lea, Cândeștii din
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
faptul că, la mijlocul secolului al XV-lea, Cândeștii din Râu de Mori intrau in posesia localității Sântămăria Orlea, acestei familii i se datorează, cu cea mai mare probabilitate, finanțarea picturilor din altar și de sub tribuna navei, scene executate de doi meșteri formați în ambianța bizantină sud-carpatică. Un sgrafit latin, din anul 1484, stabilește datarea „ante quem” a acestui nou decor pictural. Alte elemente iconografice sunt vizibile la exteriorul bisericii. La fel ca în cazul bisericii din Strei, un „Iisus-Vir dolorum” este
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
mai mare talent dintre elevii pe care i-am avut"»”, elogiind «"tonul sau de o frumusețe încântătoare"» și «"neobișnuitul sau simt al stilului și sensibilitatea sa muzicală"» Haimovitz folosește de multe ori un violoncel cu un sunet deosebit, fabricat de meșterul venețian Matteo Gofriller din 1710 și pe care l-a primit în împrumut de la văduva lui Pablo Casals, Martha. s-a născut în orașul israelian Bat Yam, la sud de Țel Aviv, ca fiu al inginerului Harry Haimovitz și al
Matt Haimovitz () [Corola-website/Science/316844_a_318173]
-
Popp a fost, însă construit pe acoperișul casei sale. Astfel casa s-a mărit, deoarece Mișu Popp nu a fost doar un pictor academist sau "zugrav de biserici". El a fost un bun tâmplar, dulgher, zidar sau instalator, adică un meșter „"în de toate"”. În mansarda construită de el din podul casei, a avut un atelier de vară, cu pereți căptușiți și numeroase lucrări neterminate sau în curs de realizare. Tot la mansardă a avut și un atelier, utilat complet pentru
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
tron și în 1492 a decis construirea unui nou și măreț castel. La înapoierea din campania din Italia (1495), regele a adus nu numai pradă de război, mobilier, tablouri, statui, ci și multe idei, precum și o echipă de 22 de meșteri constructori, sculptori, ebeniști și grădinari pentru a finaliza castelul și parcul în felul celor văzute în Italia, dar mai fastuos.Printre acești artiști italieni s-au numărat Fra Giocondo, Boccador și horticultorul italian Pacello de Mercogliano. Carol al VIII-lea
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]
-
începutul secolului al XIX-lea, se mai păstrează doar câteva chipuri neidentificabile (prooroci, sfinți taumaturgi) în pronaos și o interesantă reprezentare a „Mântuitorului frângând Pâinea” în altar, deasupra proscomidiarului. Registrul împărătesc al tâmplei, montat la finalizarea lăcașului, dezvăluie penelul unui meșter zărăndean. Cu excepția conscripției din anii 1829-1831, nici harta iozefină a Transilvaniei (1769-1773) și nici celelalte recensăminte ecleziastice ale timpului nu menționează existența sa, ori a unei înaintașe.
Biserica de lemn din Vețel-Vulcez () [Corola-website/Science/317000_a_318329]
-
Filmul se termină cu Oscar, acum regele din Oz, folosindu-și proiectorul ca să susțină convingerea că el este încă un vrăjitor puternic și astfel să păstreze cetățenii din Oz uniți împotriva vrăjitoarelor rele. El oferă, de asemenea, cadouri prietenilor săi: Meșterului Tinichigiu (Bill Cobbs), care l-a ajutat la construirea mașinilor sale, primește un briceag; Knuck (Tony Cox), morocănosul crainic al orașului și un aliat al Glindei, primește o mască cu o față zâmbitoare; mult-încercatul Finley primește prietenia lui Oscar și
Grozavul și puternicul Oz () [Corola-website/Science/328889_a_330218]
-
personalitățile cunoscute ale vremii. Câștigătoarele concursului au fost proiectele trimise sub pseudonimele de “Salus rei publicae” și ”Patria”, ambele aparținând proiectantului Alpár Ignác. Clădirea este executată de firmele Oriold și Endstrasser din Cluj-Napoca, iar finisajele interioare au fost realizate de către meșteri din Cluj-Napoca și din Budapesta. Construcția este finalizată în 1890, fiind finanțată atât de minister, cât și de locuitorii județului, fiecare locuitor contribuind printr-un impozit special de 2%. Clădirea a funcționat ca prefectură până în anul 1920, după care a
Palatul Administrativ din Deva () [Corola-website/Science/328980_a_330309]
-
suma de 1040 florini. Jina era comună grănicerească, deși toți locuitorii erau de religie ortodoxă, religie interzisă pentru o comună grănicerească. Biserica este construită din piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă, iar turnul este acoperit cu tablă. Nu se cunoaște meșterul care a zidit-o și nici arhiereul care a sfințit-o, deoarece în 1795-1801, când a fost dată în folosință, scaunul arhieresc din Ardeal a fost vacant. În interiorul bisericii, deasupra ușii se află o pisanie, din care reiese că a
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
în anul 1945. Reparații mai importante s-au făcut acestei biserici în anii 1862, 1899, de către familia Korniș (așa cum reiese dintr-o inscripție aflată pe fațadă), cât și în anii 1950-1951, 1960, 1966-1967, când lucrările au fost executate sub conducerea meșterului și antreprenorului Ion Costin din Dej, cu contribuția bănească a localnicilor ortodocși din Mănăstirea. În 1991-1992 biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” a fost reparată capital și înfrumusețată cu pictură bisericească, de către pictorul Bumb Constantin din localitatea Cășeiu, prin contribuția credincioșilor din
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul Nicolae Ghika-Budești, cu meșteri italieni. Castelul din Deleni are două etaje, cu corpul central decroșat având fațada principală cu pilaștrii adosați cu capiteluri ionice. În timpul celui de-al doilea război mondial, timp de doi ani (1944-1946), în castelul din Deleni au fost încartiruite trupe
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
toate trei satele, ceea ce azi este comuna Dobrești, aveau 258 familii și 1052 locuitori. Principalele ocupații erau agricultura (pomicultura, viticultura, creșterea animalelor și păsărilor, legumicultura) si activitatile mestesugaresti: rotăritul, dogăritul, țesutul la război, torsul manual (ulterior mecanic la foarte puțini meșteri), croitul și cusutul elementelor de îmbrăcăminte și al vestitelor costume populare, confecționarea de încălțăminte, etc. Erau două categorii de locuitori: moșnenii (țăranii liberi, foarte puțini la număr, care aveau pământ și animale de pe urma cărora supraviețuiau cu familia), pomeniți de pe la anul
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
susținută de schimbarea hramului, de lipsa semnelor de mutare și a inscripțiilor mai vechi, de arhitectura bisericii - foarte asemănătoare bisericilor ridicate la cumpăna secolelor 18 și 19 în zonă. Numele lui Ioan Marcu poate fi al unui ctitor, eventual al meșterului sau crucerului. Un document din 1843 surprinde o echipă de meșteri dulgheri de origine din Morărești, prinși într-o lucrare la o biserică din zonă. Aceștia au fost foarte probabil implicați în ridicarea bisericii din satul lor, un deceniu mai
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
inscripțiilor mai vechi, de arhitectura bisericii - foarte asemănătoare bisericilor ridicate la cumpăna secolelor 18 și 19 în zonă. Numele lui Ioan Marcu poate fi al unui ctitor, eventual al meșterului sau crucerului. Un document din 1843 surprinde o echipă de meșteri dulgheri de origine din Morărești, prinși într-o lucrare la o biserică din zonă. Aceștia au fost foarte probabil implicați în ridicarea bisericii din satul lor, un deceniu mai devreme. De altfel numele așezării, Morărești, indică prezența unei importante familii
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
de origine din Morărești, prinși într-o lucrare la o biserică din zonă. Aceștia au fost foarte probabil implicați în ridicarea bisericii din satul lor, un deceniu mai devreme. De altfel numele așezării, Morărești, indică prezența unei importante familii de meșteri de mori, dulgheri cu cunoștințe tehnice avansate, care prin specializarea și priceperea lor puteau participa și la ridicarea de biserici. Biserica a fost înzestrată cu iconostas, odoare și mobilier încă de la ridicarea sa. Ușile diaconești sunt semnate de donatorii eventual
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
icoane, fiind preferat de mai toți crucerii din sudul țării. Puietul de paltin poate astfel fi atât un simbol al pomului vieții, bine cunoscut în decorul religios și des întâlnit pe portale, cât și o posibilă marcă de recunoaștere a meșterului crucer care a sculptat decorul bisericii. În fața bisericii stă o clopotniță pe patru stâlpi.
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
ceva mai redusă. Către sfârșitul secolului XV s-au reconstruit navele, realizându-se o hală amplă cu patru travee. Noua biserică hală în stilul goticului târziu a fost terminată în anul 1495. Din 1480 s-a păstrat un contract cu meșterul sibian Andreas Lapicida, referitor la lucrările de pietrărie. Probabil că în secolul XIII biserica a fost înconjurată de o curtină simplă, pentru ca în jurul anului 1500 să fie transformtă într-o cetate puternică, la care fortificația este o incintă dublă ce
Biserica fortificată din Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/324390_a_325719]
-
Nastasia), născută în anul 1799 în cătunul Boboiești, fiica a lui Ion Lupu Baboi, venit din Sadova Cîmpulungului prin anul 1774 și căsătorit cu fața lui Ciubuc, venită și ea de peste munți din satul Ciubucani de lângă Toplița. Acest Ciubuc era meșter în turnarea clopotelor, oamenii din sat zicându-i „clopotarul”. El a confecționat clopotul de la biserica ”Sf. Nicolae” din Pipirig și de la biserica ”Sf. Gheorghe” din Gură Largului. Populația comunei Pipirig era la recensamîntul populației și locuințelor din luna martie 2002
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
sfori pentru arcuri, or făcea concomitent ambele lucruri. Este foarte posibil ca așezarea să se fi numit altfel înainte de a o stăpâni Andreico Cordarul. Pe de altă parte, e puțin probabilă ipoteza conform căreia în acest sat existau mai mulți meșteri cordari (producători de sfori pentru arcuri) și de aici să-și ia supranumele Andreico. De asemenea, este cu totul exclusă o altă opinie, potrivit căreia la Cordăreni se „fabricau” coarde (săbii), din moment ce, după cum am amintit deja, acestea se procurau din afara
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
fost realizată între anii 1715-1738, în timpul împăratului Carol al VI-lea, guvernatori ai Transilvaniei în perioada respectivă fiind Sigismund Kornis (1713-1731), Ștefan Wesselényi (1731-1732), Francisc Anton Wallis (1732-1734) și Ioan Haller (1734-1755). Ca zidari și pietrari au lucrat muncitori și meșteri italieni, iar pentru sculptură la porțile cetății și bastioane a fost adusă echipă vieneză, condusă de sculptorul Johann König. În 4 noiembrie 1715 s-a pus piatra de temelie la bastionul Carol dedicat împăratului, situat pe latura de nord. Fortificația
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
numele de "Fototerapie prin laser", deși, chiar și în literatura științifică, acest nume nu s-a impus încă peste tot. Primele utilizări medicale au existat deja la doar câțiva ani după inventarea laserului în 1960. Astfel în anul 1960 Endre Meșter a cercetat la Universitatea Semmelweis din Budapesta influență radiației laser asupra țesutului, în special cu privire la posibilul efect cancerigen. În acest scop el a iradiat pielea unor cobai, care a fost făcută accesibilă în prealabil prin raderea firelor de păr. Rezultatele
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
examinat nu a avut niciun efect cancerigen, ci că părul cobailor tratați s-a regenerat evident mai repede decât în grupul de control. În experimente viitoare ar fi descoperit chiar o epitelizare mai bună a unor răni greu de vindecat. Meșter a publicat rezultatele sale începând cu 1967 în mai multe publicații. Aceste studii sunt văzute de unii autori astăzi că un punct de pornire și o prima dovadă a Terapiei cu laser rece, însă o propagare științifică a experimentelor sale
Terapie cu laser rece () [Corola-website/Science/326981_a_328310]
-
20.000 de lei noi) în amenajarea parcului. Lucrările și procurarea exponatelor au durat patru luni, ocupându-i aproape tot timpul patroanei. Înființată în 2004, această atracție turistică atrage prin farmecul aparte dat de figurinele din ghips, realizate de un meșter brașovean, și de animalele împăiate de profesorul Petru Arhire din Târgu Neamț. Se pare că vecinii de la Casa memorială „Ion Creangă” nu privesc parcul ca pe o concurență: "„La început au avut mici rezerve, dar când au văzut ce a
Parcul tematic „Ion Creangă” () [Corola-website/Science/327018_a_328347]