5,914 matches
-
ca plată în Etiopia și Tibet. Sarea naturală apare sub formă de halit sau sare gemă în anumite roci sedimentare, sau se poate obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare. Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
plată în Etiopia și Tibet. Sarea naturală apare sub formă de halit sau sare gemă în anumite roci sedimentare, sau se poate obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare. Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din grupa
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
obicei nu sunt alcătuite în cea mai mare parte din minerale, mineralele frecvente întâlnite în roci sunt 90 % din categoria silicaților ca olivină, piroxen, amfibol, feldspat sau cuarț acestea fiind întâlnite în roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare. Alte minerale care mai pot fi întâlnite în roci sunt cele din grupa carbonaților și oxizilor în rocile calcaroase.
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară. Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar în forma lor relativ nemodificată. O materie este considerată o resursă naturală atunci când activitățile
Resurse naturale () [Corola-website/Science/304644_a_305973]
-
activități normale în cadrul valorificării resurselor naturale, chiar dacă ultimele pot să nu se găsească în mod normal lângă primele. Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit în materii prime pentru procesele capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol, minerale și alte bunuri luate mai mult sau mai puțin așa cum erau în natură. Resursele naturale ale unei țări determină deseori bogăția sa și statutul său în sistemul economic mondial, prin determinarea influenței sale politice. Statele dezvoltate sunt acelea care sunt
Resurse naturale () [Corola-website/Science/304644_a_305973]
-
și ele se întind de la granița de nord până la cea de sud. Printre cei mai înalți munți se află: Republica Bașcortostan este unul dintre cele mai bogate teritorii în resursele minerale. În republică sunt zăcăminte a peste 3.000 de minerale. Bașcortostanul este bogat în zăcăminte de petrol și a fost unul dintre cele mai importante centre de extracție a țițeiului din fosta Uniune Sovietică. În republică există și zăcăminte bogate de gaze naturale, cărbune, fier, mangan, crom, metale neferoase (plumb
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
foarte dăunător mediului înconjurător. Exemple de telururi: hessit (AgTe), petzit [(Ag, Au)Te], muthmannit [(Ag, Au)]Te], silvanit [(Ag, Au)Te], tetradimit (BiTe), coloradoit (HgTe), altait (PbTe), nagyagit, ce conține aur, telur, plumb, antimoniu și sulf. Alți compuși pot fi mineralele sulfuroase de fier, plumb, zinc, cupru și alte seleniuri. Acizii telurului și anhidrida teluroasă (TeO) sunt compuși slabi; Telurul este un semi-metal de culoare alb-argintie cu structură cristalină hexagonală, cu duritatea de 2,3, foarte sfărâmicios, cu greutatea specifică 6
Telur () [Corola-website/Science/303500_a_304829]
-
secolului XV, editat la Berlin, sunt descrise grenade de mână cu arsenic și alte proiectile cu emisie de gaze și vapori toxici. Trioxidul de arsen poate fi obținut în urma procesării obișnuite a compușilor de arsen, incluzând oxidarea (arderea) arsenului și mineralelor conținătoare de arsen în prezența aerului. Un bun exemplu este arderea auripigmentului, un zăcământ tipic de sulfură de arsen: Însă, majoritatea oxizilor de arsen sunt obținuți ca produse secundare în timpul procesării altor minereuri. De exemplu, arsenopirita, care este o impuritate
Trioxid de arsen () [Corola-website/Science/303501_a_304830]
-
sulfură de arsen: Însă, majoritatea oxizilor de arsen sunt obținuți ca produse secundare în timpul procesării altor minereuri. De exemplu, arsenopirita, care este o impuritate în minerurile de aur și cupru, formează trioxidul de arsen în urma încălzirii în aer. Procesarea acestor minerale este periculoasă și a dat naștere la diverite cazuri de otrăvire. Doar în China minereurile de arsen sunt minate intenționat. În laborator, oxidul poate fi preparat prin hidroliza triclorurii de arsen: Arsenicul se prezintă ca o pulbere fină de culoare
Trioxid de arsen () [Corola-website/Science/303501_a_304830]
-
mare tropicală a lumii. Numele mării nu indică culoarea apei, care nu este roșie. Poate proveni de la exploziile sezoniere ale cyanobacteriei "Trichodesmium erythraeum", de culoare roșie, în apropiere de suprafața apei. O altă sursă ar putea fi munții bogați în minerale de culoare roșie aflați în apropiere, care poartă numele de "הרי אדום" ("hârei edom"). O altă ipoteză o determina numele himariților, un trib local al cărui nume însuși înseamnă "roșu". O altă teorie ar indică faptul că numele "roșu" se
Marea Roșie () [Corola-website/Science/303575_a_304904]
-
de căldură se pierd când cazanul nu este izolat corespunzător. Locomotivele timpurii foloseau în acest scop scânduri, fixate de-a lungul cazanului cu brățări de fier. Metodele mai avansate de izolare presupun căptușirea cazanului cu un mortar pe bază de minerale poroase cum ar fi diatomitul. Alte metode includ folosirea azbestului, vatei de sticlă și a foliei de aluminiu drept izolatori. Frânarea este realizată cu ajutorul unor saboți mari ce presează roțile motoare. La începutul locomotivelor cu abur, aceștia erau acționați manual
Locomotivă cu abur () [Corola-website/Science/303577_a_304906]
-
Agent împotriva decolorării hârtiei, constând dintr-un amestecde trisilicat 0 de magneziu și sarea monosodică a fosfatului de 2,2'-metilenbis(4,6-di- terț-butilfenil) ex 3811 21 00 10 Săruri ale acidului dinonilnaftalensulfonic, sub forma unei soluții în uleiuri 0 minerale ex 3811 21 00 20 Aditivi pentru uleiurile lubrifiante, pe baza unor compuși organici 0 complecși ai molibdenului, sub forma unei soluții în ulei mineral ex 3812 30 80 10 Hexacosahidroxid dicarbonatat de tetraaluminiu și nonamagneziu 0 heptahidratat, acoperit cu
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/90040_a_90827]
-
28 de ani. Expoziția de bază este adăpostită în cinci săli, fiecare cu o tematică aparte și este extinsă pe un spațiu de 473 de mp. Astfel în primele două săli este expusă o expoziție de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mineralele și rocile sunt așezate în ordine sistematică, materialul expus fiind din țară (sectorul minier Baia-Mare și zona munților Metaliferi în cea mai mare parte). Exponatele paleontologice provin de pe teritoriul județului Mureș și din bazinul Transilvaniei. Sala laterală din dreapta prezintă pe
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
la mare adâncime, a descoperit că acest "factor M" era un strat de evaporite, un tip de roci formate prin evaporarea apei, de o grosime de până la 3km. Mostre de sedimente adunate din forajele la mare adâncime în Marea Mediterană, incluzând minerale evaporite, soluri și plante fosilizate, arată că, cu aproximativ 5,9 milioane de ani în urmă, în Miocenul târziu, Strâmtoarea Gibraltar s-a închis iar Marea Mediterană, izolată de Oceanul Atlantic, s-a evaporat. În locul ei s-a format un bazin uscat
Criza messiniană () [Corola-website/Science/303744_a_305073]
-
decât Oceanul Atlantic. Primele dovezi solide asupra secării Mării Mediterane, au apărut în vara anului 1970, când geologii de la bordul navei de foraje "Glomar Challenger", au scos la iveală mostre conținând roci arroyo, silicate roșii și verzi, ghipsuri, anhidrite și alte minerale care în mod normal se formează în urma evaporării apei sărate. O altă mostră conținea un material format dintr-un depozit de nămoluri specifice fundului mării, însă uscate, transformate în praf și transportate de vânturile care băteau pe câmpia abisală, în
Criza messiniană () [Corola-website/Science/303744_a_305073]
-
bronzului. Locuitorii Tartessosului au devenit parteneri comerciali importanți ai fenicienilor, care au construit în apropiere un port propriu, Gades (astăzi Cádiz). Textele antice grecești vorbesc despre un rege legendar al Tartessosului, Arganthonios, cunoscut pentru bogăția sa în argint și alte minerale. Conform acestor surse, el a trăit mult peste durata normală de viață a unui om, însă Arganthonios ar fi putut fi numele mai multor regi tartessieni sau a titlului lor, dând naștere legendei longevității unui singur om. Au fost descoperite
Tartessos () [Corola-website/Science/303784_a_305113]
-
formată din acumularea materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime în manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra), printr-o deschizătura a scoarței denumită ventră vulcanică. Magma este un amestec lichid compus din diferite minerale care se află în stare topită, gaze și bucăți solide de diferite roci. Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecărui strat geologic este determinată de greutatea specifică a rocilor componente. Astfel în centru (miezul Terrei) se găsesc cele mai
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]
-
magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafață printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater puțin adânc se numește "pateră". Cu toate că vulcanii sunt în general asociați cu fenomenul de distrugere, ei au și unele efecte pozitive: minerale din adâncul Terrei fac ca solul din jurul multor vulcani să fie foarte fertil; ei creează noi forme de teren pe fundul mărilor, iar studiul vulcanilor contribuie în mod semnificativ la înțelegerea noastră cu privire la interiorul Terrei. Fenomenul ieșirii magmei la suprafață
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]
-
ul (l.germ. "Korund") este un mineral clasat ca duritate (9) pe locul doi după diamant pe scara Mohs, deoarece mineralul Moissanit cu duritate 9,25 (foarte rar întâlnit în natură) nu este luat în considerare. Din punct de vedere al compoziției chimice este un oxid de
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
ul (l.germ. "Korund") este un mineral clasat ca duritate (9) pe locul doi după diamant pe scara Mohs, deoarece mineralul Moissanit cu duritate 9,25 (foarte rar întâlnit în natură) nu este luat în considerare. Din punct de vedere al compoziției chimice este un oxid de aluminiu având formula AlO, prin urmare aparține de clasa oxizilor, cristalizând în sistemul trigonal
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
aluminiu având formula AlO, prin urmare aparține de clasa oxizilor, cristalizând în sistemul trigonal. Culoarea fiind foarte variată, depinzând de impuritățile existente în cristal. Astfel de variații de culoare sunt: de la incolor, brun, sur, roz, roșu, galben, verde, violet, sau minerale de culoare albastră cu diferite nuanțe. În mod deosebit sunt apreciate fiind de valoare cristalele de korund de culoare roșie rubine și cele albastre safire, aici se mai poate aminti o variantă a safirului de culoare roză Padparadsha (Sri Lanka). ul
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
diferite nuanțe. În mod deosebit sunt apreciate fiind de valoare cristalele de korund de culoare roșie rubine și cele albastre safire, aici se mai poate aminti o variantă a safirului de culoare roză Padparadsha (Sri Lanka). ul este frecvent însoțit de mineralele Spinell și Magnetit, apărând într-o masă lutoasă neagră cu cristale în formă de coloană. Se mai poate întâlni în roci magmatice vulcanice de granit, pegmatit de asemenea în roci metamorfice ca gnais și marmură sau în sedimente (aluviuni) în
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
poate întâlni în roci magmatice vulcanice de granit, pegmatit de asemenea în roci metamorfice ca gnais și marmură sau în sedimente (aluviuni) în albia râurilor din Burma și Sri Lanka. Din secolul al XIX-lea s-a reușit producția sintetică a mineralului, de către francezul Auguste Verneuil (1902), care din oxid de aluminiu cu adăugarea intenționată de impurități reușește să producă rubin artificial. Cu puțin înainte de primul război mondial chimistul german Paul Moyat a reușit producerea corindonului artificial din bauxită (minereu bogat în
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
celelalte substanțe nedorite printr-o reacție chimică de reducere. În Bavaria prin procese de calcinare a argilei bogată în bauxită s-a reușit producerea "bauxitei albe", iar prin adăugarea oxidului de crom rubinul artificial. De remarcat este faptul că aceste minerale artificiale nu sunt atacate de acizi sau baze (excepție fac numai la temperaturile înalte din cuptoarele de topire), punctul de topire fiind 2.050 °C. Duritatea mineralului face ca să poată fi utilizat ca material abraziv (șmirgel) la producerea sculelor, materialelor
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
ul este un mineral nativ și în același timp o piatră prețioasă. Din punct de vedere chimic este una din formele de existență ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul amorf (grafitul) și fulerenele. ul cristalizează în sistemul cubic și poate atinge duritatea maximă (10
Diamant () [Corola-website/Science/303988_a_305317]