5,816 matches
-
la finele acestuia situația elevilor (între ei și Leonid Boicu) a putut fi încheiată. Între timp, părinții și sora lui - ca de altfel mulți alți români basarabeni - au părăsit casa și agoniseala de o viață, trecând dincoace de Prut în nădejdea aflării unui sălaș mai primitor, dacă nu și mai liniștit. Speranță iluzorie, desigur, pentru că noii veniți, oprindu-se undeva prin zona Râmnicului Sărat, aveau să fie urmăriți și suspectați de bolșevism (ca unii ce trăiseră sub ocupația sovietică în acel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ed. Bühl. El a fost adus din Prusia de către M. Kogălniceanu, care i-a încredințat funcția de „director iscusit al fabricei” sale. Foarte curând, Bühl s-a dovedit însă, pretindea M. Kogălniceanu, nepregătit pentru postul ce-l ocupa, incapabil. „Pe nădejde de îndreptare”, a fost menținut totuși în funcție un an întreg, „în care au știut în producere a-mi da atât de puțin, iar cheltuielile a le spori atât de mult, încât direcția sa m-au costat peste 5.000
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Imperiului s-au dovedit exagerate. Pierderile otomane de teritorii, consfințite prin pacea de la Carlowitz și de cea cu Rusia din 1700, au reaprins fanatismul și dorința de revanșă, pentru ca victoria de la Stănilești (1711) să amorseze o “politică de ofensivă, în nădejdea de a recupera teritoriile pierdute în cursul catastrofalei confruntări militare cu Liga Sfîntă [...]. Noul elan ofensiv al Imperiului s-a orientat, în chip firesc, cu prioritate spre Moreea, deoarece stăpînirea peninsulei era de însemnătate decisivă pentru hegemonia în bazinul oriental
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și, de atunci încoace, numeroși istorici. Axinte Uricariul nota că, aflând de hainia lui Dimitrie Cantemir, vizirul s-a adresat moldovenilor cu un firman, cerându-le să rămână supuși Porții, dar fără rezultate, deoarece „erau înfiați mai toți pământenii cu nădejdile cele deșerte”. Neculce, după cum am văzut, este de aceeași opinie, exprimată în alte cuvinte. Un raport din Moscova, din 23 august 1711, al lui Keiserling, consemnează că țarul n-a găsit la început nici un dușman în Moldova și Valahia, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
miniștrii și consulii puterilor străine la Iași au fost întâmpinați de o masă de oameni care striga, printre altele, și „Trăiască Polonia !”. O lună mai târziu, G. Sion își mărturisea amărăciunea într-o scrisoare către G. Barițiu, adăugând că „singura nădejde ce o avem este la mișcările Poloniei și la cele dinlăuntru a Rusiei”. Se știe că, în vara lui 1848, N. Bălcescu a intrat în legătură cu Faustyn Filanowicz. Mai mult, guvernul provizoriu de la București a trimis o scrisoare (ajunsă la destinație
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dimpotrivă, popoare mici au simțit binefacerea de a fi îndrumate de oameni cu însușiri excepționale, și cu atât mai mare este meritul acestora din urmă. Niciodată însă ecuația n-a fost rezolvată în cazul defecțiunii între legătura dintre consimțământul, voința, nădejdile „supușilor” și înțelegerea lor, hotărârea de a li se dedica spre împlinire de „alesul între aleși”, și cu atât mai mult, cu cât adversitățile externe operau implacabil. Este cazul lui Al. I. Cuza și sfetnicilor săi. Pentru Europa, Al. I.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
principiul sacrosanct al pudorii feminine. Despre secretele sexualității și tulburările senzualității, tânăra aristocrată nu are nici cea mai vagă idee. Firește, de-a lungul tuturor acestor ani petrecuți la mănăstire, "în lenea zilelor, în nopțile fără sfârșit și în singurătatea nădejdilor ei", Jeanne nu contenise să plăsmuiască visuri de iubire. Însă tânăra fată are o viziune pronunțat romanescă asupra iubirii. O idealizează, o glorifică, o amplifică peste măsură. De ce a primit Jeanne o astfel de educație? De ce i se permite să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de ideea că fiul său ar putea într-o bună zi să-și compromită întregul viitor. "Michel, să nu lași vreo fată însărcinată, să nu cumva să lași vreo fată însărcinată!" îl dăscălea tot timpul. Mama tânărului își pusese toată nădejdea în băiatul mai mare. Căci soțul ei un învățător cu convingeri socialiste, un om "la urma urmelor încântător" făcuse toată familia de rușine: avea patima jocurilor de noroc, ba, mai mult, și ghinionul de-a pierde mereu... Lui Michel îi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Davidson în Sălbaticul (1953). Un alt star, "Elvis the Pelvis", inventează rock'n roll-ul, arta lui "zgâlțâie și rostogolește", care înseamnă de asemenea, în argoul american, "a face dragoste". În viața reală, avem de-a face cu un băiat de nădejde care-și iubește mama, pe Dumnezeu și țara, colecționează ursuleți de pluș și nu pune niciodată gura pe "licoarea diavolului". Însă când se află pe scenă, cântărețul se transformă într-o fiară. Senzualitatea sa animalică, celebra mișcare a șoldurilor, felul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că viața privată a militanților era supusă unei supravegheri la fel de atente ca activitățile lor politice. "Poliția nu mereu invizibilă a Partidului, controlul asupra iubirilor și chiar a prieteniilor era greu de dejucat: oriunde ai fi mers, dădeai peste militanți de nădejde care întocmeau rapoarte despre tovarășii lor". Se știa totul, și totul era trecut prin sita judecății morale. "Mulți tovarăși" au fost ""strânși cu ușa" să aleagă între soție sau parteneră și cutare relație prea străvezie". Ea însăși "avusese baftă", căci
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
m-a încîntat, accept cu plăcere propunerea domnului Dumesnil-Michelet și chiar din acest moment mă apuc de lucru pentru a-mi aranja notele pe marginea poeziilor populare și pentru a-mi completa colecția de cîntece românești. Ești un prieten de nădejde dacă te-ai gîndit la mine cu această ocazie. Aș fi foarte fericit să contribui cu toate mijloacele mele la bunăstarea și la gloria patriei noastre". Același ton se regăsește într-o epistolă adresată lui Ion Ghica, în decembrie 1852
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Aici se elaborează doctrinele sociale și sistemele filosofice, aici se discută programele și metodele politice, aici se nasc și se dezvoltă curentele menite să hotărască destinul unui mare imperiu". Rusia conferă măreția. La Iași, Stere împreună cu cîțiva socialiști, cu Ion Nădejde, încearcă să refacă practica cenaclurilor militante. El pune bazele unei societăți studențești, Datoria, al cărei principal scop este acela de a înființa școli pentru adulți, pentru populația săracă. Mersul în popor, grija pentru educație, sănătate, igienă la sate, crezul progresist
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autor la poziții naționaliste în tratarea problemei evreiești. Aliată, apoi adversară a poporanismului termenul este lansat de Stere la 1894 -, mișcarea socialistă a evoluat: militanții români se despart la sfîrșitul anilor 1880 în privința chestiunii socialismului legal. Grupul din Iași, soții Nădejde, intră în competiția electorală. La începutul secolului, un anumit număr de socialiști aleg angajarea în viața politică legală, acceptă sarcini guvernamentale sau se îndreaptă spre cariere notabile în finanțe, presă sau barou. Aceste personalități de origine burgheză au cunoscut Universitățile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
României comuniste au reușit, în sfîrșit, să reconstruiască provocarea. Această certitudine face posibilă confruntarea cu partenerii sovietici și negocierile comerciale cu partenerii-adversari occidentali. Această deschidere spre spațiul exterior nu este deloc rezultatul unei liberalizări: ea este condusă de oameni de nădejde care găsesc în contactele internaționale ocazia de a se măsura. Domină conștiința nivelului și autosatisfacția cînd acest nivel este predominant. Cum să existe îndoială cînd există amintirea justițiarilor onești, un prezent al organizatorilor puternici și bogați, siguranța unui viitor prin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
24, 27, 68, 339 Mușat, Petru 49 Murgoci, Munteanu 153 Mussolini, Benito 209, 238, 252, 254 Muzet, Alphonse 136 N Nagy, Imre 296, 297, 360 Nanu, Frederic 254 Napoleoni 79, 274 Napoleon III 102, 106, 107, 111, 112, 115, 120 Nădejde, Ion 145, 146 Neagoe 36 (cf. Basarab) Neculce, Ion 22 Negri, Elena 88, 93 Negruzzi, Costache 74 Negruzzi, lacob 126, 128 Nelidov, Alexandru 114 Neselrode 80 Nicolae (mare duce) 115, 116 Nicolae I al Rusiei 81 Nicolski, Alexandru 271 Niculescu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o parte, eram antrenat în curentul maselor de tendințe sociale dominante. Pe de altă parte, învățam să organizez o mișcare, să particip la maturizarea unei minorități"1. Fascinat de "numărul mare", la o scrutare tîrzie a anilor de exaltare și nădejdi, își descoperă "nevoia pe care am simțit-o de a explora psihologia maselor ... Mi-am dat seama că ea lipsește științelor sociale și am fost cel dintîi care am defrișat-o în calitatea ei de cîmp de cercetare, pentru a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Folclor român coregrafic”, ȚA, 1932, 11 iunie; Dan Simonescu, „Bibliografia poeziei noastre populare”, RIR, 1935-1936, 5-6; D. Murărașu, „Costumele naționale din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937, 1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; I. C. Chițimia, Preocupările pentru folclor ale lui G. T. Niculescu-Varone (1884-1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
umor ușor, chiar superficial, caracterizează schițele lui George Ranetti sau pe acelea ale lui Alceu Urechia, ca și numeroasele transpuneri din literatura umoristică franceză. De un bun nivel literar sunt articolele, variate ca tematică (artă, politică, viață socială), aparținând Sofiei Nădejde, lui I. Găvănescul, Al. Vlahuță, I. Teodorescu, George Ranetti. Tot aici și-a publicat S. Sanielevici studiile referitoare la curentele literare ale sfârșitului de secol (naturalism, simbolism etc.), precum și altele în care discută relațiile dintre morală și literatură, dintre frumos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
era și amator de o răchie gustoasă, de o bere proaspătă, de o specialitate culinară (un crap la cuptor sau un purcel de lapte). Îi plăcea să privească o femeie frumoasă. Își iubea mama teribil și era un camarad de nădejde. Era un șuetist de vocație: nu neapărat că monopoliza discuția, ci, știind să asculte, o puncta. Dădea verdicte de cele mai multe ori, juste. Îi mai plăcea să dea porecle (era foarte mîndru de acest obicei): prietenilor, ori chiar cunoscuților, le adresa
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
păcate, un teatru fără activitate nu are nevoie de personal: ultimul a fost pensionat directorul lui. Catastrofă! Cine o să-i mai ducă paznicului, de două ori pe zi, pateuri și bere? Cine o s-o mai alinte pe cățea, paznicul de nădejde al unei clădiri inutile? Cine o să-i dea de mîncare de-acum? Bietul fost conducător, cu lacrimi în ochi, se gîndea nu numai la mica lui dramă pensionarea forțată, ci și la marea dramă a celor două... animale aciuate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mi spune că postul meu a fost... blocat, între timp. Rămîn perplex. Mă scol cu greu de pe scaun și fug la un telefon public. Sun la Direcția Teatrelor și vorbesc cu Mircea Rădulescu, un om cumsecade și un amic de nădejde; el îmi propusese să plec la Timișoara... Mircea sună și el, peste juma' de oră îmi spune să mă duc la Linder, că totu-i aranjat (mai ales că Hansi primise și un telefon de la șefa Culturii locale, agreabila doamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
cu speranța că va mai urma, măcar, un volum. Și a urmat: l-am primit cu bucurie. Azi, după ce l-am devorat cu pasiunea cu care părinții noștri devorau colecția.... Submarinului Dox de 15 lei, încep "darea de seamă" cu nădejdea că va mai urma cel puțin încă un volum... Fiindcă, repet, citesc memorialistică pe rupte. Trăiesc epoci teatrale prin procură. Cunosc mari artiști sau doar mici canalii, datorită unora care au avut ocazia să le strîngă mîna (ori, doar să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
s-a făcut tare frică, am fugit pe stradă. Nu vroiam să mă găsească iar, dacă i-ar fi dat prin cap să revină! Am sunat la ușa dramaturgului I.D. Șerban, care stătea aproape, pe Eminescu. Era un confesor de nădejde al meu, in chestiuni amoroase. El mai era si dramaturgul de succes al Teatrului "Nottara", în acea perioadă. Dar fusese inițial medic. Deci, poate că știa mai multe despre himere, deliurum-tremens, halucinații post-bahice... I-am povestit totul, sincer, crispat și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
chiar... Institut de teatru!) care erau semidocți. De departe cel mai consternant a fost un oarecare Jenel (să-i zicem), cel mai viguros conducător de instituție artistică din Caraș-Severin. Într-una din zile, prin '82-'83, omul nostru, manager de nădejde & experiență al socialismului, fu chemat la secretarul cu propaganda al județului . Era 20 ianuarie. Politrucul întrebă cu ton grav: Tovarășe Jenel, ce se va petrece peste o săptă mînă? Tovarășe secretar, raportez: peste o săptămînă vine soacră-mea la mine
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a-i reproșa că era un eretic precum Telesio, iar acum se plecau în fața aceluiași Telesio.Trimiseseră delegații, trebuia să sosească chiar și un reprezentant al Papei de la Roma. Pentru Tommaso însemna o durere imensă; de când era la Cosenza, trăsese nădejde mereu să-l întâlnească pe bătrânul filosof, să-i poată vorbi. Ținea la el ca la un tată al propriilor gânduri și ar fi vrut să-l vadă în carne și oase pe omul acela ce întrupa însuși idealul său
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]