7,150 matches
-
se află jos lângă scări? Rich nu-și desprinde ochii de la televizor. —Ah, marea Femelă revine. E deja acea perioadă a lunii? — Mă acuzi că aș suferi de sindrom premenstrual? Rich scheaună și scapă telecomanda. —Dumnezeule, Kate, mă gândesc cu nostalgie la sindromul tău premenstrual. În ultimul timp, am avut sindrom postmenstrual, intermenstrual. Am avut sindrom douăzeci și patru de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. Ai putea să Închizi robinetul când vii În sfârșit În pat sau Îmi vei da instrucțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
când Ben se ridică brusc În fund, se uită la părinții lui cu o privire care spune „cum ați Îndrăznit!“ și apoi arată cu degetul spre el Însuși. (Am menționat că bebelușii sunt și antisex? Ați crede că resimt ceva nostalgie după actul care i-a creat; dar nu, ei par să fie dotați cu o alarmă pentru Înlăturarea amenințării unor posibili rivali și Încep să plângă la comandă de parcă ar fi conectați la Încheietoarea sutienului). Rich Îl ia pe sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
celelalte genuri de pornografie la care se uită. — Paula... Încercăm să ținem chestia asta sub control. În Residencia e o problemă - nu există copii aproape deloc. Oamenilor le e dor de ei, așa că fanteziile sexuale ajung să se amestece cu nostalgia. Pentru asta nu poți să dai vina pe Bobby Crawford. — Pentru toate dau vina pe el. Iar tu - tu ești aproape la fel de responsabil ca și Crawford. Te-a corupt de-a binelea. — E absurd. Eu Îmi planific o carte, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și el la masă alături de ele, ca un individ misterios și grav, îmbrăcat în frac și cu chipul ascuns de fumul cețos de țigară. Un individ mut pe care îl contemplau amândouă prin fum, cuprinse de aceeași stare neașteptată de nostalgie. — A fost o perioadă mai tulbure, deh, ca în adolescență! reluă Georgiana, cu un glas moale. Eu una eram total debusolată, alergam din floare-n floare! Iulian, Edi, Horia, iar Iulian... La ce mi-a folosit că m-am măritat
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
al sosirii ei la Cluj o vizită la niște rude imaginare. Georgiana începu să ronțăie alune și să turuie iar de spre copii, mai ales despre fata ei cea mare, Iulia. Părea foarte dornică să vorbească despre prezent. Clipele de nostalgie tre cuseră. Trecutul care păruse pentru puțin timp să se fi reinventat pe sine din dialogul lor se zbârci din senin și se destrămă cu iuțeală prin același fum cețos de țigară. Georgiana îl alungase de la masă cu un simplu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și meditativi, răzbătu printr-un portal de ipsos și teracotă, înfundat cu spărturi de faianță și de fructe de piatră, având prăbușit, alături, un propriu corn al abundenței, desprins de zguduitura violentă a vreunui utilaj de excavare, amintindu-și cu nostalgie de niște versuri învățate de la bunica, ocrotitoarea copilăriei lui: Fug pe-un bidiviu focos, Năzdrăvan și credincios... Se grăbi, imprudent, să sară de pe o muchie de beton, pe o alta, mai îndepărtată, semănând cu marginea unui debarcader, transferat de la amplasamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fapt, pentru mine, goldana induce o categorie mai largă de impresii, cu însușiri susceptibile de suavitate, care conferă grație misterioasă topografiei Țărilor române, adevărate și râvnite fructe de aur, goldane pline de farmec. Copleșit, Nae Calaican privi cu o neprefăcută nostalgie în fundul paharului de whisky, zicând, ca și cum ar fi fost pe cale de a fi descifrat o ghicitoare: Măi Vladi-mire, tu le cam ai cu astea: am impresia că tu știi și toa-ca din cer, măi... Așa se întâmplă că într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
că într-un rând, la restaurantul Bucovina, se treziră antrenați la o fastuoasă și veselă petrecere a unor turiști, care păreau de la mic la mare de aceeași generație și arătau a fi purtați de aceleași resorturi ale amintirii și ale nostalgiei. Vorbeau discret într-o limbă neînțeleasă, dinspre care răzbătea către ei numai un murmur incert. Doamnele în rochii de seară, cu eșarfe și coliere sclipitoare și bărbații în redingote festive fură conduși de însuși patronul restaurantului în salonul de onoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în Bosnia, pe baza unui nou model de securitate care să asigure același tratament pentru toate statele participante, nu au avut succes. Dincolo de jocul diplomatic extern dictat, de cele mai multe ori, de presiunile vieții politice interne din Rusia, unde naționalismul și nostalgia după vechiul statut de superputere au câștigat teren în perioada preelectorală, Rusia participă la edificarea unei colaborări de tip nou, alături de S.U.A. și Uniunea Europeană, în cadrul C.I.. Era o tendință confirmată de însăși finalizarea negocierilor și încheierea Acordului de la Dayton în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
altă parte. Rusia continuă să vadă în N.A.T.O. o umbrelă asupra țărilor din fostul său teritoriu de influență, o amenințare la adresa democrației Rusiei și să dea răspunsuri negative. Este greu de precizat dacă e vorba de o politică a „nostalgiei imperiale” sau de perpetuarea unor metehne, tactici cunoscute încă din perioada comunistă. Argumentele de acum ale Moscovei pledează pentru ambele ipoteze. Rușii consideră absolut necesară prezența lor militară în zonă ca „factor de stabilitate și securitate regională pe continent’ (Armata
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care eram acum contemporani. În una din acele după-amiezi, la o oră sau două după ceasul prînzului, cînd sosii acasă, domnul Pavel, care-și făcuse siesta, bătu la ușa apartamentului meu, era Înveselit, - părea numai, În realitate era trist, o nostalgie stîrnea țărmurile ființei lui. Spuse: - Ia ghiciți de la cine am scrisoare. Să v-o citesc, aveți complimente. Ghiciți! - și mă pofti la o cafea În bucătăria lui Încălzită de soba cu plită de tuci. Coborîrăm treptele de la intrare și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
lacrimile la toți trei. - CÎnd te gîndești c-am copilărit Împreună. Uite ce e viața! E la el În țară, adevărat, dar aici nu e tot țara lui? Ce-i trebuia lui, acum la bătrînețe, Ierusalim? - Vorbești prostii, Îi Întrerupse nostalgia doamna Pavel. E omul cu fata lui și ce compari tu Ierusalimul cu ce-i aici! Apoi către mine: Spuneți-i și dumneavoastră, domnule judecător! Ee, domnule Davidsohn! rostii În mine, ești acum cu fiica dumitale, ferit de greul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
să rostești un cuvînt de bine, ca și cum rostindu-l a-i fi săvîrșit o nelegiuire. Mai mult chiar, lăudînd trecutul fie și În cel mai nevinovat mod, lucruri din domeniul public ce nu mai prezentau vreo importanță, afișînd Însă o nostalgie oarecare, puteai fi anchetat sau arestat, că nu te mai vedea nimeni luni sau ani de zile. Frica era Împămîntenită. Puterea Își realizase țelul, un popor Întreg ținut În Înfricoșare, rodul unei dictaturi de un tip nemaiîntîlnit. Anul 1965 adusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
dinainte. Eu Îi ajutam impresiile lăudînd orașul - mic patriotism local pentru cele ce fuseseră odinioară, pentru gloria lui trecută, ce se mai putea vedea În stampele de altădată, aveam cîteva acasă, de proveniență germană, luate de la tata, le păstram cu nostalgia aberantă a unui timp În care nu existasem, pe la Începutul secolului, tata Însuși era copil. Dar Ana cea mică asculta atentă, uitînd să mănînce cea de a doua prăjitură; nu cred că aveam Într-o asemenea măsură darul povestirii: mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
perspectiva, Închisă parțial de dunga lată a gardului de la capătul Grădinii și a platoului unde ne aflam, nu permitea deslușirea lucitoare a apei. Domnul Pavel găsi prilejul să evoce pentru Ana și fiică, dar În primul rînd pentru el, cu nostalgia depărtării În glas, restaurantul așa cum fusese Înainte de război, orchestra cu luminile și podiumul de dans cu lumea „bună”, cu veselia aceea pudică, toate și În anii războiului, dar Înăuntru sub draperiile camuflajului nici o lumină nu răzbătea În afară, oaspeți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
conifere străjuind miracole de iarbă, totul Într-un timp irealizabil, fie coborînd În semicercuri unduioase imaginînd hamacuri de odihnă. În aceeași zi răspunsei scrisorii ce conținea În final și cîteva urări pentru mine. Doamna Pavel umplu două pagini mărturisindu-și nostalgii regăsite după vremuri cînd domnul Davidsohn Îi deschidea ușa casei zîmbind. Îi auzea glasul În prag: „Să nu vă plîngeți niciodată pentru că totdeauna poate fi și mai rău. Dumnezeu nu lasă pe nimeni!” Și tot În aceeași zi pe Înserate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
la casa ei, cum a fost și față de tata. Dar rămîne ceva neîmplinit care plutește În ceața timpului, născut În vremea cînd erai cu noi. În una din serile de acum cîțiva ani, stînd singură cu mama, i-am confiat nostalgiile mele, iar ea spre surprinderea mea mi-a spus că știa. Părinții știu tot. Au intuiția lor care nu dă greș. De atunci n-am mai vorbit niciodată. Te stimează, vorbește foarte frumos de tine. În clipele acelea mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
recitaluri superlative susținute în ultime vreme pe scena Festivalului internațional “Dan Spătaru” de la Medgidia, respectiv în cadrul spectacolului “Alexandru Jula și prietenii”, de la Galați: adevărate show-uri “live” (lecție usturătoare pentru mai tinerii confrați “campioni” ai play-back-ului), cu regie, momente teatrale, nostalgie, fină ironie, dans, castaniete și alte surprize. Da, Marina Voica ESTE o mare vedetă, aflată în cea mai bună formă a ei, mai ceva ca-n anii tinereții! Ne dovedește din plin acest lucru selecția de pe CD, pusă la cale
O învingătoare by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83452_a_84777]
-
piese de William Salter și Ralph McDonald și lansate în 1974 de Shirley Bassey. În cazul pieselor noi se cuvin lăudate aranjamentele muzicale. O artistă absolut uimitoare, Marina Voica, și un album pe măsură, amestec de istorie și actualitate, de nostalgie, amintiri și modernism. Cu certitudine, un CD de colecție. La (și mai) mulți ani!
O învingătoare by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83452_a_84777]
-
era deloc ușor să reușești pe o asemenea scenă. Era un fel de “Olympia”, din Paris (unde de altfel avea ulterior să repurteze un imens succes), de aceea pentru mine a fost o experiență care mă duce cu emoție și nostalgie cu gândul la acele seri de neuitat...”.
Primul ?Cerb de aur? rom?nesc (III) by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83442_a_84767]
-
Olaizola pe poarta documentarului și ieși pe poarta ficțiunii, aceasta fiind strania revelație pe care o ai cu acest documentar care vorbește despre un personaj real care a lăsat în urmă poezie, pictură și muzică, o mulțime de amintiri și nostalgii și care, pe măsură ce se acumulează mărturiile despre el, devine din ce în ce mai evanescent, din ce în ce mai ireal. La urma urmei, cine mai este și acest Jorge Riosse? Toți vorbesc despre el, natural, fără complexe, sunt femei în vîrstă cum este bunica Olaizolei, Rose Elena
Unde Shakespeare se întîlnește cu Hugo by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8363_a_9688]
-
a păstrat totuși, ca un palladiu izbăvitor, numele civilizației originare; și o gramatică, singura printre idiomurile neo-romanice, conservînd norma structurantă a declinării latine. Tropismul ce ne poartă spre Roma nu-i doar o replică la constatul unor pierderi ireparabile; dincolo de nostalgii, el invederează o vitalitate în care se împletesc uimitor nădejde și istorie subie, îndurată. E, în acest plin, al unei robuste trăiri, mai mult decît pioasă rememorare, decît obstinație cătînd înspre altare stinse. Preluînd cuplul de noțiuni din titulatura expoziției
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
întoarcerii în țărână?! - după care dispar amândoi, pulverizându-se. Lucrarea în p.a.a., a lui Petru Stoianov, Proporții I pentru flaut solo (Alexandru Hanganu) a readus în prim plan puritatea sunetului și transparența delicată, edenică, a culorii timbrale, creionând cu nostalgie și sensibilitate poetică, fără tehnici instrumentale sofisticate, dar pe suprafețe extinse, un Autoportret pe o frunză de toamnă (subtitlul partiturii, ca ”pretext poetic de Nichita Stănescu”). Vladimir Scolnic a mizat din nou pe contraste în piesa pentru vioară, violoncel și
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
Simona Vasilache Cred că, venind vorba de ceea ce pretențios numim azi lifestyle, și pe cei mai convinși dintre progresiști îi încearcă o anume nostalgie. Dorul vremurilor bune, cînd dolce far niente era mai mult plăcere decît ispită vinovată, dătătoare de ciudate remușcări, cînd a invita și a fi invitat nu ascundea, dincolo de subtile relații sociale, vreun interes imediat, cînd delicatețea și eleganța nu erau
Cînd viața avea stil by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8366_a_9691]
-
acționează în sfera economicului și politicului, comparabilă cu „o oglindă în care fiecare își privește propria față”, și care „reflectă mai mult imagini individuale decât de grup”. Perioada pe care o trăim este bântuită de puseuri nostalgice: compozitorii au preponderent nostalgia viitorului, iar publicul pe cea a trecutului, europenii sunt sunt năpădiți de delirul exoticului, de tentația orientalizării, în timp ce extraeuropenii de dorul formalizării și occidentalizării<footnote Idem, op. cit., pp. 40-42. footnote>. Referindu-se la mult dezbătuta problemă a comunicării prin muzică
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]