8,467 matches
-
apărare împotriva inundațiilor pe Râul Mureș în zona Nădlac, județul Arad 457.032 16. Refacerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe Râul Siret la Cosmești, calamitate în perioada 1995-1996 2.213.383 17. Refacerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor pe Pârâul Hălmăgel, județul Arad 100.000 18. Acumularea Mihoiesti pentru apărarea împotriva inundațiilor și alte folosințe, județul Alba 250.000 19. Amenajarea Râului Arieș și a afluenților pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona Câmpeni, Baia de Arieș, Lunca Arieșului și în
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
în zona Turdaș-Pricaz-Fold, județul Hunedoara 150.000 29. Amenajarea Râului Mureș pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona Simbăteni, județul Arad 539.760 30. Amenajarea Râului Mureș pentru apărarea împotriva inundațiilor în localitatea Lunca Mureșului, județul Mureș 200.000 31. Amenajarea Pârâului Coisca pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona Mănăstirii Berislăvești, județul Vâlcea 151.500 32. Amenajarea Pârâului Otasau pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona Mănăstirii Dintr-un Lemn, județul Vâlcea 654.864 33. Amenajarea Râului Iza pentru apărarea împotriva inundațiilor pe
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
zona Simbăteni, județul Arad 539.760 30. Amenajarea Râului Mureș pentru apărarea împotriva inundațiilor în localitatea Lunca Mureșului, județul Mureș 200.000 31. Amenajarea Pârâului Coisca pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona Mănăstirii Berislăvești, județul Vâlcea 151.500 32. Amenajarea Pârâului Otasau pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona Mănăstirii Dintr-un Lemn, județul Vâlcea 654.864 33. Amenajarea Râului Iza pentru apărarea împotriva inundațiilor pe sectorul Rozavlea-Strâmtura, județul Maramureș 150.000 34. Amenajarea Râului Mara pentru apărarea împotriva inundațiilor a localității
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
hidrografic Râul Negru și bazinul hidrografic Olt, în județele Covasna, Harghita și Brașov 250.000 41. Amenajarea Râului Crișul Pietros pentru apărarea împotriva inundațiilor provocate în zona localității Pietroasa - confluența cu râul Crișul Negru, județul Bihor 250.000 42. Amenajarea Pârâului Toplița pentru apărarea împotriva inundațiilor în zona localității Toplița, județul Harghita 500.000 43. Amenajarea Râului Someș pe sectorul Ulmeni-Apateu, județul Maramureș 150.000 44. Apărări de mal pe bratul Sfântu Gheorghe în zona canalului Dunavat 1.050.000 45
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
Maramureș 1.000.000 50. Refacerea alimentării cu apă și a canalizării la Centrul Internațional de Industrie Ecologică Uzlina - UNESCO, județul Tulcea 500.000 51. Drum forestier Creanga Mare 467.300 2,5 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 52. Drum forestier Pârâul Cetății 733.100 4,5 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 53. Drum forestier Braicu 312.300 2,0 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 54. Drum forestier Brădești prelungire 118.500 1,0 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 55. Drum forestier Baco 271.300
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
Drum forestier Baco 271.300 1,3 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 56. Drum forestier Păstrăvarul prelungire 314.200 1,5 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 57. Drum forestier Vârșag prelungire 232.900 1,1 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 58. Drum forestier Pârâul Caprei 351.700 1,5 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 59. Drum forestier Aluniș Umbrei 492.100 2,6 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 60. Drum forestier Piatra Albă 327.100 2,0 km Filiala silvică Miercurea-Ciuc 61. Drum forestier Centura Cașin
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
400 1,6 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 69. Drum forestier Frumoasa 447.901 2,5 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 70. Drum forestier Tr. C.F.F. Saros-Raitec 1.030.400 5,2 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 71. Drum forestier Pârâul Fântânii 361.434 2,2 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 72. Drum forestier Mestecăniș 597.906 3,3 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 73. Drum forestier Pârâul Pui 263.200 1,8 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 74. Drum forestier
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
1.030.400 5,2 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 71. Drum forestier Pârâul Fântânii 361.434 2,2 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 72. Drum forestier Mestecăniș 597.906 3,3 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 73. Drum forestier Pârâul Pui 263.200 1,8 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 74. Drum forestier Deviere trafic în localitatea Covasna 1996/II 867.100 5,1 km Filiala silvică Sfântu Gheorghe 75. Drum forestier Tiganu 122.640 0,9 km Filiala silvică
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
primul lac de acumulare, cel mai mare în zona montană. Este lacul Izvorul Muntelui, intrat în denumirea uzuală sub numele de Lacul Bicaz. A luat ființă la data de 1 iulie 1960, când ultima poartă a barajului, situat deasupra confluenței pârâului Izvorul Muntelui cu Bistrița, s-a închis. Lungimea lui se întinde urmărind vechea albie a Bistriței, de la baraj până mai sus puțin de viaductul Poiana Teiului, situat la o depărtare de aproape 34 km de la baraj, în amonte. Lățimea variază
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
sub gheață în timpul iernii. În anul 1979 au fost introduse pe sub munte în lac și apele Izvorului Muntelui, captate la 1,5 km amonte de vărsarea lor în vechea albie a Bistriței. Aici au poposit în anul 1980 și apele pârâului Bicaz, captate la Tașca, pentru a fi introduse și ele în lacul cel mare. Proprietățile fizico-chimice ale apei s-au dovedit ideale pentru dezvoltarea faunei piscicole atât în ce privește temperatura (4 0 C la adâncimea de la 40 m în jos și
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
moioagă, mihalț, obleț, porcușor, boiștean, beldiță, grindel, zlăvoacă, câră și chetrar. În vederea producerii salmonidelor necesare populării anuale, dat fiind faptul că pe o reproducere a lor în lac nu se putea conta, s-a proiectat și construit la Ceahlău, pe pârâul Schit, o păstrăvărie cu același nume. Lacul a fost populat încă din primul an de inundare cu speciile cele mai indicate valorificării resurselor de hrană oferite și anume: - pentru valorificarea planctonului s-a introdus coregonul, specie planctonofagă prin excelență, care
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
fond de pescuit de la izvoare până la vărsare în Bistrița (în comuna Tarcău), cu toți afluenții. Izvorăște din Munții Tarcăului, prin cele două pâraie: Tarcăul și Tărcuța. Pe toată lungimea de 30 km primește ca afluenți principali populați cu păstrăv: Tărcuța, pârâul Dumitru, Bolovăniș, Chichiva, Murgoci, Măieruș, Brateș și Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga, iar de la
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
ca afluenți principali populați cu păstrăv: Tărcuța, pârâul Dumitru, Bolovăniș, Chichiva, Murgoci, Măieruș, Brateș și Ața. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen în amestec cu zlăvoacă și boiștean, acesta din urmă urcând până la confluența cu Brateșul. În zona de la pârâul Ața în aval apare moioaga, iar de la barajul stațiunii piscicole păstrăvul curcubeu, cleanul și scobarul. Lipanul lipsește din acest fond. Pescuitul recreativ se poate practica cu succes atât cu lingurița, cât și cu muște artificiale, râul având locuri excepționale pentru
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
fond. Pescuitul recreativ se poate practica cu succes atât cu lingurița, cât și cu muște artificiale, râul având locuri excepționale pentru aceste momeli. Valea Tarcăului constituie fond rezervat în administrarea ocolului silvic Tarcău. Obișnuit, porțiunea liberă la pescuit este de la pârâul Ața sau Brateș în aval. Accesul se face de-a lungul văii, pe drumul Tarcău - Ardeluța. Intrarea pe vale se face din comuna Tarcău, iar de la Ardeluța există drumuri forestiere pe toate pâraiele. Din satul Brateș un drum forestier urcă
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
sau Brateș în aval. Accesul se face de-a lungul văii, pe drumul Tarcău - Ardeluța. Intrarea pe vale se face din comuna Tarcău, iar de la Ardeluța există drumuri forestiere pe toate pâraiele. Din satul Brateș un drum forestier urcă pe pârâul Brateș până la Bobeica. Cazarea se poate rezolva în casele particulare și la brigadă silvică din satul Brateș, se poate înnopta la cabana turistică Ardeluța, situată la 22 km de gura văii și la casele de vânătoare Teiuș, situată pe Brateș
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
brigadă silvică din satul Brateș, se poate înnopta la cabana turistică Ardeluța, situată la 22 km de gura văii și la casele de vânătoare Teiuș, situată pe Brateș, la 2 km de confluența cu Tarcăul - și Ardeluța, situată la gura pârâului Goșman, la 24 km din comuna Tarcău. Valea Putnei - Moldova Izvorăște din masivul Giumalău și se varsă în Moldova, în comuna Pojorâta. Cele două pâraie principale, Putna Mică și Putna Mare, își unesc apele în amonte de Poiana Ițcani formând
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
comuna Pojorâta. Cele două pâraie principale, Putna Mică și Putna Mare, își unesc apele în amonte de Poiana Ițcani formând valea Putnei, care curge printre poieni șerpuind la umbra aninilor, primind ca afluenți pâraie lipsite de importanță ca: Văcăria și Pârâul lui Iacob. Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește șoseaua națională, primind doi afluenți de dreapta populați cu păstrăv - pârâul
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Pârâul lui Iacob. Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește șoseaua națională, primind doi afluenți de dreapta populați cu păstrăv - pârâul Tiniș și Pârâul Frumos, trece pe lângă sediul ocolului silvic și se varsă în Moldova, în mijlocul comunei Pojorâta, după ce a parcurs un drum lung de 16 km. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen și fântânel, iar de la podul Tiniș
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Trece apoi pe lângă păstrăvărie ca să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește șoseaua națională, primind doi afluenți de dreapta populați cu păstrăv - pârâul Tiniș și Pârâul Frumos, trece pe lângă sediul ocolului silvic și se varsă în Moldova, în mijlocul comunei Pojorâta, după ce a parcurs un drum lung de 16 km. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen și fântânel, iar de la podul Tiniș în aval din
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Se folosește de obicei „furnica” și „viespea”. Râul Moldova Este apă de munte de la izvoare până la confluența cu pârăul Ozana la podul din comuna Cristești. Este împărțit în mai multe fonduri de pescuit și anume: Izvoarele Moldovei, până la confluența cu pârâul Botoșel, cu toți afluenții: Moldova I Pojorâta, de la Pârâul Botoșel până la confluența cu Valea Putnei în comuna Pojorâta; Moldova II Câmpulung, de la confluența Văii Putnei până la Prisaca Dornei; Moldova III Frasin de la Prisaca Dornei la confluența pârâului Voroneț; Moldova IV
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Este apă de munte de la izvoare până la confluența cu pârăul Ozana la podul din comuna Cristești. Este împărțit în mai multe fonduri de pescuit și anume: Izvoarele Moldovei, până la confluența cu pârâul Botoșel, cu toți afluenții: Moldova I Pojorâta, de la Pârâul Botoșel până la confluența cu Valea Putnei în comuna Pojorâta; Moldova II Câmpulung, de la confluența Văii Putnei până la Prisaca Dornei; Moldova III Frasin de la Prisaca Dornei la confluența pârâului Voroneț; Moldova IV Gura Humorului și Moldova V Fălticeni. Importanță din punct
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
până la confluența cu pârâul Botoșel, cu toți afluenții: Moldova I Pojorâta, de la Pârâul Botoșel până la confluența cu Valea Putnei în comuna Pojorâta; Moldova II Câmpulung, de la confluența Văii Putnei până la Prisaca Dornei; Moldova III Frasin de la Prisaca Dornei la confluența pârâului Voroneț; Moldova IV Gura Humorului și Moldova V Fălticeni. Importanță din punct de vedere piscicol prezintă numai primele patru fonduri. Moldova izvorăște de sub Obcina Feredeului și constituie o apă tipică de salmonide până în comuna Pojorâta, având numeroși afluenți cu păstrăv
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Moldovenesc pe cele ale Sadovei, iar la ieșire pe cele ale Izvorului Alb, venit de sub Rarău. Afluenții pe care îi primește în continuare, respectiv: Moldovița la Vama, Suha Stulpicani la Frasin, Suha Mare la Cornu Luncii, Râșca la Boroaia și Pârâul Neamțului la Cristești formează fiecare fond de pescuit aparte. Din punct de vedere a populației piscicole, râul Moldova cuprinde trei zone: cea a păstrăvului de la izvoare până la pârâul Botuș, zona lipanului de la Botuș în aval până la confluența cu Moldovița și
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
Stulpicani la Frasin, Suha Mare la Cornu Luncii, Râșca la Boroaia și Pârâul Neamțului la Cristești formează fiecare fond de pescuit aparte. Din punct de vedere a populației piscicole, râul Moldova cuprinde trei zone: cea a păstrăvului de la izvoare până la pârâul Botuș, zona lipanului de la Botuș în aval până la confluența cu Moldovița și zona scobarului de aici în aval. Păstrăvul indigen este prezent pe afluenți și în râul principal până în orașul Câmpulung - Moldovenesc, în zona inferioară fiind în amestec cu lipanul
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
aval până la confluența cu Moldovița și zona scobarului de aici în aval. Păstrăvul indigen este prezent pe afluenți și în râul principal până în orașul Câmpulung - Moldovenesc, în zona inferioară fiind în amestec cu lipanul, moioaga și scobarul. Apele poluate ale pârâului Suha Stulpicani limitează răspândirea în aval de Frasin a salmonidelor. Pescuitul recreativ cel mai fructuos este cel cu lingurița. La lipan se pescuiește cu musca artificială, prin biciuit. În zona aval de Fundu Moldovei se pescuiește la pești albi cu
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]