8,290 matches
-
privirea; găsește tu să fii chematul și-așteaptă-mă să îți deschid. Alege să-mi fii dor neinventat și scris cu litere înalte pe care păsările-albastre îl răspândesc peste cuvinte. Și-atunci, în verdele iubirii, cobor din mine și te prind în patimi dulci, iscoditoare, nemărginit să-mi fii în alinare. Pustietate adăpostesc M-am așezat pe divanul unei stări de confuzie; înăuntru simptome de recluzie. Am tot sperat să-mi adun cugetul aproape, să-l țin aliniat pustiului sorbit cu sete în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
face sufletul ca o fereastră Să intre-n ea ca șoaptă după șoaptă Privirea ta de liniște albastră Apoi sufletu-mi să-și lase forma Ca o rugă-n necuprinse lacrimi Pe când se scurg suspine în enorma Și neânțelesei tale patimi Și-am să-ți prind visul ce se înfășoară Ca vraja pe ale noastre începuturi Când privind obrajii tăi de ceară Voi depune ale mele dulci săruturi Dar îmi rămân dorințele în urmă Și gânduri vin așa cum vine plicul Și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
se poate să nu simți o cumplită invidie când te uiți și le vezi privirile licărind de o mare și mereu proaspătă încîntare, intensă și aproape inexplicabilă, secret, poate, al dezvăluirii sufletului, al deschiderii ușilor lui ascunse, eliberând spiritul de patimi și oferindu-i satisfacția contemplării. Așa-zisa disimulare, de care s-a vorbit, e o observație adevărată, dar dinafară. Ei între ei nu cunosc aceste ziduri ale incomunicabilității. Omul se uită la om și se bucură, iată o descoperire pe
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Nu admirăm noi oare în ea victoria noastră asupra morții? Nu oprește artistul clipa, imortalizînd-o și dîndu-ne nouă, care o contemplăm materializată, fiorul nemuririi, trăit întîi de el? Miron Paraschivescu, îmi amintesc, a fost și el câtva timp neliniștit de patima oamenilor pentru stadioane, pentru istoriile pe pânză, din ce în ce mai fascinante, și care îi plăceau și lui, pentru micul ecran și pentru muzica ușoară, adusă în preajma noastră aproape permanent prin tehnica miniaturizării aparatelor de radio. 146 "Ce facem? mă întreba. Ce se
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
întîi în idei și apoi în fapte în fața căreia, cu stupoare, vedem cum cedează chiar și marele creator, deși o analiză a momentului respectiv ne dovedește că adesea nu erau de pierdut decât oarecari poziții sociale de favoare, dorite cu patimă și care patimă trebuia ferm suprimată. Iată ceea ce nu se vede în tribulațiile bietului Ioanide. A murit Hemingway, autorul crâncenului Și soarele răsare și al unor mici dar splendide povestiri, dintre care una (Bătrînul si marea) i-a adus Premiul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și apoi în fapte în fața căreia, cu stupoare, vedem cum cedează chiar și marele creator, deși o analiză a momentului respectiv ne dovedește că adesea nu erau de pierdut decât oarecari poziții sociale de favoare, dorite cu patimă și care patimă trebuia ferm suprimată. Iată ceea ce nu se vede în tribulațiile bietului Ioanide. A murit Hemingway, autorul crâncenului Și soarele răsare și al unor mici dar splendide povestiri, dintre care una (Bătrînul si marea) i-a adus Premiul Nobel. Despre el
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și scrîșni răgușit: - Maestre, v-o las în cinșpe lei. - Ho-ho, făcu poetul, Nenorocitul nu știe că ieri am dat-o p-a mea cu șapte... Din ce în ce mai mult îmi căutam satisfacțiile în lectură. Aproape cu disperare mă adînceam într-o patimă care avea darul să-mi vlăguiască vitalitatea. La ceasul la care toți colegii mei se plimbau cu fetele prin parc, eu ieșeam tehui de cap din bibliotecă, împleticindu-mă pe sub pereți. Simțeam un soi de resemnare. Atunci mi-am zvîrlit
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
-mi pot explica calculul obscur care l-a îndemnat să se apropie de mal, cu crapul în brațe. I-l oferi domnișoarei. Cu iuțeală, aceasta îl mistui într-o sacoșă care, pe loc, i se ivise în mînă. Însuflețit de patima incipientă a pescuitului, asistam și eu la tot acest ceremonial. Tîrziu mai apăru un crap. De data asta norocosul n-a mai fost bătrînul ci un flăcău. Cu toate că, pe mal, domnișoara dădea semne că l-ar fi primit și pe
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
purat la școală bluză și pantaloni de trening peste care trăgea o fustă „bliomarină”. Cam grosolane, trăsăturile sale nu erau urîte. Tot satul știa că atrăseseră atenția unui instructor de la raion. Părăsită de soț, viața ei sentimentală părea patronată de patima urii. La școala din Dobrina moda feminină trecea printr-o fază de tranziție. Eleganța era arbitrată de directoare, care impunea învățătoarelor respect. Se recunoștea, în treningul și fusta sa trasă peste pantaloni, o nostalgie după uniforma de normalistă pe care
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
venit În permisie, ar fi fost prea târziu: nevrednica ar fi fost luată de altul, cu acte În regulă. Așa se face că nu-i trimisese bani, ca să nu cumva să ajungă prea devreme acasă și să strice totul cu patima lui de mânz nedus Încă la montă. Însă pe Cătănuță nu gândurile astea Îl Încurcau cel mai tare. Când Îi venise rândul să intre la fete, pășise cam cu șovăială În baracă. Cel care icnea și zgâlțâia patul celălalt nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de fiecare dată, de clădirea Înaltă a Căminului cultural. Pe când era copil nu putea lipsi cu nici un chip de la filmele pe care se Îngrijea să le aducă și să le proiecteze acolo Ghiță Bulgaru. Mai ales În Săptămâna religioasă a Patimilor se cobora raiul pe pământ căci, ca să-i țină pe copii departe de misticismul răufăcător al bisericii, conducerea de partid și de stat dădea filme toată noaptea gratis pentru elevi. Ectoraș, ca să nu-și piardă locul, nu se dezlipea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zvonurile: cineva i-ar fi făcut vrăji jandarmului, Îi legase bărbăția și acela nu se putuse apropia de mireasă. După câteva luni, Marianti fugise din casa soțului, care, dezamăgit de toate vrăjitoarele ce Încercaseră să-l dezlege, se aruncase În patima beției și o bătea. Nu se Întorsese În Satul cu Sfinți ca să nu-l facă și mai rău de rușine pe și așa Îngrozitor de rușinatul ei tată. Le zâmbi celor doi, Îi Întrebă despre cum erau treburile În sat, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fluturare de năframă La‐ ntâiul ceas de biruință. și de‐ ai rămas la țărm, uitată și singură de‐aici‐nainte, Nu pentru tine plângi deodată, În rugăciunea ta fierbinte. Durere, grijă, se destramă Când ne reverși o mângâiere. Ești Joia Patimilor, mamă, și sfânta zi de Înviere. Tu care luminezi pustiul și pentru noi oprești furtuna și‐ au răstignit odată fiul: Tu ești jertfită - ntotdeauna. Măreață, sfântă, fără teamă E jertfa ta făr‐de răsplată. Pământul dă , dar cere, mamă, Tu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
i plecată de‐acasă, Oare cine‐ i mai cheamă la masă? .......................................... Copii fiți cuminți, luați seama Nu toți semănați cu mama. Ca boala să nu ia proporții, Păziți de necazuri nepoții Dați‐ le zestre de datini Nu ură, mocirlă și patimi. 29.03.1984 MAMA NOASTRĂ Sub poală de codru verde În târla perjerilor, Te‐ ai născut precum se cade La aripa oilor Când bunica fericită Te‐ nfășa cu țoalele În copaia de răchită Te‐ ncălzeau mioarele. Ai crescut curat, cinstit
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
viața întreagă pentru tine Cât va pulsa în mine ultimul strop de viață. Căci Dumnezeu ne‐a dat în dar acest destin Să respectăm convinși porunca grea a sorții, Noi demni să suferim, dar să trăim din plin Viața fără patimi până la ceasul morții! Bucium, 24.02.2006 VIS NEÎMPLINIT Iubesc poezia Dar îmi cer iertare Când încerc prin versuri Câte‐ o cugetare. Bucurii, durere, Vi le spun prin versuri; Unele mai bune Altele - ieresuri. Rima - i excelentă Versu-i deslușit; Totuși
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sărbătoare , Tu vei fi prezent la masă Cu respect de‐ aniversare. La nunta fratelui tău, Pentru‐a noastră mulțumire, Îmbrăcat în straie albe, Atunci vei fi și tu mire. Un mire deosebit Frumușel, cu fața blondă, Curat și neprihănit, Fără patimi și osândă. Noi să dăm din viața noastră, Părinteasca ocrotire. Pentru fericirea voastră, Să plângem de fericire. Fericirea noastră este Pe pământ și‐ acolo‐n cer; Căci în cer te‐avem pe tine, Pe pământ e un mister. Doamne, tu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
gândul ei a‐ ncremenit: Nu dumnezeul, care‐nvie, Copilul ei, care‐a murit. O văd și mă întreb, pe gânduri, De rostul nepătrunsei firi: De ce și chinul unei mame E‐ n prețul unei mântuiri? O văd și simt în suflet patimi Din traiul nostru măsurat, Toți răstigniții mici ai sorții Pe rând, în minte, mi s‐abat... și stau pierdut... În jur de mine Se schimb‐ al oamenilor val... . . . . . . . . . . . . . . . Ce‐ o fi făcând acum o mamă Acolo‐ n satul din Ardeal
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ncepu să aducă acasă ceva un frate al ei. Eu n‐o țin minte cum era la față , decât foarte vag. Am mai mult o impresie nelămurită despre ființa ei, despre esența ei sufletească, despre ceva cald și lipit cu patimă de copilul acela, care azi sunt eu. La toamnă sunt 35 de ani de când a murit. Ea mai trăiește în mintea câtorva oameni și mai ales într‐ a mea. Când nu voi mai fi eu, urma pe care a lăsat
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
se felicite pentru prima jumătate a vieții lui. În anul următor avea să împlinească cincizeci de ani, vârstă la care omul reflectează la trecut și e îndemnat să mediteze la pasul următor. Apoi, întrucât era om și, într-adevăr, supus patimilor, în mai mare măsură decât majoritatea oamenilor, era firesc ca noaptea să cugete la acele pasiuni care-i conduseseră viața în trecut și continuau s-o facă și în prezent, întrebându-se încotro îl puteau conduce în viitor. Este toamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
am vorbit despre tot ce a început Isus să facă și să învețe pe oameni, 2. de la început pînă în ziua în care Sa înălțat la cer, după ce, prin Duhul Sfînt, dăduse poruncile Sale apostolilor, pe carei alesese. 3. După patima Lui, li S-a înfățișat viu prin multe dovezi, arătîndu-li-Se deseori timp de patruzeci de zile, și vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăția lui Dumnezeu. 4. Pe cînd Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
făcut cu dumnealui... l-am făcut pentru că eu... di la o samă di vremi încoace nu puțin ajutor și mângâieri am avut... că nu numai că dobânzili banilor cu cari m-au... împrumutat mi-au iertat, dar și la vreme patimilor bolilor mele dumnealui au făcut milă cu mini de m-au căutat cheltuind la doftorii și cu dohtori pentru mine, cari nimini alții n-au făcut-o. Apoi că și de aice înainte, dumnealui rămâne a mă sprijini în casa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
După o vreme, înlănțuiți, am plecat mai departe. Ne opream din când în când, pentru a ne dărui prea plinul inimii, fără cuvinte. Am ajuns în locul unde tăifăsuiam cu bătrânul... Abia ne-am așezat și ne-am și îmbrățișat cu patimă... În clipa când am încercat s-o despoi de catrință, mi-a șoptit cu tremur în glas: --Nu aici și nu acum... Ai răbdare... Hai să ne întoarcem, dragule drag, că ne așteaptă sfinția sa și Sevastița”... Când m-am simțit
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Au fost chiar capabili de crime involuntare, ca în cazul lui Eugen Barbu pe care l-au băgat în pământ de inimă rea, pe un Eugen Taru și alții ca ei. Și după cum pofta vine mâncând, cu ochii injectați de patima distrugeri,i și-au îndreptat privirile spre marii scriitori ai literaturii mondiale, care trăiseră pe pământ rusesc. Unora ca Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Gogol în acele vremuri de idioțenie cruntă a sfârșitului de mileniu, manifestată printr-o inchiziție literară atroce, mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
șanțuri și același teren mâlos, cu iarbă sălbatică, neprietenoasă care ne tăia genunchii prin asprimea ei. Mă mir că am învățat carte din primul an. Tovarășul (Dumnezeu să-l odihnească în pace!) nu era un om rău dar căzuse în patima băuturii, iar noi eram o altă generație sacrificată pe altarul beției sale. Nu am amintiri pregnante, nu rețin sfaturi sau clipe memorabile. Îmi amintesc doar de o veșnică durere de spate care m-a chinuit până ce am plecat în altă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
cei înțelepți primesc sfaturile. La o discuție aprinsă cel înțelept cedează primul”. Pe când: „Cel încet la mânie este bogat în înțelepciune, iar cel ce se mânie degrabă își dă pe față prostia”. Să știi că: „Trei lucruri, trei năravuri, trei patimi îl sărăcesc pe om și îl fac de poartă zdrențe: lenea, beția, distracția. Deci să nu fii printre leneși, printre bețivi și printre cei care se distrează”. Fiindcă: „De trei feluri de oameni se scârbește Dumnezeu și toată lumea: omul bogat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]