KorAP: Find »[drukola/base=patron & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...217 218 219 ...364 >

9,085 matches

Corola-website/Law/141375_a_142704

1. În scopul aplicării acestor articole, expresia reprezentanți ai lucrătorilor desemnează persoanele recunoscute ca atare de legislația și practica naționale. 2. Expresia legislația și practica naționale vizează, după caz, în afară de legi și alte acte normative, convențiile colective, alte acorduri între patron și reprezentanții lucrătorilor, uzanțele și hotărârile judecătorești pertinente. 3. În scopul aplicării acestor articole, termenul întreprindere este interpretat că vizând un ansamblu de elemente materiale și nemateriale, având sau nu personalitate juridică, destinat producției de bunuri sau prestării de servicii

CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ*) din 3 mai 1996 adoptată la Strasbourg. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/141375_a_142704]
acestui paragraf, expresia cât mai mult timp posibil se referă la capacitățile fizice, psihologice și intelectuale ale persoanei în vârstă. Articolul 24 1. Se înțelege că în scopul aplicării acestui articol termenul concediere semnifică încetarea raportului de muncă la inițiativa patronului. 2. Se înțelege că acest articol acoperă toți lucrătorii, dar că o parte poate sustrage, în întregime sau parțial, de sub protecția să următoarele categorii de salariați: a) lucrătorii angajați în baza unui contract de muncă încheiat pe o perioadă determinată

CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ*) din 3 mai 1996 adoptată la Strasbourg. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/141375_a_142704]
rezonabilă; ... c) lucrătorii angajați cu titlu ocazional pe o perioadă scurtă. ... 3. În scopul aplicării acestui articol, următoarele situații nu constituie motive întemeiate de concediere: a) afilierea sindicală sau participarea la activități sindicale în afara orelor de program sau, cu consimțământul patronului, în timpul orelor de program; ... b) faptul de a solicita, de a exercita sau de a avea mandat de reprezentant al lucrătorilor; ... c) faptul de a fi depus o plângere sau de a fi participat la proceduri angajate împotriva unui patron

CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ*) din 3 mai 1996 adoptată la Strasbourg. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/141375_a_142704]
patronului, în timpul orelor de program; ... b) faptul de a solicita, de a exercita sau de a avea mandat de reprezentant al lucrătorilor; ... c) faptul de a fi depus o plângere sau de a fi participat la proceduri angajate împotriva unui patron pe motivul unor pretinse încălcări ale legislației sau de a fi prezentat un recurs în fața autorităților administrative competențe; ... d) rasă, culoarea, sexul, starea civilă, responsabilitățile familiale, sarcina, religia, opinia politică, originea națională sau socială; ... e) concediul de maternitate sau concediul

CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ*) din 3 mai 1996 adoptată la Strasbourg. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/141375_a_142704]
caz de concediere fără motiv întemeiat trebuie să fie determinată de legislația sau de reglementarea națională, prin convenții colective sau prin orice altă modalitate adecvată condițiilor naționale. Articolul 25 1. Autoritatea competența poate, în mod excepțional și după consultarea organizațiilor patronilor și lucrătorilor, să excludă categorii determinate de lucrători de la protecția prevăzută în această dispoziție, pe motivul naturii speciale a raporturilor de muncă. 2. Se înțelege că termenul insolvabilitate va fi definit de legislația și practica naționale. 3. Creanțele lucrătorilor care

CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ*) din 3 mai 1996 adoptată la Strasbourg. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/141375_a_142704]
solicitate aceste rapoarte și care va fi forma lor. Articolul 23 Transmiterea copiilor 1. Fiecare parte contractanta va adresa copii de pe rapoartele prevăzute la art. 21 și 22 acelora dintre organizațiile sale naționale care sunt afiliate la organizațiile internaționale ale patronilor și lucrătorilor care vor fi invitate, conform art. 27 paragraful 2, să fie reprezentate la reuniunile subcomitetului Comitetului social guvernamental. 2. Părțile contractante vor transmite secretarului general orice observații cu privire la rapoartele menționate, primite din partea acestor organizații naționale, dacă acestea o

CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ*) din 3 mai 1996 adoptată la Strasbourg. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/141375_a_142704]
Comitetului de experți vor fi supuse spre examinare unui subcomitet al Comitetului social guvernamental al Consiliului Europei. 2. Acest subcomitet va fi compus din câte un reprezentant al fiecărei părți contractante. Acesta va invita cel mult două organizații internaționale ale patronilor și cel mult două organizații internaționale ale lucrătorilor să trimită observatori, cu titlu consultativ, la reuniunile sale. În plus, acesta va putea să consulte cel mult 2 reprezentanți ai organizațiilor internaționale neguvernamentale care au statut consultativ pe langă Consiliul Europei

CARTA SOCIALĂ EUROPEANĂ REVIZUITĂ*) din 3 mai 1996 adoptată la Strasbourg. In: EUR-Lex (1996) [Corola-website/Law/141375_a_142704]
Corola-website/Law/147598_a_148927

individualizate în cuprinsul art. 1 alin. (1). În legătură cu art. 10 din Convenția nr. 87 din 1948, adoptată de Organizația Internațională a Muncii, invocat în motivarea sesizării, se reține că potrivit acestui text termenul organizație înseamnă orice organizație de muncitori și patroni având drept scop să promoveze și să apere interesele muncitorilor sau ale patronilor. Din convenție nu rezultă, așadar, nici obligativitatea caracterului apolitic expres prevăzut al unui sindicat și nici categoria de interese aparate și promovate de acesta, astfel încât convenția ratificată

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
87 din 1948, adoptată de Organizația Internațională a Muncii, invocat în motivarea sesizării, se reține că potrivit acestui text termenul organizație înseamnă orice organizație de muncitori și patroni având drept scop să promoveze și să apere interesele muncitorilor sau ale patronilor. Din convenție nu rezultă, așadar, nici obligativitatea caracterului apolitic expres prevăzut al unui sindicat și nici categoria de interese aparate și promovate de acesta, astfel încât convenția ratificată de România este pe deplin respectată. Cu referire la critică privind neconstituționalitatea art.

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
este pe deplin respectată. Cu referire la critică privind neconstituționalitatea art. 2 alin. (1) din Legea sindicatelor președintele Camerei Deputaților apreciază că aceasta este neîntemeiată, deoarece sindicatul este creat să apere drepturile angajaților. El ia naștere tocmai în vederea negocierii în fața patronilor a contractului colectiv de muncă prin care sindicatul poate să promoveze interesele celor pe care-i reprezintă, deci interesele salariaților. Din legislația muncii rezultă că necesară îndeplinirea calității de salariat în vederea constituirii sindicatului, întrucât, potrivit art. 7 din noul Cod

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
sindicale doar la calitatea de salariat sau funcționar public contravine art. 37 alin. (1) și art. 49 din Constituție, nici această afirmație nu poate fi acceptată. Potrivit art. 2 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 87/1948, muncitorii și patronii, fără nici o deosebire, au dreptul, fără autorizație prealabilă, să constituie organizații la alegerea lor, precum și să se afilieze la aceste organizații, cu singura condiție de a se conforma statutelor acestora din urmă, asadar singură categorie a persoanelor care pot să

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
urmă, asadar singură categorie a persoanelor care pot să constituie organizații sindicale rămâne aceea a persoanelor aflate în raporturi de muncă cu un angajator, întrucat nici în convenție nu apare termenul de lucrător, ci acela de muncitor raportat la un patron. Ca atare, trebuie să existe un raport de muncă între patron și muncitor sau, în termenii folosiți în legislația noastră, între angajator și salariat. În ceea ce privește critică referitoare la art. 8 alin. (2) din Legea sindicatelor, se considera că, întrucat prevederea

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
sindicale rămâne aceea a persoanelor aflate în raporturi de muncă cu un angajator, întrucat nici în convenție nu apare termenul de lucrător, ci acela de muncitor raportat la un patron. Ca atare, trebuie să existe un raport de muncă între patron și muncitor sau, în termenii folosiți în legislația noastră, între angajator și salariat. În ceea ce privește critică referitoare la art. 8 alin. (2) din Legea sindicatelor, se considera că, întrucat prevederea contestată nu se regăsește în Legea sindicatelor, aceasta nu poate formă

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
după cum acestea sunt prevăzute în legislația națională sau în acte internaționale, ratificate de Parlament, iar potrivit art. 10 din convenție, care nu face nici un fel de referire la caracterul apolitic al sindicatelor, termenul organizație înseamnă orice organizație de muncitori și patroni având drept scop să promoveze și să apere interesele muncitorilor sau ale patronilor. Se considera că art. 2 alin. (1) din Legea sindicatelor, care stabilește că numai persoanele încadrate în munca și funcționarii publici au dreptul să constituie organizații sindicale

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
Parlament, iar potrivit art. 10 din convenție, care nu face nici un fel de referire la caracterul apolitic al sindicatelor, termenul organizație înseamnă orice organizație de muncitori și patroni având drept scop să promoveze și să apere interesele muncitorilor sau ale patronilor. Se considera că art. 2 alin. (1) din Legea sindicatelor, care stabilește că numai persoanele încadrate în munca și funcționarii publici au dreptul să constituie organizații sindicale, iar celelalte persoane care exercită o meserie sau o profesie independența au dreptul

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
sindicatele sunt organizații ale lucrătorilor și nu numai ale persoanelor încadrate în munca și funcționarilor publici, si, implicit, a încălcării art. 49 din Constituție, se arată că în convenție nu se menționează categoria de lucrător, ci aceea de muncitor alături de patron, ceea ce presupune existența unui raport de muncă pe bază de contract. În continuare se considera că, întrucat art. 8 din Legea sindicatelor cuprinde un singur alineat, critică autorilor sesizării, referitoare la eliminarea, în ședința Camerelor reunite, a alin. (2) al

DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147598_a_148927]
Corola-website/Law/147597_a_148926

cât și de cele ale salariatului, legiuitorul a stabilit prin art. 129 "o balanța între drepturile și obligațiile celor două părți ale contractului. De altfel, contractul colectiv de muncă la nivel național prevede că normele de muncă se elaborează de către patroni cu acordul organizațiilor sindicale". În situația în care normele de muncă ar putea să se stabilească numai de angajator, s-ar nega însuși caracterul consensual al contractului de muncă. 6. Sesizarea referitoare la neconstituționalitatea prevederilor art. 164 alin. (2) din

DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147597_a_148926]
muncii se armonizează cu cele ale Cartei sociale europene, revizuită, care la art. 74 prevede că "În scopul asigurării efective a dreptului reprezentanților lucrătorilor de a fi informați și consultați în cazul concedierilor colective, părțile se angajează să asigure că patronii să informeze și să consulte reprezentanții lucrătorilor în timp util, înaintea acestor concedieri colective, asupra posibilităților de a evita concedierile colective sau de a limita numărul și de a atenua consecințele acestora, recurgând, de exemplu, la măsuri sociale care vizează

DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/147597_a_148926]
Corola-website/Law/148333_a_149662

BULETINUL OFICIAL nr. 4 din 18 ianuarie 1958 Partea I Libertatea sindicală Articolul 1 Orice Membru al Organizației Internaționale a Muncii pentru care prezenta convenție este în vigoare, se angajează să aplice dispozițiile următoare: Articolul 2 Muncitorii și patronii, fără nici o deosebire, au dreptul fără autorizație prealabilă, să constituie organizații la alegerea lor, precum și să se afilieze la aceste organizații, cu singura condiție de a se conforma statutelor acestora din urmă. Articolul 3 1. Organizațiile de muncitori și patroni

CONVENŢIE nr. 87 din 9 iulie 1948 privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical*). In: EUR-Lex (1948) [Corola-website/Law/148333_a_149662]
patronii, fără nici o deosebire, au dreptul fără autorizație prealabilă, să constituie organizații la alegerea lor, precum și să se afilieze la aceste organizații, cu singura condiție de a se conforma statutelor acestora din urmă. Articolul 3 1. Organizațiile de muncitori și patroni au dreptul să-și elaboreze statutele și regulamentele administrative, să-și aleagă liber reprezentanții lor, să-și organizeze gestiunea și activitatea și să-și formuleze programul de acțiune. 2. Autoritățile publice trebuie să se abțină de la orice intervenție de natură

CONVENŢIE nr. 87 din 9 iulie 1948 privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical*). In: EUR-Lex (1948) [Corola-website/Law/148333_a_149662]
-și organizeze gestiunea și activitatea și să-și formuleze programul de acțiune. 2. Autoritățile publice trebuie să se abțină de la orice intervenție de natură să limiteze acest drept sau să-i împiedice exercitarea legală. Articolul 4 Organizațiile de muncitori și patroni nu sînt supuse dizolvării sau suspendării pe cale administrativă. Articolul 5 Organizațiile de muncitori și patroni au dreptul să constituie federații și confederații precum și să se afilieze acestora, și orice organizație, federație sau confederație are dreptul să se afilieze la organizații

CONVENŢIE nr. 87 din 9 iulie 1948 privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical*). In: EUR-Lex (1948) [Corola-website/Law/148333_a_149662]
trebuie să se abțină de la orice intervenție de natură să limiteze acest drept sau să-i împiedice exercitarea legală. Articolul 4 Organizațiile de muncitori și patroni nu sînt supuse dizolvării sau suspendării pe cale administrativă. Articolul 5 Organizațiile de muncitori și patroni au dreptul să constituie federații și confederații precum și să se afilieze acestora, și orice organizație, federație sau confederație are dreptul să se afilieze la organizații internaționale de muncitori și patroni. Articolul 6 Dispozițiile articolelor 2, 3 și 4 de mai

CONVENŢIE nr. 87 din 9 iulie 1948 privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical*). In: EUR-Lex (1948) [Corola-website/Law/148333_a_149662]
sau suspendării pe cale administrativă. Articolul 5 Organizațiile de muncitori și patroni au dreptul să constituie federații și confederații precum și să se afilieze acestora, și orice organizație, federație sau confederație are dreptul să se afilieze la organizații internaționale de muncitori și patroni. Articolul 6 Dispozițiile articolelor 2, 3 și 4 de mai sus, se aplică federațiilor și confederațiilor organizațiilor de muncitori și patroni. Articolul 7 Dobîndirea personalității juridice de către organizațiile de muncitori și patroni, federațiile și confederațiile lor, nu poate fi subordonată

CONVENŢIE nr. 87 din 9 iulie 1948 privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical*). In: EUR-Lex (1948) [Corola-website/Law/148333_a_149662]
afilieze acestora, și orice organizație, federație sau confederație are dreptul să se afilieze la organizații internaționale de muncitori și patroni. Articolul 6 Dispozițiile articolelor 2, 3 și 4 de mai sus, se aplică federațiilor și confederațiilor organizațiilor de muncitori și patroni. Articolul 7 Dobîndirea personalității juridice de către organizațiile de muncitori și patroni, federațiile și confederațiile lor, nu poate fi subordonată unor condiții care ar pune în discuție aplicarea dispozițiilor articolelor 2, 3 și 4 de mai sus. Articolul 8 1. În

CONVENŢIE nr. 87 din 9 iulie 1948 privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical*). In: EUR-Lex (1948) [Corola-website/Law/148333_a_149662]
se afilieze la organizații internaționale de muncitori și patroni. Articolul 6 Dispozițiile articolelor 2, 3 și 4 de mai sus, se aplică federațiilor și confederațiilor organizațiilor de muncitori și patroni. Articolul 7 Dobîndirea personalității juridice de către organizațiile de muncitori și patroni, federațiile și confederațiile lor, nu poate fi subordonată unor condiții care ar pune în discuție aplicarea dispozițiilor articolelor 2, 3 și 4 de mai sus. Articolul 8 1. În exercitarea drepturilor care le sînt recunoscute de prezență convenție, muncitorii, patronii

CONVENŢIE nr. 87 din 9 iulie 1948 privind libertatea sindicala şi apărarea dreptului sindical*). In: EUR-Lex (1948) [Corola-website/Law/148333_a_149662]