8,364 matches
-
individ, pe cît este cu putință, un reprezentant tipic al însușirilor mai caracteristice ale grupării etnice din care face parte. În aceste condiții, sistemul de educație pentru o națiune sau alta va fi produsul unor realități biologice și istorice proprii: "pedagogia generală", care pretinde că are soluții pentru educația copilului de pretutindeni, urmează să fie înlocuită de etnopedagogie. Cercetările etnografice continua Mehedinți raționamentul său demonstrau că educația a început în "vatra părintească" cu munca, și anume cu îngrijirea plantelor și animalelor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fie creatoare, să păstreze virtuțile artei, capacitatea de a provoca plăcere. Printr-o astfel de școală, aprecia Mehedinți, s-ar putea mobiliza întreaga masă a poporului spre o muncă rodnică, organizată științific; Vom face astfel, spunea el în mod semnificativ, pedagogie socială. Caracterul social al teoriei pedagogice elaborate de Mehedinți provenea atît din premisele etnografice ale ideilor sale, cît și din perspectiva pe care a adoptat-o în formularea scopului educației. Deși pornea de la date generale etnografice, valabile pentru spații geografice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în 1919 profesor la Universitatea din Cluj, la a cărei constituire adusese o contribuție hotărîtoare, a dezvoltat în prelegerile și lucrările sale ideea caracterului național al educației susținută încă din primul deceniu demonstrînd în plus necesitatea stringentă a constituirii unei pedagogii românești. Primul său curs s-a și intitulat "Prolegomene la o pedagogie românească". "Fără o pedagogie națională proprie" spunea el în lecția inaugurală -, "făurită în lumina calităților sale de rasă, a dezvoltării sale istorice, a intereselor sale specifice, a idealurilor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o contribuție hotărîtoare, a dezvoltat în prelegerile și lucrările sale ideea caracterului național al educației susținută încă din primul deceniu demonstrînd în plus necesitatea stringentă a constituirii unei pedagogii românești. Primul său curs s-a și intitulat "Prolegomene la o pedagogie românească". "Fără o pedagogie națională proprie" spunea el în lecția inaugurală -, "făurită în lumina calităților sale de rasă, a dezvoltării sale istorice, a intereselor sale specifice, a idealurilor sale de cultură, privite toate sub specie aeternitatis, un popor nu poate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dezvoltat în prelegerile și lucrările sale ideea caracterului național al educației susținută încă din primul deceniu demonstrînd în plus necesitatea stringentă a constituirii unei pedagogii românești. Primul său curs s-a și intitulat "Prolegomene la o pedagogie românească". "Fără o pedagogie națională proprie" spunea el în lecția inaugurală -, "făurită în lumina calităților sale de rasă, a dezvoltării sale istorice, a intereselor sale specifice, a idealurilor sale de cultură, privite toate sub specie aeternitatis, un popor nu poate avea școala care îi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
făurită în lumina calităților sale de rasă, a dezvoltării sale istorice, a intereselor sale specifice, a idealurilor sale de cultură, privite toate sub specie aeternitatis, un popor nu poate avea școala care îi trebuie în adevăr; fără o astfel de pedagogie, școala poate schimba eventual viața materială a unui popor spre mai bine, ea îl poate civiliza chiar, dar o astfel de civilizație este improductivă; ea nu atinge și nu dezvoltă însuși fondul sufletesc al poporului; dimpotrivă, ea îl deformează și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
civiliza chiar, dar o astfel de civilizație este improductivă; ea nu atinge și nu dezvoltă însuși fondul sufletesc al poporului; dimpotrivă, ea îl deformează și îl înstrăinează de sine însuși" (67, p. 308). Toate popoarele mari, aprecia Ghibu, își au pedagogia lor; poporul român însă avusese parte numai de o pedagogie eclectică, împrumutată îndeosebi din Germania. Se impunea deci elaborarea unei pedagogii naționale. O astfel de sarcină preia asupra sa O. Ghibu. Înaintea lui cu puțin timp încercase, cum s-a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nu atinge și nu dezvoltă însuși fondul sufletesc al poporului; dimpotrivă, ea îl deformează și îl înstrăinează de sine însuși" (67, p. 308). Toate popoarele mari, aprecia Ghibu, își au pedagogia lor; poporul român însă avusese parte numai de o pedagogie eclectică, împrumutată îndeosebi din Germania. Se impunea deci elaborarea unei pedagogii naționale. O astfel de sarcină preia asupra sa O. Ghibu. Înaintea lui cu puțin timp încercase, cum s-a văzut, Simion Mehedinți, care pusese la baza construcției sale etnografia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ea îl deformează și îl înstrăinează de sine însuși" (67, p. 308). Toate popoarele mari, aprecia Ghibu, își au pedagogia lor; poporul român însă avusese parte numai de o pedagogie eclectică, împrumutată îndeosebi din Germania. Se impunea deci elaborarea unei pedagogii naționale. O astfel de sarcină preia asupra sa O. Ghibu. Înaintea lui cu puțin timp încercase, cum s-a văzut, Simion Mehedinți, care pusese la baza construcției sale etnografia! Pedagogul transilvănean aprecia însă că istoria este capabilă în mai mare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
puțin timp încercase, cum s-a văzut, Simion Mehedinți, care pusese la baza construcției sale etnografia! Pedagogul transilvănean aprecia însă că istoria este capabilă în mai mare măsură decît oricare altă disciplină să constituie temelia pe care să se clădească pedagogia națională, căci, adăuga el, "numai istoria va arăta ce este în sufletul unui popor și ce au făcut din acesta vremurile trecute, în diferitele epoci" (68, p. 345). După opinia sa, constituirea unei pedagogii românești trebuia să fie pregătită prin
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
temelia pe care să se clădească pedagogia națională, căci, adăuga el, "numai istoria va arăta ce este în sufletul unui popor și ce au făcut din acesta vremurile trecute, în diferitele epoci" (68, p. 345). După opinia sa, constituirea unei pedagogii românești trebuia să fie pregătită prin alte elaborări teoretice. Din analiza pe care o întreprinde asupra trecutului, Ghibu aprecia că, datorită condițiilor istorice în care a trăit, poporul român n-a cunoscut o integrală încadrare în cultura europeană. Un contact
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
filosofia. Odată constituită filosofia românească nu ca o pluritate de teorii, ci ca expresie unitară a spiritualității românești devenea cu putință elaborarea unei etici și a unei psihologii, de asemenea cu profil național. Se creau, în sfîrșit, premisele elaborării unei pedagogii românești. Ghibu avea deci în vedere reconstituirea, pe baze naționale, a întregii culturi românești, și în acest cadru urma să se elaboreze și o pedagogie românească. Cum nu s-au păstrat celelalte prelegeri ale cursului, nu putem reconstitui continuarea raționamentului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a unei psihologii, de asemenea cu profil național. Se creau, în sfîrșit, premisele elaborării unei pedagogii românești. Ghibu avea deci în vedere reconstituirea, pe baze naționale, a întregii culturi românești, și în acest cadru urma să se elaboreze și o pedagogie românească. Cum nu s-au păstrat celelalte prelegeri ale cursului, nu putem reconstitui continuarea raționamentului său în problema care ne interesează. Din alte scrieri însă rezultă că începutul constituirii pedagogiei românești ar fi putut avea loc chiar în acea perioadă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și în acest cadru urma să se elaboreze și o pedagogie românească. Cum nu s-au păstrat celelalte prelegeri ale cursului, nu putem reconstitui continuarea raționamentului său în problema care ne interesează. Din alte scrieri însă rezultă că începutul constituirii pedagogiei românești ar fi putut avea loc chiar în acea perioadă, în care se punea problema unei depline unificări a vieții spirituale a tuturor românilor. Un astfel de început ar fi avut implicații largi în viața spirituală a poporului: sprijinirea procesului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de început ar fi avut implicații largi în viața spirituală a poporului: sprijinirea procesului de dezvoltare a însușirilor fundamentale ale poporului român ca popor latin; stimularea apariției renașterii culturale condiție a creării unei culturi autentice; căutarea izvoarelor de inspirație ale pedagogiei românești cu prioritate în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român specificitate datorată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca popor latin; stimularea apariției renașterii culturale condiție a creării unei culturi autentice; căutarea izvoarelor de inspirație ale pedagogiei românești cu prioritate în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român specificitate datorată, potrivit concepției profesorului clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii unei pedagogii românești dobîndește, la O. Ghibu, contururi mai precise la începutul deceniului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
latin; stimularea apariției renașterii culturale condiție a creării unei culturi autentice; căutarea izvoarelor de inspirație ale pedagogiei românești cu prioritate în "comoara de idei și simțiri a țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român specificitate datorată, potrivit concepției profesorului clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii unei pedagogii românești dobîndește, la O. Ghibu, contururi mai precise la începutul deceniului al cincilea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
țărănimii". Iată nota comună cu C. Rădulescu-Motru, Simion Mehedinți, cu reprezentanții pedagogiei sociologice. Pedagogia românească se putea constitui așadar pe ceea ce se considera a fi specific țăranului român specificitate datorată, potrivit concepției profesorului clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii unei pedagogii românești dobîndește, la O. Ghibu, contururi mai precise la începutul deceniului al cincilea, stimulat în efortul său creator de durerea pe care întregul popor o trăia în urma Dictatului de la Viena. Publică atunci Prolegomena la o educație românească (1941) și Puncte
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
reluată și dezvoltată ideea potrivit căreia obiectul educației nu-l constituie numai tînăra generație, ci întreaga națiune română, în scopul desăvîrșirii virtuților native ale poporului. În acest sens, elaborează un proiect și întreprinde unele acțiuni practice pentru organizarea Institutului de pedagogie și de educația națiunii. În esență, Institutul avea menirea de a pregăti elaborarea pedagogiei românești. Sarcina sa principală o constituia studierea realităților specifice națiunii române pentru a putea stabili coordonatele fundamentale ale educației românești. Institutul urma să fie un așezămînt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ci întreaga națiune română, în scopul desăvîrșirii virtuților native ale poporului. În acest sens, elaborează un proiect și întreprinde unele acțiuni practice pentru organizarea Institutului de pedagogie și de educația națiunii. În esență, Institutul avea menirea de a pregăti elaborarea pedagogiei românești. Sarcina sa principală o constituia studierea realităților specifice națiunii române pentru a putea stabili coordonatele fundamentale ale educației românești. Institutul urma să fie un așezămînt de mari proporții, cu numeroase sectoare de activitate (muzeul educației națiunii, biblioteca pedagogică, laborator
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Sarcina sa principală o constituia studierea realităților specifice națiunii române pentru a putea stabili coordonatele fundamentale ale educației românești. Institutul urma să fie un așezămînt de mari proporții, cu numeroase sectoare de activitate (muzeul educației națiunii, biblioteca pedagogică, laborator de pedagogie experimentală, o editură didactică etc.) și cu obiective multiple: studierea unui cerc larg de probleme privind națiunea română; stabilirea pe cale experimentală a principiilor conducătoare și a metodelor de educație a națiunii; propagarea acestor principii și metode; adoptarea unor măsuri adecvate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la nivelul întregii națiuni: o unică filosofie, ceea ce în condițiile unei societăți democratice nu este cu putință. De aceea a și propus instituirea unei Constituante filosofico-pedagogice care să acționeze pe deasupra "fluctuațiilor politice" (69) și să determine elementele proprii filosofiei și pedagogiei românești. La mijlocul deceniului al treilea, cînd se extindea tendința de fundamentare teoretică a educației pe valorile culturii tradiționale ale vieții rurale, Ghibu își precizează poziția în următorii termeni: "Nu pedagogie țărănească primitivă ne trebuie în locul pedagogiei străine, (...) ci pedagogie națională
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fluctuațiilor politice" (69) și să determine elementele proprii filosofiei și pedagogiei românești. La mijlocul deceniului al treilea, cînd se extindea tendința de fundamentare teoretică a educației pe valorile culturii tradiționale ale vieții rurale, Ghibu își precizează poziția în următorii termeni: "Nu pedagogie țărănească primitivă ne trebuie în locul pedagogiei străine, (...) ci pedagogie națională" (69 bis). Deci o teorie a educației desprinsă în primul rînd din "comoara de idei și simțiri a țărănimii", dar nu numai de aici; sînt avute în vedere trebuințele prezente
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
elementele proprii filosofiei și pedagogiei românești. La mijlocul deceniului al treilea, cînd se extindea tendința de fundamentare teoretică a educației pe valorile culturii tradiționale ale vieții rurale, Ghibu își precizează poziția în următorii termeni: "Nu pedagogie țărănească primitivă ne trebuie în locul pedagogiei străine, (...) ci pedagogie națională" (69 bis). Deci o teorie a educației desprinsă în primul rînd din "comoara de idei și simțiri a țărănimii", dar nu numai de aici; sînt avute în vedere trebuințele prezente și viitoare ale întregii națiuni. Ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și pedagogiei românești. La mijlocul deceniului al treilea, cînd se extindea tendința de fundamentare teoretică a educației pe valorile culturii tradiționale ale vieții rurale, Ghibu își precizează poziția în următorii termeni: "Nu pedagogie țărănească primitivă ne trebuie în locul pedagogiei străine, (...) ci pedagogie națională" (69 bis). Deci o teorie a educației desprinsă în primul rînd din "comoara de idei și simțiri a țărănimii", dar nu numai de aici; sînt avute în vedere trebuințele prezente și viitoare ale întregii națiuni. Ca și S. Mehedinți
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]