5,822 matches
-
le pune la dispoziție, dna Urșianu evacuează orice urmă de substanță umană din filmul său, făcând din personaje niște bule de vid vorbitoare, niște semne purtătoare ale textului politico-ideologic, lipsite de viață. Nu există nici un cadru „inutil”, fiecare centimetru de peliculă are o contribuție la transmiterea mesajului propagandistic. Se recade astfel în „filmul cu ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l ironizeze Lucian Bratu și Radu Cosașu în Un film cu o fată fermecătoare. Regresul este uriaș. O producție realizată în stalinism
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rea nuvelei lui Horia Pătrașcu a însemnat o ruptură. Filmul precedent, Duminică la ora 6, era un exemplu de ceea ce începuse să se întâmple în cinematografia românească odată cu Valurile Dunării (Liviu Ciulei, 1960) - în locul propagandizării obstinate a fiecărui centimetru de peliculă plătită cu banii poporului, fenomen specific anilor ’50, apare artisticizarea propagandei. Regizorul are la dispoziție un scenariu cu lupta comuniștilor în ilegalitate, demonstrativ, „educativ” și găunos, pe care se străduiește, folosind mijloacele cinematografului, să- l apropie măcar formal de artă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și puține filme progresiste din Apus. Așa cum am arătat, în ședința Comisiei Ideologice a CC al PCR din 23 mai 1968 s- a ajuns la concluzia că importul de filme străine este prea puțin controlat și că se difuzează astfel pelicule neconforme cu ideologia și programul partidului. Ca măsură, s- a trasat ca sarcină Serviciului Difuzării Filmelor din cadrul Direcției Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor (DRCDF) să alcătuiască o comisie de vizionare a filmelor de import. Comisia SDF acționa fie prin respin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Iași, Cluj și Timișoara : Vă rugăm să se execute corectura copiilor filmului „Familia Tot” eliminîndu-se replica din actul 7 : „După ce-i vom învinge pe ruși, vor face și ei cutii, dar mai mici”. Cât de departe se mergea cu „aranjarea” peliculei reiese și din aceste indicații date în legătură cu filmul Operațiunea Leontine : Actul I - se scoate imaginea corespunzătoare replicilor 1-20. Actul VII - de înlăturat sunetul corespunzător replicilor 620-621 („poate mai adăugați ceva pentru pelerinaj la Nijninovgorod”). Deci modificări se făceau chiar în interiorul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
scurtarea bătăii de la fermă ; - dialogul dintre proprietarul fermei și erou, despre soția mulatră ; - bătaia cu cuțitul de la fermă ; - secvența bătăii finale dintre negri, fermieri și bandiți ; - replica referitoare la triburile negre din Israel [27 august 1973]. Aceste vivisecții practicate pe peliculă erau însoțite și de scrupule „estetice”, ca la coaserea unui cadavru scos de la autopsie : Comisia de vizionare a filmelor revizionînd copia prescurtată cu 30’ a filmului DOI PE UN BALANSOAR a făcut observația de mai jos, de care vă rugăm
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în vedere modificarea prin traducere a numelui eroului din Peron în Poron. Deasemeni să fie eliminată replica referitoare la Romînia [11 septembrie 1973]. Un caz special îl reprezintă O duminică în familie (R.S. Cehoslovacă). De obicei, piloții, fragmente scoase din peliculele cenzurate, sunt trimise finalmente la Arhiva Națională de Filme, după cum rezultă din următoarea solicitare : Vă rugăm să aveți în vedere ca în urma procedurii de corectură pentru fiecare film din această categorie să expediați cîte un set de piloți complet Arhivei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
inclusiv această replică), pînă la replica : „Așa e. Noi sîntem temelia statului” (inclusiv această replică). Vă rugăm să se distrugă pilotul rezultat. Deci, în cazurile considerate de către comisia de vizionare deosebit de „periculoase”, se recurgea și la „arderea pe rug” a peliculei. În perioada 1968-1973 au fost supuse cenzurii, printre altele, următoarele filme celebre care au rulat în cinematografele din România : La dolce vita (regia Federico Fellini), La nord prin nord‑vest (regia Alfred Hitchcock), Blow‑Up (regia Michelangelo Antonioni), Pădurea de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
decât trei filme despre lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii - Duminică la ora 6, Procesul alb, Cerul începe la etajul III, odată cu Canarul și viscolul (premiera, 21 septembrie 1970) se inaugurează o serie impresionantă de 24 de pelicule pe această temă, încheiată cu Bietul Ioanide (premiera, 28 aprilie 1980) : Serata, Facerea lumii, Asediul, Puterea și Adevărul, Cu mâinile curate, Bariera, Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Departe de Tipperary, Capcana, Întoarcerea lui Magellan, Un comisar acuză, Tatăl risipitor, Zidul, Mastodontul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
musicalurilor Veronica, Mama, Cântecele mării, Gloria nu cântă, seria Haiducilor, coproducțiile lui S. Nicolaescu vin să asigure procentul leninist de divertisment pus alături de propagandă. Urmare a controlului „la sursă” mult mai strâns exercitat de aparatul cultural de partid, o singură peliculă ajunge să fie oprită de la difuzare în deceniul 8, comedia Adio, dragă Nela (1972), greu de înțeles de ce, întrucât e vorba tot de un triumf al Miliției, care îi demască în final și îi arestează pe toți impostorii și escrocii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandistică și au reușit s- o rezolve artisitc. Constantin Vaeni și Dumitru Carabăț au ales lupta comuniștilor în ilegalitate, bulă speculativă de mari dimensiuni a propagandei, și au creat pe scheletul ei aerian remarca bilul Zidul. Confruntați cu schematismul majorității peliculelor pe această temă produse până atunci, Vaeni și Carabăț au vrut să-l învingă, ceea ce însemna deja foarte mult în peisajul cinematografic conformist al jumătății deceniului 8. Modalitatea narativă cinematografică pe care au folosit-o aș numi-o lupă ritmo
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
orășelul în care m- am născut, nu ca tine, care o ștergi în Germania, după ce ți-ai făcut studiile pe banii statului nostru socialist. De la Viața învinge (1951) nu mai înregistrăm o aseme nea densitate propagandistică pe centimetru pătrat de peliculă. După ce ia contact cu frumusețile turistice și maga zinistice ale Vestului, Doina dă peste o mătușă a lui Hans care se uită la ea ca la o indigenă venită dintr-un loc, București, despre care întreabă dacă e departe de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în final ca să renunțe la grămada de bani capitaliști prăvălită asupra ei prin moartea mătușii, să-l părăsească pe Hans și să se întoarcă în patrie. Rătăcirea s-a sfârșit. „Nicht hinauslehnen !” - „Nu vă aplecați în afară !” e morala acestei pelicule agresive, menită să-i determine pe tineri să nu mai plece din România Socialistă. Trecătoarele iubiri, făcut de Malvina Urșianu pe aceeași temă antiemi grație, pare, prin comparație, o mostră de calofilie pasabilă. Regulile exclusiviste ale propagandei, în alb și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
alegorie comico-muzicală a cărei valoare constă doar în „șopârlele” antiregim pe care le-ar fi putut suprainterpreta un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul, Liniștea din adâncuri, Întâlnirea, Pe malul stâng al Dunării albastre, Să mori rănit din dragoste de viață, Emisia continuă, Ziua Z, A doua variantă, Pădurea de fagi. După august 1987 nu mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
însușite fraudulos de inginerul-șef : chimia. Gândul la academicianul doctor inginer Elena Ceaușescu dădea fiori oricui. Față de deceniul precedent, în care apăreau 29 de filme pe tema ilegaliștilor, exploatarea acestui filon propagandistic scade vizibil : am enumerat mai sus doar 13 pelicule. Șantierul și uzina, singurele locuri unde se trăiește cu adevărat. Aflăm asta din Cine mă strigă ?, Mijlocaș la des‑ chidere, Punct... și de la capăt, Zbor planat, Probleme personale, Ana și „hoțul”, Destine romantice, La capătul liniei, Escapada, Singur de cart
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
burlac, vrea doar să-și ia leafa și să- și trăiască viața fără prea mari complicații. Nu e un răzvrătit, nu e chinuit de probleme ideologice, el e cu „tehnica”, dar nu a inventat nici un procedeu revoluționar de economisire a peliculei, prestează la comandă, restul nu-l interesează. Dacă e să-i găsim o strămoașă cinematografică și lui Ani (Tora Vasilescu), ea nu poate fi decât Ruxi, fata fermecătoare din filmul lui Cosașu și Bratu. Ana e o imponderabilă în sistem
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cei „vechi”, nu e un produs al epocii Ceaușescu. O cotitură neașteptată se produce în evoluția regizorului Mircea Daneliuc odată cu Glissando (1984). Renunțând la domeniul filmului realist de actualitate, slab reprezentat în filmul românesc, pe care îl îmbogățise cu trei pelicule remarcabile - Cursa, Probă de microfon și Croaziera -, Daneliuc se afundă în oniric, metaforic, alegoric, baroc. Spațiul-timp din Glissando e o pseudo-Românie a anilor ’30, un univers oscilând la granița visului. Sensul fimului nu poate să stea în povestea plină de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
niște militanți anti-regim. Să zicem că ar alege Faleze de nisip, realizat de Dan Pița în 1982. Filmul a fost difuzat în premieră pe 31 ianuarie 1983 la cinematograful Scala din Capitală. După câteva zile, la intervenția organelor de partid, pelicula este scoasă din circulație. La consfătuirea de lucru a PCR „pe probleme organizatorice și politico-educative”, care are loc în vara aceluiași an la Mangalia, Nicolae Ceaușescu bate cu pumnul în masă apropo de filmul lui Pița : „Nu se poate să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Istoria lui a fost dublată de istoricul bolii. Pe lângă semnele specifice creșterii, în fiecare etapă de viață, tumorile, erupțiile, plăgile s-au dezvoltat și ele. Coșurile pubertății filmului românesc au apărut lângă bubele sindromului imunodeficienței politice. Din cele 550 de pelicule ale perioadei comuniste, aproximativ 222 (adică 40%) pot fi considerate ca având caracter politic, propagandistic, restul fiind divertisment, comedie muzicală, filme pentru copii - proporția lui Lenin (60% propagandă, 40% divertisment) fiind totuși inversată. Cu prea puține excepții, propaganda din cinema
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în alianță cu țărănimea patriei, sabotau o dată la câteva zile „mașina de război hitleristă” și dictatura antonesciană, având în minte, ca far călăuzitor, viitorul comunist al României. Actul de la 23 august 1944 este deformat cu sânge rece, în zeci de pelicule : regele Mihai, partidele istorice, capi ai armatei nu apar deloc sau joacă roluri secundare, în vreme ce comuniștii sunt prezentați ca unici inițiatori și conducători ai insurecției ; înțelepți, vizionari, curajoși, ei sunt învingătorii care, în mod firesc, merită să conducă țara. - Depistarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mii de bucureșteni îi aplaudau de pe margine pe minerii veniți direct din șut ca să restabilească ordinea și dreptatea cu bâte și lanțuri împotriva unor tineri luați de pe stradă pe criteriul înfățișării - plete, ochelari, barbă, fustă scurtă, machiaj. Cu numai cinci pelicule catalogabile ca anti-sistem în patru decenii - Directorul nostru, Reconstituirea, O lacrimă de fată, Croaziera, Faleze de nisip - nu se poate spune că filmul românesc a contribuit la căderea comunismului. Cu numai cinci pelicule de propagandă convingătoare artistic în patru decenii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
barbă, fustă scurtă, machiaj. Cu numai cinci pelicule catalogabile ca anti-sistem în patru decenii - Directorul nostru, Reconstituirea, O lacrimă de fată, Croaziera, Faleze de nisip - nu se poate spune că filmul românesc a contribuit la căderea comunismului. Cu numai cinci pelicule de propagandă convingătoare artistic în patru decenii - Valurile Dunării, Setea, Duminică la ora 6, Puterea și Adevărul, Zidul - nu se poate spune că „opera prop” a cinematografiei românești a contribuit la a- i face pe români să simpatizeze comunismul. Dar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
192, 196-197, 220 Ziua Z (1985) 241 În colecția Cinema au apărut : Alex. Leo Șerban - 4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc Andrei Gorzo - Bunul, răul și urâtul în cinema Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II- a), vol. I : De la „Stropitorul stropit” la „Rapacitate” (1895‑1924) Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. II : De la „Ultimul dintre oameni” la „Don Juan” (1924‑1927) Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
luni cu filmul românesc Andrei Gorzo - Bunul, răul și urâtul în cinema Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II- a), vol. I : De la „Stropitorul stropit” la „Rapacitate” (1895‑1924) Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. II : De la „Ultimul dintre oameni” la „Don Juan” (1924‑1927) Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. III : De la „Cântărețul de jazz” la „Luminile orașului” (1927‑1931) Cristina Corciovescu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a), vol. I : De la „Stropitorul stropit” la „Rapacitate” (1895‑1924) Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. II : De la „Ultimul dintre oameni” la „Don Juan” (1924‑1927) Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. III : De la „Cântărețul de jazz” la „Luminile orașului” (1927‑1931) Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.) - Cele mai bune 10 filme românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
-a), vol. III : De la „Cântărețul de jazz” la „Luminile orașului” (1927‑1931) Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.) - Cele mai bune 10 filme românești ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici Tudor Caranfil - Istoria cinematografiei în capodopere. Vârstele peliculei (ediția a II-a), vol. IV : De la „A noastră‑i libertatea” la „Pe aripile vântului” (1931‑1939) Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu (coord.) - Noul cinema românesc. De la tovarășul Ceaușescu la domnul Lăzărescu Cristian Tudor Popescu, Filmul surd în România mută. Politică
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]