14,398 matches
-
fete A-B-C si separat pentru băieți A-B-C (fig. nr. 2). 129 Clasamentul se face după disputarea jocurilor din etapa a V-a când se calculează punctajul realizat la fiecare echipa în parte după următoarele reguli: joc câștigat = 2 puncte; joc pierdut = 1 punct; După calculul punctelor, se stabilește clasamentul în ordinea descrescătoare a numărului total de puncte. La egalitate de puncte, se ia în considerare victoria directa, iar daca egalitatea persista, se face punctaverajul din toate jocurile disputate în serie. La
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
la instalarea unui proces de „adaptare” sau de „apărare” caracterizat prin următoarele: - estomparea manifestărilor emoționale de șoc (depresie, dezorganizarea comportamentului, tendințe regresive, tulburări neurovegetative); - rememorarea accidentului cu toate detaliile și circumstanțele acestuia; - retrăirea amintirilor și a experiențelor afective în raport cu obiectul pierdut. În timp se poate chiar observa organizarea unei „nevroze tematice” specifică acestei faze, prin incapacitatea realizării unui progres readaptativ. Această nevroză se caracterizează prin următoarele: atitudini regresive, activități revendicative, tendințe ipohondriace, manifestări de tip isteric. În cazurile cu o evoluție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a psihozelor organice cerebrale, în stările crepusculare și în PGP. 7) Delirul de inferioritate Acesta este un delir cu o tematică și un conținut emoțional-afectiv, opus delirului de grandoare. El înfățișează bolnavul ca fiind slab, neputincios, un om de nimic, pierdut, putând ajunge la forma „delirului nihilist” în care bolnavul se va autonega total pe sine însuși. El afirmă că nu mai există, că nu mai trăiește, totul este numai o aparență înșelătoare, o inexistență. Este caracteristic melancoliei, schizofreniei și psihozelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pierderea suportului său moral. Disperare. Această situație tragică nu poate fi remediată decât printr-un act de salvare, de reparație, prin reîntoarcerea la valorile morale și redobândirea acestora. Terapia nu poate fi decât psiho-morală. De refacere și regăsire a Eului pierdut. Suferința tragică configurează cea mai profundă prăbușire a Eului personal. Ca suferință și alterare a echilibrului și naturii interioare a persoanei umane, această categorie de tulburări nu poate fi ocolită de psihopatologie. Ele vin ca să completeze seria de tulburări ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Angoasă și disperare Modelul de existență pato-biografică dominat de angoasă și disperare este caracteristic bolnavilor depresivi. Dominați de o dispoziție tristă, pesimismul lor le închide orizontul vieții. Sentimentul și dorința de a trăi se schimbă, diminuează mult sau sunt complet pierdute. Aceste persoane sunt dominate de angoasă, pe care o trăiesc ca pe o stare de tensiune interioară de care nu se pot elibera. Ideile sunt sărace. Nu văd nici un fel de sens al vieții și nici pentru propria lor persoană
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a ființei umane, într-o anumită direcție legat de un scop propus anterior. Rezultatul acestor cunoștințe pare a fi reprezentat printr-un mozaic epistemic extrem de polimorf, în interiorul căruia, aparent, obiectul cunoașterii este dizolvat, iar imaginea omului deformată sau chiar complet pierdută. Acesta este punctul de vedere al lui M. Foucault. Aparent lucrurile par a sta așa. În fond situația este diferită. În toate situațiile obiectul cunoașterii rămâne același. Ceea ce rezultă este imaginea epistemică a obiectului la un moment dat al evoluției
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe care le finalizează la Cluj, în 1964. Funcționează ca medic la Mărășești, în 1971 revenind în București, unde va profesa la policlinicile Colțea și Drumul Taberei. Debutează în 1976, cu o nuvelă, în „Almanahul literar”, iar prima carte, Iarba pierdută, îi apare tot în 1976, fiind distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. E prezent în numeroase reviste, dar mai cu seamă în „Săptămâna”, condusă de Eugen Barbu, unde se manifestă și în calitate de cronicar sportiv, cu texte strânse ulterior sub
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Unde sunt iluziile mele (1985). După decembrie 1989 se stabilește în comuna natală, unde din 1990, fără întrerupere, este primar. Din 1991 este redactor-șef la „Săptămâna” (serie nouă), iar în 1993 înființează Editura Clauet. Nuvele lui T. din Iarba pierdută, asemănătoare cu proza lui Fănuș Neagu prin predilecția pentru personaje pitorești, nonconformiste și pline de viață, pot fi citite și ca un poem de iubire pentru locurile natale. Strigătul ierbii (1978) este un roman în bună parte autobiografic, clarificările adolescentului
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
fiind puternic, dar stingându-și ecourile imediat ce cartea a fost citită. El scrie după o formulă personală, reconstruind propria biografie sau mediile pe care le-a frecventat. După 1990 ritmul aparițiilor editoriale și vizibilitatea lor sunt în regresie. SCRIERI: Iarba pierdută, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Strigătul ierbii, București, 1978: Iarnă căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței, București, 1983; Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt iluziile mele?, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Nelu Ionescu, „Iarba pierdută”, FLC, 1977, 16; Adrian Nicolau, „Iarba pierdută”, R, 1977, 11; Nicolae Ciobanu, Tentația imaginarului în roman, LCF, 1978, 37; Costin Tuchilă, Două romane, AFT, 1978, 9; P. Constantin [Constantin Pricop], „Strigătul ierbii”, CL, 1978, 11; Ulici, Prima verba, II, 164-165
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
iluziile mele?, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Nelu Ionescu, „Iarba pierdută”, FLC, 1977, 16; Adrian Nicolau, „Iarba pierdută”, R, 1977, 11; Nicolae Ciobanu, Tentația imaginarului în roman, LCF, 1978, 37; Costin Tuchilă, Două romane, AFT, 1978, 9; P. Constantin [Constantin Pricop], „Strigătul ierbii”, CL, 1978, 11; Ulici, Prima verba, II, 164-165; Gabriel Dimisianu, Povestiri din câmpia munteană, CNT
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
trezească o omenire hipnotizată de „deliciile modernismului”. Revoluția științifică și mai ales inovațiile tehnice spectaculoase din secolul XX au creat miraje; virtuțile aproape magice ale tech-urilor interbelice și ale high-tech-urilor postbelice au făcut viața din ce în ce mai comodă, apropiind spectaculos recucerirea Edenului pierdut. În anii ’50, ororile conflagrațiilor mondiale au fost uitate și eforturile de reconstrucție și-au dat roadele. Oamenii - cel puțin în spațiul euroatlantic - au început să trăiască din ce în ce mai lejer. Începând de prin anii ’60-’70, viața grea a generațiilor anterioare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
anateme infinit mai grave: pierderea athanasiei (aqanasia = „nemurire”) și căderea în apaideusie (apaideusia = „ignoranță”). Dar aceste blesteme nu erau insurmontabile. Omul vine pe lume muritor și ignorant, adică nedesăvârșit 20. Dar avea șansa desăvârșirii, adică posibilitatea de a recâștiga athanasia pierdută și a se dezbăra de apaideusie. De ce? Mitul androgynic mai furniza o idee fabuloasă: separarea jupiteriană nu fusese absolută. Anthropos vine pe lume cu două naturi: una vizibilă, dar degradabilă și supusă morții absolute: soma (swma = „trup”); alta rafinată, subtilă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu erau alese la întâmplare. Găsim aceste semnificații la un alt mare pitagoreic: Filolaos 9. Existau „numere triunghiulare” sau „cubice” și „numere pătrate” (p2). Monada era „principiul tuturor lucrurilor” și dyada genera multiplul și pluralitatea ambiguă; dar triada readucea perfecțiunea pierdută; tetrada, care conferă lucrurilor extensiunea matematică cu „trei dimensiuni”, este un „număr sacru”, căci cuprinde toate numerele care, adunate, dau decada, „temelia a tot ce ființează”, demiurgul Universului; pentada este aspectul exterior al lucrurilor, colorația epidermică, rădăcina stihială, quintaessentia; hexada
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eforturile paideutice primatului moralității. Mai apoi, după studiile secundare, formarea în ephebia și de-a lungul întregii vieți, obsesia etică era continuată și, foarte probabil, se acutiza. Totul se datora rafinării străvechii credințe a elinilor: posibilitatea de a recâștiga imortalitatea pierdută a androgynos („omul desăvârșit”). Altădată athanasia putea fi recucerită prin eroizare; eroul care pierea glorios în luptă devenea nemuritor și fericit, rămânând în memoria urmașilor; chiar și învingătorul olimpic avea parte de eroizare. În elenism s-a cristalizat credința în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Personalitatea și opera lui Comenius depășesc cu mult dimensiunile conotate prin această sintagmă sărăcăcioasă. Istoricii pedagogiei au acreditat-o pentru că nu au cunoscut decât „vârful aisbergului” operei comeniene: opera sa antumă. Dar profunzimea gândirii lui se află în opera postumă, pierdută și regăsită doar de câteva decenii. Pentru teoria generală a curriculumului, toată opera comeniană este semnificativă; însă ideile, realmente revoluționare, care ar fi putut întemeia un curriculum universal, apt să evite „prăpastia culturală” euroatlantică, se află în această operă ostracizată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
revenire miraculoasă la normalitatea lor: Vin americanii! Ei nu le acordau credit noilor guvernanți, pe care-i considerau nelegitimi. Miza atragerii acestora era însă prea mare pentru a fi neglijați. Inocenții reprezintă pentru orice putere o avere care nu trebuie pierdută sau risipită - spre aceștia trebuie deci îndreptată forța de atracție. Ei trebuiau convinși, încadrați, supuși, regândiți. Le trebuia o nouă identitate, era necesar să li se ofere șansa unei noi integrări sociale. Dobândirea unei identități presupune îndeplinirea a cel puțin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1997), Reprezentările sociale, Polirom, Iași. Neculau, A. (1998a), „L’«homme nouveau» et son comportement organisationnel”, Psychologie du travail et transformation de la société, Presses Académiques, Neuchâtel. Neculau, A. (1998b), „Intervention et manipulation”, Connexions, 71 (1), pp. 187-205. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută, Iași, Polirom. Neculau, A. (2002), „Le contrôle de contexte politique et la manipulation des représentations sociales”, în C. Garnier, W. Doise (ed.), Les représentations sociales. Balisage du domaine d’étude, Éditions Nouvelles, Montréal. Neculau, A., Cozma, T., Cucoș, C., Dafinoiu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Doboș, D. (1994), Universitatea din Iași în primele decenii după cel de-al doilea război mondial, teză de doctorat, Iași. Iordan, I. (1979), Memorii, vol. III, Eminescu, București. Mărginenau, N. (1991), Amfiteatre și închisori, Dacia, Cluj-Napoca. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută, Polirom, Iași. Platon, G., Cristian, V. (red.) (1985), Istoria Universității din Iași, Junimea, Iași. Prodan, D. (1993), Memorii, Editura Enciclopedică, București. Selejan, A. (1992), Trădarea intelectualilor, Transpres, Sibiu. Snow, C.P. (1967), Universitarii, Editura pentru literatură universală, București. Frica de zi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
stat. Ea se destăinuie: „Familia a jucat un rol important și cred că pentru oricine, în perioada aceea, familia constituia un fundament, o bază solidă. Acolo relațiile erau normale, deși în exterior totul era anormal”. Un alt profesor evoca paradisul pierdut al copilăriei, „jalea” care a cuprins familia sa din Basarabia când bunicii au fost deportați, unchii arestați, iar restul nevoiți să ia calea refugiului. În România, aceeași sărăcie și nesiguranță: „Problema grea la sat erau cotele, țăranii rămâneau cu hambarele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Vignaux, G. (1994), „Le concept de «thèmata»”, în G. Guimelli (ed.), Structures et transformations des représentations sociales, Delachaux et Niestlé, Lausanne. Neculau, A. (1992), „România - dificultățile schimbării”, Revista de psihologie, 1, pp. 81-89 (studiul a fost reluat în volumul Memoria pierdută. Eseuri de psihosociologia schimbării, Polirom, Iași). Neculau, A. (1999), „Memorie colectivă și uitare”, Psihologia Socială, 3, pp. 49-62. Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale”, Psihologia Socială, 5, pp. 38-47. Neculau, A. (2001), „Cum se construiește astăzi memoria
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mijloacelor de producție. Cum totuși populația nu-și poate duce traiul zilnic consumând mijloace de producție, sistemul este obligat să scoată spre vânzare alimente, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, de păstrare a igienei etc. În logica sistemului, acestea sunt investiții pierdute, drept pentru care le produce în cantitate minimă și, pentru a le vinde cât mai greu, de calitate inferioară. Cantitatea insuficientă și întârzierea vânzării sunt, practic, strategii de prezervare a resurselor și, în cele din urmă, a puterii. Ca efect
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
le modele roumain”, Connexions, nr. 60. Neculau, A. (1998), „Conflictul sociocognitiv”, în A. Stoica-Constantin, A., Neculau, (coord.), Psihosociologia rezolvării conflictului (Psychosociologie de la solution du conflit), Polirom, Iași. Neculau, A. (1998), „Intervention et manipulation”, Connexions, nr. 71. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută (La mémoire perdue), Polirom, Iași Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale” („Le contrôle du contexte et la manipulation des représentations sociales”), Psihologia Socială, nr. 5. Neculau, A. (2001), „Cum se construiește azi memoria socială” („Comment on construit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
435-442. Mollica, R.F., Wyshak, L.J. (1987), „The Psychosocial Impact of War Trauma and Torture on Southeast Asian Refugees”, American Journal of Psychiatry, vol. 144, nr. 12. Neculau, A. (1991), „Roumanie: le changement difficile”, Connexions, nr. 58. Neculau, A. (1999), Memoria pierdută, Polirom, Iași. Neculau, A. (2000), „Controlul contextului și manipularea reprezentărilor sociale”, Psihologia Socială, nr. 5. Neculau, A. (2003), „«Reeducarea» - un experiment psihosociologic”, în G. Ferréol, A.Neculau (coord.), Violența. Aspecte psihosociale, Polirom, Iași. Norris, F.H., Kaniasty, K. (1996), „Received and
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tocmai surprinderea „dramei discursului”, adică a sensurilor povestirii, putem schematiza pe baza codurilor și relațiilor descoperite în interviurile analizate anumite teme și structuri specifice ale discursului foștilor deținuți politici: • prezintă o trăire acută a nedreptății celor trăite (referitor la oportunitățile pierdute și la dificultățile avute). Astfel, în discursul acestora apare foarte des problema „Ce ar fi fost dacă...” (nu ar fost închiși, ar fi avut posibilitatea unei vieți normale, fără constrângeri); • se consideră izolați și marginalizați social, sentiment format pe parcursul anilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]