7,476 matches
-
ridica la circa 200 milioane dolari S.U.A. în 1992 și la sume mult mai mari în anii următori. 39. Referitor la crearea datoriei externe, Guvernul consideră că trebuie manifestată grijă că sursele de finanțare externă să fie utilizate astfel încît povară rezultată pentru serviciul datoriei să fie suportabila, iar solvabilitatea externă menținută. Pentru realizarea acestui deziderat, Guvernul supraveghează foarte strict toate împrumuturile externe contractate sau garantate de către sectorul public și a fost creat un Comitet interministerial care va inventaria toate creditele
LEGE Nr. 64 din 8 iulie 1992 privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by acordat României de către Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108340_a_109669]
-
un trăgător ..................................... lei 100 pe zi b) pentru vînzarea produselor direct din vehicule cu doi trăgători .................................... lei 150 pe zi c) pentru vînzarea produselor direct din auto- vehicule ............................................ lei 250 pe zi d) pentru vînzarea produselor direct de pe animale de povară .................................. lei 50 pe zi a) pentru vînzarea produselor sau obiectelor așezate pe platouri din coșuri, cărucioare sau de pe mese ... lei 30 per. m²./zi f) pentru animale aduse spre vînzare, de fiecare cap: Bovine și cabaline: - pînă la vîrsta de
DECRET nr. 18 din 16 ianuarie 1952 pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120689_a_122018]
-
fiscale, furnizorilor de utilități publice și F.P.S. le revine rolul de a împiedica acumularea de pierderi și arierate prin întreruperea funcționarii întreprinderilor ale căror cheltuieli de exploatare depășesc veniturile. Se va adopta un sistem riguros și ferm de atenuare a poverii financiare a datoriilor vechi față de stat, prin reeșalonarea scadentelor numai pentru întreprinderile care dovedesc că nu au înregistrat noi pierderi din exploatare după 31 decembrie 1996, sau în contextul realizării privatizării. Totodată, se va întări responsabilitatea personală (în limitele contractuale
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
lume sunt dureri, Că sunt sârmani, schilozi și orbi... Cu banii tăi tu cucerești Femei ce-ți vin în patul tău Și astfel viața ți-o trăiești Mereu în lux și în desfrâu... În timpu-acesta toți cei mulți Își duc povară lor de ani Dar în durerea lor n-asculti În goana-ti oarbă după bani... Ei astăzi suferă și gem Și-n ochii lor de ai privi Tu ai găsi un greu blestem Ce sigur te-ar putea strivi... Dar
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Octavian Loghin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93303]
-
în acceleratul Vatra Dornei București, între studenți recuperată vîrsta lor, foarte aglomerat, cei care fac la București merg pentru sesiunea de iarnă, lumea de înduioșătoare nădejdi ale bugeților și bugetivorilor de Bacău, îndreaptă odraslele la capitală, la facultăți de viitor, poveri pentru cel ajuns actualitatea însăși, ies doi, generozitatea specifică a nesiguranței, grași, bine îmbrăcați, părinții scad știu ei cum din veniturile altora, rămînem în cuplu cu picioarele lungi, față în față la fereastră, eu ghemuită, capul pe genunchii lui, perechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
însă la diminuarea gravității problemelor vieții sociale și economice balcanice. Într-adevăr, dificultățile libertății naționale le umbreau în unele zone pe cele ale dependenței de Imperiul Otoman. O chestiune majoră era cea financiară. Statele independente erau nevoite să suporte întreaga povară a cheltuielilor necesare apărării, administrației interne și reprezentanțelor diplomatice, care constituiseră pînă atunci, cel puțin parțial, grija Porții. Pe măsură ce secolul înainta și revoluția industrială producea o schimbare radicală a standardelor de viață europene, la fel de importantă se dovedea și revizuirea de către
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mai eficiente și adesea mai brutale ca înainte. Cotele impozitelor erau foarte ridicate. De exemplu, s-a apreciat că țăranul bulgar plătea între 1879 și 1911 sub formă de taxe între 15 și 20% din cîștigul lui, ceea ce constituia o povară extrem de mare pentru o populație care trăia aproape de nivelul subzistenței. Contribuabilul rural primea în schimb foarte puțin de la guvernul central. Se poate firește argumenta că o armată puternică constituia un avantaj, de serviciile ei beneficiind fiecare cetățean. În ciuda acestui fapt
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
realizat. Țăranii-soldați sîrbi nu puteau ține piept celor otomani mai bine instruiți, echipați și conduși. Nu a existat nici o a doua răscoală în Bulgaria. S-a dovedit că printre voluntarii ruși se aflau numeroși bețivi și incompetenți, aceștia constituind o povară și o sursă de fricțiuni cu Rusia. Războiul a fost pînă la urmă, atît din punct de vedere militar cît și psihologic, un dezastru. Înainte ca pacea să fie în sfîrșit semnată, în martie 1877, țara suferise pierderi de aproape
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că sarcina lor era ridicarea nivelului intelectual și moral al țăranilor, punînd deci un mare accent pe educație. Alții considerau că prima necesitate erau acțiunile concrete, cum ar fi măsurile de îmbunătățire a productivității agricole și găsirea unei soluții pentru povara datoriilor țărănimii, aceasta din urmă constituind o problemă extrem de urgentă. Mulți țărani ajunseseră înglodați în datorii la cămătarii care cereau dobînzi exorbitante aflîndu-se adeseori în poziția în care nu și-ar fi putut achita niciodată împrumuturile. La primul congres al
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Belgrad și la Sofia. Pe la 1914, toate aceste orașe aveau lumină electrică. Toate aceste inovații aplicate pe scară largă erau finanțate de stat sau de municipalități, de obicei din fonduri împrumutate din străinătate. Costurile erau însă ridicate. Pe lîngă aceasta, povara taxelor pentru orice îmbunătățire cădea adeseori pe umerii celor care nu erau în măsură să le aprecieze beneficiile. De multe dintre aceste avantaje se bucurau aproape exclusiv categoriile privilegiate ale societății. De pildă, biletele de tramvai erau atît de scumpe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încît nu puteau fi aplicate aceleași metode peste tot. Să ne amintim că în Bosnia-Herțegovina nu se produsese în timpul administrației imperiale habsburgice nici o modificare a relațiilor dintre moșieri, care erau de obicei musulmani și kmeți, aceștia fiind în majoritate creștini. Povara obligațiilor fusese extrem de grea aici. Întrucît domeniile nu fuseseră cultivate ca unități, ci mai curînd sub forma loturilor individuale deținute de arendași, împărțirea pămîntului a provocat puține probleme. Era de asemenea posibilă transferarea dreptului de proprietate și pur și simplu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pierderi de vieți omenești au fost deja menționate; pe lîngă costurile necesare îngrijirii răniților, statul a fost nevoit să aibă grijă și de 200 000 de refugiați forțați să fugă din teritoriile aflate sub controlul Greciei sau Serbiei. Consecințele grelei poveri a războiului asupra vieții națiunii și suferințele îndurate în acești ani s-au reflectat în Bulgaria, ca și în celelalte state, printr-o creștere masivă a sprijinului popular acordat partidelor de stînga. Atît Uniunea Agrară a lui Alexandru Stamboliski cît
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
afectate de victoriile diplomatice ale Axei. INSTITUIREA REGIMURILOR BALCANICE AUTORITARE Pe lîngă adaptarea politicii lor pentru a putea rezista provocărilor internaționale, statele balcanice au fost nevoite, totodată, să facă față efectelor dezastruoase ale Marii Depresiuni. Criza economică a însemnat o povară în plus pentru guvernele din Balcani, care nu fuseseră capabile să-și rezolve problemele dezvoltării interne nici măcar în perioade mai prospere. Întrebarea era dacă noile probleme economice vor constitui o presiune prea mare asupra a ceea ce mai rămăsese din sistemele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
guvernului sovietic nu sunt ușor de stabilit, dat fiind că nu există o documentație corespunzătoare în afara U.R.S.S.-ului. Este evident totuși faptul că Stalin nu voia să fie implicat în războaie "capitaliste" și cu siguranță nu dorea să preia povara principală de a ține piept armatei germane pe frontul polonez, situație în care ar fi putut să se afle, dacă ar fi avut un acord cu Occidentul. Firește, Uniunea Sovietică dobîndea imense avantaje teritoriale pe care nu le-ar fi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
După înfrîngerea Poloniei, a urmat o perioadă de inactivitate pe cîmpul de luptă. Apoi, în aprilie 1940, Germania a ocupat Danemarca și Norvegia, iar în mai a declanșat o ofensivă de mare anvergură împotriva Franței. Victoriile germane însemnau o mare povară pentru Mussolini, care era în continuare profund nemulțumit de relațiile lui de subordonare față de Berlin. El nu fusese consultat în privința pactului cu sovieticii și nu era de acord cu acesta. Invocînd scuza că Italia nu era pregătită, el nu intrase
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
trupelor britanice în Grecia, Hitler a luat decizia finală de a pune în aplicare Operațiunea Marița. Înainte de lansarea acestei campanii însă, el trebuia să fie absolut sigur de atitudinea iugoslavilor. Cu toate că Iugoslavia era în sfera italiană, guvernul german a purtat povara principală a negocierilor. Prințului Paul și miniștrilor lui li s-a cerut să se alăture Pactului Tripartit și au fost informați asupra intenției de declanșare a campaniei împotriva Uniunii Sovietice și a Greciei. În schimbul semnării acordului li s-a oferit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și uneltele agricole importate, toate acestea fiind cumpărate de țărani. S-a apreciat că impozitul pe venit asigura între 19% și 25 % din bugetul guvernului, în timp ce taxele pe bunurile de consum menționate mai sus însumau între 55 și 65 %.36 Povara exagerată pusă pe umerii țăranului era recunoscută; dată fiind situația din acea perioadă, problema era cum ar fi putut fi îmbunătățite condițiile sale de trai. Soluția țăranului fusese contractarea de împrumuturi sau trimiterea membrilor familiei să lucreze sezonier în alte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
postul de ministru de război și și-a sfîrșit cariera ca reprezentant al Bulgariei în Elveția. Kimon Gheorghiev a rămas totuși prim-ministru timp de o scurtă perioadă. În acest moment era clar că monarhia urma să fie abolită. Purtînd povara a două războaie pierdute, instituția regală devenise total lipsită de popularitate. După un plebiscit organizat în septembrie 1946, Simeon și mama lui au părăsit țara. Întrucît era necesară o modificare radicală a constituției, trebuiau aleși reprezentanți pentru o Mare Adunare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În plus, ca națiuni învinse, Bulgaria și România au fost nevoite să plătească despăgubiri și să întrețină armatele sovietice de ocupație. În acest timp, guvernul sovietic folosea resursele țărilor est-europene ca să-și refacă propriile lui ținuturi devastate. Cea mai mare povară era în general suportată de fostele state inamice, dar chiar și regimurile prietene au trebuit să plătească un preț. În afară de costul întreținerii pe timpul ocupației și de sumele primite ca despăgubiri, autoritățile sovietice duceau o politică care nu era altceva decît
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ale statului, organizațiile de comerț exterior. Inițial, relațiile comerciale cu exteriorul nu erau încurajate; programele autarhice din perioada de început încercau să limiteze comerțul la procurarea articolelor care nu puteau fi produse de economia internă a statului respectiv. O nouă povară era deci pusă pe umerii guvernului central și ai aparatului birocratic al statului. Cu toate că multe dintre regimurile balcanice antebelice încercaseră să faciliteze dezvoltarea economică, ele interveniseră doar în domenii limitate, cum ar fi stabilirea tarifelor sau impunerea unor taxe preferențiale
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fi obținute, erau mici, costul acestui progres accelerat al unui sector al economiei trebuia să fie plătit de țărănime și de consumatori. Nu numai că erau investiți foarte puțini bani în agricultură, dar producătorul rural suporta o mare parte a poverii acestei revoluții economice. Cetățeanul de rînd era de asemenea nevoit să accepte un nivel de viață scăzut, dat fiind că industriile producătoare de bunuri de consum și serviciile destinate publicului larg erau de obicei sacrificate în favoarea atingerii altor țeluri. Se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
comunist o șansă mai bună de a spune ce gîndesc. Cît de mult va permite guvernul sovietic să se extindă această diversitate de păreri rămîne însă o chestiune deschisă. În toate țările socialiste, condițiile economice determinate de planurile centralizate impuseseră poveri grele întregii populații. Existau foarte multe nemulțumiri și tulburări serioase. Muncitorii din zona sovietică a Berlinului au declanșat în iunie 1953 o grevă, protestînd împotriva condițiilor lor de muncă; greva s-a răspîndit în toată Germania de est și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cea mai îndîrjită față de o mai strînsă cooperare militară, ca și împotriva integrării economice, era opusă de România, a cărei atitudine a devenit și mai fermă după invazia din Cehoslovacia. Celelalte state din tratat criticau și ele dominația sovietică și povara cheltuielilor pentru apărare suportate de economiile lor. Ele nu aveau însă altă alternativă decît să rămînă în cadrul lui. Unul dintre cele mai importante motive ale intervenției sovietice în Cehoslovacia fusese teama că aceasta ar fi putut dezerta. Deși Albania s-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
dificultăți economice singulare, să trăiască împreună într-o relativă armonie. Nemulțumirile din trecut nu au fost în nici un caz date uitării, dar a fost măcar recunoscută existența problemelor. Din cauza situației internaționale generale, statele acestea au fost scutite după 1945 de poverile războiului și ale revoltelor naționale care constituiseră o sursă majoră de pierderi pentru resursele lor în secolele anterioare. Ele puteau astfel să-și dedice energiile dezvoltării interne, iar obiectivele și dificultățile întîmpinate de fiecare stat în acest context au fost
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aibă satisfacția că este indispensabil prin ceea ce face. Foarte important este ca, cei implicați să aibă posibilitatea să aleagă ce vor să facă, deoarece fiecare se poate pricepe mai bine la un lucru iar altă responsabilitate să îi fie o povară. Bineînțeles că la sfarșit vor rămâne responsabilități ce țin de casă, care nu plac nici unei persoane dintre cele implicate. Soluția: se vor face bilețele cu lucrurile ce trebuie făcute și se va trage la sorți, astfel este corect pentru toți
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]