6,888 matches
-
care au fost obiectul unei asemenea spoliațiuni" (Prin natura principiilor lor..., "Timpul", 26 august 1882). Răspînditul obicei al plagiatului, se vede, nu-i doar de dată recentă. Are vechi și adînci rădăcini. Probabil, de ar fi citit aceste pagini din publicistica eminesciană, criticul de la "Sburătorul" n-ar fi fost atît de tranșant în opiniile sale asupra Poetului din Istoria civilizației române moderne. Îndurerat de zădărnicia demersurilor sale, scrie rînduri ce cuprind o neagră profeție, ce, din fericire, încă nu s-a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aici o argumentează suplimentar, ideea fundamentală a redactorului era crearea unei vieți de stat naturale, ieșite din năzuința lentă către progres moderat și fără soluție cu trecutul, care să îngăduie coordonarea noilor instituțiuni cu sufletul națiunii (Viața lui Mihai Eminescu). Publicistica aplicat economică a lui Eminescu afirmă și confirmă o bună cunoaștere a principiilor financiare, însoțită totodată de o veritabilă cultură filosofică, care pune în pagina de ziar o doctrină organică despre care, să recunoaștem, putem spune că s-a dovedit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în prezent. În 1994 a întemeiat revista "Poezia", iar în 1995 - "Caietele de la Durău". Este, din 1995, redactor-șef al revistei "Convorbiri literare", căreia i-a stabilit un profil distinct. Autor a peste 40 de volume de poezie, eseistică și publicistică. A obținut numeroase premii și distincții literare, printre care Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (pentru volumul Poeme în balans), două premii USR pentru eseu și altele pentru poezie. Este membru al Comitetului Director și al Consiliului USR și președinte al
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
conducând și biroul tehnic al cadastrului ca director, are cel mai greu rol al acestui comitet―, este urbanist, subdirector al Direcției Cadastru la data numirii În Comitetul de Lucru, ulterior devenind director al Direcției Cadastru.6 Are o prodigioasă activitate publicistică În revista Urbanismul 1932, 1933, 1934 abordând teme variate: parcuri și grădini, locuințe, mediu dar și teoria de urbanism internațională. G.M. Cantacuzino, arhitect, teoretician al arhitecturii, pictor și scriitor este o personalitate excepțională a Întregii lumi culturale românești. La data
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
organizații de specialitate și este numit redactor-șef al publicației trimestriale „Cercetări agronomice în Moldova”. Devine doctor în agronomie, urmează un lung șir de studii în domeniu, studii apreciate atât în țară cât și în străinătate. A avut o activitate publicistică foarte bogată: 22 cărți și broșuri, 40 articole de îndrumare tehnică, 97 articole științifice care însumează 8000 pagini tipărite. Esențial și definitoriu în scrierile sale este caracterul utilitar, fiecare scriere corespunde unei necesități în rezolvarea situațiilor din domeniul agriculturii. Chiar
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cărți și broșuri, 40 articole de îndrumare tehnică, 97 articole științifice care însumează 8000 pagini tipărite. Esențial și definitoriu în scrierile sale este caracterul utilitar, fiecare scriere corespunde unei necesități în rezolvarea situațiilor din domeniul agriculturii. Chiar și articolele de publicistică apărute în „Cercetări agronomice în Moldova” sunt concepute și redactate în sensul unei necesități concrete în teren sau în laboratorul de cercetare. Articolele sale corespund necesității ca un subiect, o temă să fie utilă în complexul învățământ, cercetare, producție. Rezultatul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
pentru limită de vârstă. Și-a continuat activitatea științifică și didactică în calitate de profesor consultant și conducător de doctorate. Concomitent cu activitatea didactică, ca și în perioada anterioară, Vasile Harea a desfășurat o vastă și variată muncă științifică și publicistică. Încă din ultimul an de seminar (1916) devine colaborator, iar apoi redactor al ziarului Cuvântul moldovenesc, la conducerea căruia se afla Pantelimon Halippa. Între anii 1917-1918 devine unul dintre cei mai combativi ziariști ai presei românești din Chișinău. Atât la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Farmacie din Iași, ca preparator, asistent și lector. În paralel, desfășoară o largă și prodigioasă activitate de cercetare, activitate socială pentru combaterea alcoolismului și în cadrul Crucii Roșii pentru educarea sanitară a populației. Totodată, desfășoară și o largă activitate științifică și publicistică publicând peste 50 de studii și articole de specialitate în Revista MedicoChirurgicală a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, dintre care se pot menționa: Observații clinico- psihometrice privind modificarea personalității în alcoolism; Considerații clinico-sintetice privind alcoolismul patologic invalidant; Mortalitatea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în evoluția familiei contemporane; Predispoziția și atracția patologică a consumului de alcoolice, implicațiile sale socio-familiare și asistența profilactică. Și multe alte studii publicate și nepublicate, însă preluate în diverse studii și sinteze din domeniul medicinii. O caracteristică a activității sale publicistice a fost că a atras în această activitate colectivul clinicii și, mai ales, tinerii medici. A fost un medic al omului nevoiaș, lipsit de mijloace materiale, care trebuia să fie tratat, dar și educat din punct de vedere sanitar pentru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și intergenetice, A.P. și-a înscris numele printre pionierii geneticii din țara noastră. Paralel cu cercetările întreprinse, A.P. a desfășurat o susținută activitate publicistică, concretizată în peste o sută de lucrări de certă valoare științifică. În genetica aplicată a publicat 67 lucrări, despre ameliorarea plantelor 35 studii și 9 broșuri de îndrumare tehnică. Dintre acestea, cităm: Porumbul. Studiu monografic (1957), Arnăutul local de toamnă
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
își dă demisia din funcția de rector și pleacă la București. Cu personalitatea sa, Iașul universitar de la începutul acestui veac își adaugă o contribuție creatoare de înaltă intelectualitate. C. Stere a desfășurat, timp de peste 40 de ani, o activitate publicistică remarcabilă, din care s-ar putea întocmi ușor câteva volume. Dar meritul său în acest domeniu este acela de fondator și conducător al revistei Viața românească. Subintitulată, revistă literară și științifică, Viața românească a apărut la 1 martie 1906, în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Eugen Coșeriu, "A face cultura română înseamnă a face cultură universală" (interviu realizat de Eugenia Guzun), în Revistă română, anul VII, nr. 3, septembrie 2001, pp. 2-4. 10 Ambii au scris și literatura artistică, au fost buni desenatori, au făcut publicistica etc. Se pot adăuga încă multe alte note comune. De pildă, amândoi îl apreciau foarte mult pe W. von Humboldt pentru ideile sale despre limba și limbaj și, cât privește domeniul filozofiei, amândoi îi prețuiau pe Vico, pe Leibniz și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Prof. Cătălina ROTARU Grup Școlar „Anghel Saligny”, Iași În 1877 Mihai Eminescu a fost numit redactor la Timpul, în București, iar din 1880 până în 1883 redactor-șef și redactor pe probleme poltice. În această perioadă el are o bogată activitate publicistică. Eminescu, adept al ideilor politice ale partidului conservator, hotărât să demaște corupția și demagogia partidului liberal aflat la putere, scrie cu patos articole pe teme politice, împotriva guvernului, în care sunt evidente atât lupta vehementă pentru interesul național al românilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
ideea unui neadevăr, a unui reproș nefondat, dar în același timp aceste adjective calificative au funcția de contura imaginea unei gazete necredibile care dă dovadă de nesăbuință în afirmații (prin repetarea cuvântului imprudență). O altă tehnică persuasivă întâlnită în discursul publicistic eminescian este abundența interogațiilor retorice, ca primă etapă a argumentării poziției în ceea ce privește problema invaziei străine: Oare fost-am noi la Livadia ca să precupețim retrocedarea Basarabiei? Oare noi am plătit la Berlin datoriile lui Stroussberg [...]? Noi negociem chestiunea Dunării? Interogația retorică
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
a face apel Rusiei [...]. Astfel, noi reprezintă de fapt noi, opoziția. Eminescu se declară astfel susținător al ideilor, conceptelor și acțiunilor partidului din opoziției și împotriva partidului de guvernământ. După secvența interogativă, secvență ce se intâlnește în multe articole din publicistica lui Eminescu, acesta oferă explicații suplimentare în legătură cu intențiile articolului său. De această dată noi reprezintă pluralul autorității, căci în acestă secvență se referă la sine, la mesajul ce a dorit a fi transmis receptorilor săi: Noi am zis ceea ce ne
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
luptă pentru intergritate națională etc. Apare evident un alt motiv pentru care cele două gazete poartă o crâncenă polemică ( Această teorie am expus-o în mai multe rînduri, dar Românul s-a ferit de-a ne răspunde - p.350). Activitatea publicistică a lui Eminescu este deosebit de interesantă. Se vehiculează chiar ideea că era un ziarist incomod pentru putere, pentru ca stăpânea perfect limba și avea o logică imbatabilă. Un capitol al luptei sale împotriva guvernului îl reprezintă și polemica cu ziarul aservit
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
Se vehiculează chiar ideea că era un ziarist incomod pentru putere, pentru ca stăpânea perfect limba și avea o logică imbatabilă. Un capitol al luptei sale împotriva guvernului îl reprezintă și polemica cu ziarul aservit puterii, Românul. Interesant este că activitatea publicistică a lui Eminescu nu este cunoscută, nu se studiază în școală, desi el reprezintă un exemplu de patriotism, iar pentru Eminescu „ Patriotismul [...] nu este iubirea țărînei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de țară” (p267).
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
a bucurat însă Reuniunea de Citire și Cântări "Sentinela" ce organiza conferințe, cabinete de lectură, biblioteci, spectacole prin care se urmărea progresul cultural al zonei, dar și susținerea materială a tinerilor școlari români dorneni prin colecte bănești 69. Câteva apariții publicistice au contribuit la conturarea peisajului cultural provincial: Arcașul, Gazeta ilustrată din Vatra Dornei, Monitorul Comunal, Cuvântul Țărănimii, Suflet Românesc, Vocea Dornelor, Revue der Woche - majoritatea tipărite sub auspiciile primarului Petre Forfotă, unul dintre oamenii căruia i se datorează emanciparea culturală
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Câmpulung Moldovenesc, Dorohoi, Rădăuți, cu 261 membri activi 93. Comparativ cu județele din alte zone ale țării, cifrele sunt destul de scăzute, chiar dacă ținem cont de faptul că în sindicate nu erau înscriși toți instrumentiștii activi. Așa cum menționam anterior, literatura și publicistica au fost ocupații auxiliare pentru mulți specialiști din alte domenii. Scriitorii de profesie nu au constituit o categorie prea numeroasă, dacă avem în vedere că la nivel național, în cadrul Societății Scriitorilor Români, activau la finele anilor '30 aproximativ 240 de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
meleagurile natale 95. Adăugăm și că la nivelul orașului Botoșani, cele 184 de titluri și cele 19 tipografii ce au funcționat în perioada 1866-194496 sunt un motiv suficient să considerăm că presa a constituit un motor cultural al zonei. În publicistică nu s-au afirmat doar ziariștii de profesie, ci și alți profesioniști, figuri intelectuale locale ce s-au implicat în orice dezbateri ce priveau viața provinciei. Presa literară a constituit scena culturală de afirmare, în timp ce presa politică sau socială a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
împotriva extremei drepte și a antisemitismului din societate, fiind preocupat și de aspecte din istoria evreilor din România. În Bucovina, Leca Morariu colaborează în majoritatea publicațiilor cu articole pe teme socio-politice sau literare. Cadrele didactice completează adesea activitățile didactice cu publicistica. Profesorul de franceză de la Liceul Laurian, Ariton Iacobeanu, semnează articole la rubrica Contribuții culturale din cadrul ziarului Informatorul. Cele mai multe periodice dețin și o rubrică a ziaristelor destinată publicului feminin. În Craiu Nou, Natalia Pașa promovează sexul frumos ca motor al celor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Astfel, elevul Liceului Nicu Gane, Horia Lovinescu, cel ce debutase în 1932 în Fălticeni, va semna trei ani mai târziu, în publicația Mugurul a Liceului "Mihai Viteazu" din capitală 209. Pentru unii elevi, o atracție deosebită a exercitat-o și publicistica, presa locală devenind scena de debut. Este și cazul scriitorului Sașa Pană, al cărui prim articol apare în 1920, în Gazeta Dorohoiului ("Circulația pe CFR. Cum călătoresc dorohoienii"), unde critică tranșant rețeaua feroviară locală 210. Și concursurile organizate de Tinerimea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
occidentale, considerând tradiționalismul o indubitabilă cale spre regres. Lupta de idei - ce debutase încă din secolul trecut - a avut în primul rând accente cultural-sociale, implicând însă și aspecte de ordin politic, istoric, instituțional sau economic și s-a purtat în publicistica vremii, în revistele coordonate de Iorga, pe de o parte (Sămănătorul, Neamul Românesc), și de Lovinescu - ce avea să inițieze gruparea literară de la Sburătorul -, pe de altă parte. Argumentele au fost reluate ulterior atât în lucrări sau sinteze 3, cât
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pe tema provinciei din 1938, pe care am mai invocat-o în acestă lucrare, respondenții semnatari din Noua gazetă de Vest au fost solicitați să își exprime punctul de vedere referitor la orientarea spre care ar trebui să se îndrepte publicistica locală, dar și asupra modului în care este receptată provincia în cultura română. Receptarea provinciei variază de la un individ la celălalt. Camil Petrescu evită exprimarea unui răspuns tranșant, sugerând ca soluție în vederea progresului o cheltuire mult mai rațională a finanțelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Liceul Ghica din Dorohoi, dar și la Liceul Laurian și Școala normală din Botoșani, este una dintre cele mai ilustre figuri intelectuale din Botoșaniul interbelic. Secretar al secției din Dorohoi a Ligii Culturale, conferențiar în cadrul Ateneului Român, are o activitate publicistică bogată în revistele Făt-Frumos, Ramuri, Junimea Moldovei de Nord, Neamul Românesc, Revista Școlii, Viața literară. Este autor al lucrărilor: Ce-au fost și ce pot fi școlile pregătitoare, Botoșani în 1932. Schiță monografică, De pe la noi ce-a fost odată, Șapte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]