6,973 matches
-
p. 533-534) „... văzând cum alte erezii, surori mai bătrâne ale ei, au fost date pe față, se îmbracă (erezia - n.n.) în chip prefăcut în cuvinte de-ale Scripturilor, ca și tatăl ei, diavolul, și se silește să intre iarăși în raiul Bisericii, ca, dându-și înfățișarea de creștină, să înșele pe vreunii ca să cugete contrar lui Hristos, prin aparența de adevăr a unor raționamente mincinoase. Căci nu e în ea nici o judecată dreaptă. Și de fapt au și amăgit pe unii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mira ei sau le-ar plăcea, nu simt că amăgirile acestea delectabile ar adăuga ceva iubirii lor sau că le-ar consacra-o. După „masca“ din piesă, Ferdinand spune numai atât: „E bine aici, / Înțelepciunea și puterea ta / Adus-au raiul pe pământ“, raiul fiind de fapt în ei, iubiți fără prihană și fără amăgire. Prospero, în târziul vrăjitoriei sale, numai îi răsfață, neschimbând nimic. Doar se mai folosea o vreme de o insulă a sa, o insulă ce fremăta, încă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
le-ar plăcea, nu simt că amăgirile acestea delectabile ar adăuga ceva iubirii lor sau că le-ar consacra-o. După „masca“ din piesă, Ferdinand spune numai atât: „E bine aici, / Înțelepciunea și puterea ta / Adus-au raiul pe pământ“, raiul fiind de fapt în ei, iubiți fără prihană și fără amăgire. Prospero, în târziul vrăjitoriei sale, numai îi răsfață, neschimbând nimic. Doar se mai folosea o vreme de o insulă a sa, o insulă ce fremăta, încă la ordinele sale
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mira ei sau le-ar plăcea, nu simt că amăgirile acestea delectabile ar adăuga ceva iubirii lor sau că le-ar consacra-o. După „masca“ din piesă, Ferdinand spune numai atât: „E bine aici, / Înțelepciunea și puterea ta / Adus-au raiul pe pământ“, raiul fiind de fapt în ei, iubiți fără prihană și fără amăgire. Prospero, în târziul vrăjitoriei sale, numai îi răsfață, neschimbând nimic. Doar se mai folosea o vreme de o insulă a sa, o insulă ce fremăta, încă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
le-ar plăcea, nu simt că amăgirile acestea delectabile ar adăuga ceva iubirii lor sau că le-ar consacra-o. După „masca“ din piesă, Ferdinand spune numai atât: „E bine aici, / Înțelepciunea și puterea ta / Adus-au raiul pe pământ“, raiul fiind de fapt în ei, iubiți fără prihană și fără amăgire. Prospero, în târziul vrăjitoriei sale, numai îi răsfață, neschimbând nimic. Doar se mai folosea o vreme de o insulă a sa, o insulă ce fremăta, încă la ordinele sale
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
femeia lui printr-o negare a cuvântului lui Dumnezeu de către „șarpe”, cel „mai șiret dintre toate fiarele de pământ”<footnote Facerea 3, 1. footnote>.„Șarpele” a întrebat pe femeie dacă a zis Dumnezeu să nu mănâncedin roadele oricărui pom din rai, iar ea i-a spus că „roade din pomiiraiului putem să mâncăm”, dar, „numai din rodul pomului celui dinmijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: «Să nu mâncați din el, nici săvă atingeți de el, ca să nu muriți!»”<footnote Ibidem, 3
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Facerea 3, 1. footnote>.„Șarpele” a întrebat pe femeie dacă a zis Dumnezeu să nu mănâncedin roadele oricărui pom din rai, iar ea i-a spus că „roade din pomiiraiului putem să mâncăm”, dar, „numai din rodul pomului celui dinmijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: «Să nu mâncați din el, nici săvă atingeți de el, ca să nu muriți!»”<footnote Ibidem, 3, 2-3. footnote>. Și „acesta i-a zis: „«Nu, nu vețimuri! Dar, Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
veți mânca din el vi se vordeschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul»”<footnote Ibidem, 3, 4-6. footnote>.Paradoxal, „șarpele” nu minte când spune că vor cunoaște „bineleși răul”, dacă vor mânca din „pomul din mijlocul raiului”, căci Dum-nezeu spune: „Iată Adam s-a făcut ca unul dintre Noi, cunoscândbinele și răul. Și acum nu cumva să-și întindă mâna și să ia roadedin pomul vieții, să mănânce și să trăiască în veci!...”<footnote Ibidem, 3, 22
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a ascultat femeia sfatul lui Dumnezeu? De ce Adam s-a lăsat amăgit? De ce a dat femeia vina pe șarpe? De ce Adam a dat vinape femeie? Pentru că nu a fost ascultată „porunca”! Neascultarea,poftirea și mâncarea din roadele „pomului din mijlocul raiului”,nerecunoașterea încălcării poruncii și înfruntarea lui Dumnezeu,prin acuzarea Lui pentru „nepriceperea” femeii, „ajutorul” pe careDumnezeu i l-a dat, toate acestea au dus la „alungarea din rai”.Credința este deci întoarcerea la Dumnezeu prin stăruința în ru găciunea smerită
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fost ascultată „porunca”! Neascultarea,poftirea și mâncarea din roadele „pomului din mijlocul raiului”,nerecunoașterea încălcării poruncii și înfruntarea lui Dumnezeu,prin acuzarea Lui pentru „nepriceperea” femeii, „ajutorul” pe careDumnezeu i l-a dat, toate acestea au dus la „alungarea din rai”.Credința este deci întoarcerea la Dumnezeu prin stăruința în ru găciunea smerită, pocăința sinceră, milostenia darnică și postul acceptat de în mod liber”<footnote † Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Foame și sete după Dumnezeu înțelesul și folosul postului, Editura „Basilica
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
oamenii să vadă cerul din adâncul mormântului ca formăsupremă de ascultare a lui Hristos: „Mormântul se face scară cătrecer”, mărturisește Biserica în sensul rugăciunii slujitorilor lapunerea Sfintelor Daruri pe Sfânta Masă din Altar. „Ca un purtătorde viață mai înfrumusețat decât raiul și mai luminat decât oricecămară împărătească s-a arătat, Hristoase, mormântul Tău, izvorulînvierii noastre”, invocă săvârșitorii Sfintei Liturghii după intrareacu Cinstitele Daruri. Învierea cu duhul era deschiderea din nou aochilor credinței pentru cei ce erau sub stăpânirea slavei luiHristos: „Ca
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu Cinstitele Daruri în timpul Sfintei Liturghii slujitorii fac pomeniri în mijlocul bisericii în amintirea rugăciunii tâlharului din dreapta Mântuitorului: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta”,la care răspunsul Mântuitorului a fost: „Adevărat grăiesc ție, astăzivei fi cu Mine în rai!” (Luca 23, 42 43). Evenimentele Patimilor sfințitoare se continuă cu pogorârea Mântuitorului de pe Cruce dupămoartea Sa și punerea în mormânt cu semnificația atingerii stânciide piatră cu toiagul pentru a curge din ea apă (Ieșire 17, 6). Inimilese deschid, se dezleagă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
nu moară,deoarece prin călcarea Cuvântului pierduseră „învierea” ca prezență a Duhului Sfânt în inimile lor<footnote Sfântul Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, Dialog 7, P.G. 75 col. 1115,A.B. footnote>. Același har în plinătate careîncălzea inimile în rai, însemna foc mistuitor, ca și pentru cei ce nuputeau sta în fața slavei lui Hristos înviat: „Iată pun o piatră în Sion!Cel ce va cădea peste ea se va zdrobi, și peste cine va cădea ea îl vazdrobi!” (Matei 21
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
spulberată dacă sufletulse va fi mărturisit și se va fi căit în viață de respectivul păcat. Pe baza vechilor tradiții, credința ortodoxă consideră că întrecea de-a noua și a patruzecea zi după moarte, sufletul, escortat deîngeri, este purtat prin rai și apoi prin iad pentru a vedea și a seconvinge singur de mărturiile nemincinoase ale Scripturii privindexistența și realitatea raiului și a iadului, chiar dacă se va așeza apoidoar într-unul dintre ele, pentru că între acestea prăpastie mare este.La vederea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
credința ortodoxă consideră că întrecea de-a noua și a patruzecea zi după moarte, sufletul, escortat deîngeri, este purtat prin rai și apoi prin iad pentru a vedea și a seconvinge singur de mărturiile nemincinoase ale Scripturii privindexistența și realitatea raiului și a iadului, chiar dacă se va așeza apoidoar într-unul dintre ele, pentru că între acestea prăpastie mare este.La vederea chinurilor iadului, sufletele se vor cutremura, mân-gâindu-se însă cu speranța că, după judecata particulară, vor aveaparte de bucuria și odihna
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și a iadului, chiar dacă se va așeza apoidoar într-unul dintre ele, pentru că între acestea prăpastie mare este.La vederea chinurilor iadului, sufletele se vor cutremura, mân-gâindu-se însă cu speranța că, după judecata particulară, vor aveaparte de bucuria și odihna raiului. Potrivit teologiei dogmatice ortodoxe, atât acest itinerariu al sufletului, cât și trecerea lui prin vămile văzduhului fac parte din judecata particulară, în care se cercetează și se decide soarta sufletuluipână la Judecată universală<footnote Seraphim Rose, Sufletul după moarte. Experiențele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sau erezia, sau invidia, sau pizma, sau altceva de acestea,se va afla negrija, trândăvia și neîmplinirea din toată inima a po runcilor lui Dumnezeu, de unde vine lipsa iubirii Lui”<footnote Ibidem. footnote>, aceștia vorprimi osânda iadului<footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice, materiale, concrete, de bu-curie sau de osândă, până la Judecata universală, sunt nuanțate. Părintele Sera-phim Rose, spre exemplu, criticând poziția raționalistă și sceptică a multora dintrecontemporani, insistă în a atribui raiului și iadului locuri materiale, legate
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
osânda iadului<footnote Părerile privind raiul și iadul, ca locuri fizice, materiale, concrete, de bu-curie sau de osândă, până la Judecata universală, sunt nuanțate. Părintele Sera-phim Rose, spre exemplu, criticând poziția raționalistă și sceptică a multora dintrecontemporani, insistă în a atribui raiului și iadului locuri materiale, legate de lu mea în care omul trăiește. Teologul francez Jean Claude Larchet consideră că raiulși iadul trebuie înțelese mai degrabă în sens duhovnicesc, mai mult ca stări de fericire sau de osândă spirituală, decât locuri
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ști însă exactdacă nu cumva sufletele „mutate”, fiind de natură spirituală, trăiesc într-o formăde existență materială pnevmatizată, urmând ca după învierea de obște, atuncicând vor redobândi trupurile, păstrând în ele însele corporalitatea, dar fiindcopleșite de elementul spiritual, însuși chipul raiului și al iadului să se prefacă,astfel încât să poată primi fiecare dintre ele pe „locuitorii” lor pentru veșnicie. footnote>.La cei sfinți, la deschiderea cărților conștiinței, va străluci Hristos, Cel prezent în chip tainic în sufletul lor, a Cărui prezență
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
din literatura dedicată copiilor, mai menționăm cîteva, intrate în limbajul familiar: Apa Sîmbetei, Buricul Pămîn tului, Capătul Lumii, Castelul de Diamant, Cetatea Lucrurilor Neterminate, Grădina Fermecată, Mînăstirea de Tămîie, Palatul de Cleștar, Pantalonia, Pădurea de Aramă, Pădurea de Argint, Poarta Raiului, Tărîmul Celălalt, Tărîmul de Nicăieri, Țara lui Moș Crăciun, Țara lui Mură-n-Gură. Tecuci Este numele unui municipiu din județul Galați, al unui rîu, afluent de stînga al rîului Vedea, al unui sat din județul Teleorman și al unei movile din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
considerate slavonisme cuvintele care fac parte din terminologia administrativă (pravilă, stolnic, vornic, zapis) sau termenii referitori la cultură (bucoavnă, zbornic). Cum am mai spus, există însă unele slavonisme care, din aceste terminologii, au pătruns și în vorbirea populară: iad, duh, rai și chiar cuvântul sfânt (urmașul lat. sanctus s-a păstrat numai în sân-/sâmdin Sânnicoară, Sâmpetru, Sânmedru). Rezultă deci că sensul cu vântului și registrul stilistic din care face parte nu sunt întotdeauna suficiente pentru precizarea originii slavone a unui
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
poveștile celorlalți și abia după aceea luate decizii asupra destinelor oamenilor. Lumina cerului Din infinitul astralului, Dumnezeu ne-a oferit o făclie. Soarele, ca un felinar, cu toate potențele sale care să folosească vieții pe pământ, cu certitudinea că este raiul universului. Acest luminător ne face să trăim cu impresia că el domină galaxia ca un rege, ca o autoritate de care depindem și care ne poate transforma oricând dorește Tatăl. Dintre toate emisiile sale s-ar părea că cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
nu ne interesează acest aspect, cu atât ne vom urâți prin opacizare și vom emite în jur întuneric, întunecându-i și pe alții. Astfel și pământul a fost dat de Dumnezeu oamenilor pentru a-și face ce vor, iadul sau raiul. Cu conștient sau inconștient, noi îl putem transforma în iad și tot prin liber arbitru putem schimba și iadul în rai. Transformarea Oricine observă că pentru a "aluneca" o face fără prea mare efort. Dar pentru a evolua, a ne
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
pe alții. Astfel și pământul a fost dat de Dumnezeu oamenilor pentru a-și face ce vor, iadul sau raiul. Cu conștient sau inconștient, noi îl putem transforma în iad și tot prin liber arbitru putem schimba și iadul în rai. Transformarea Oricine observă că pentru a "aluneca" o face fără prea mare efort. Dar pentru a evolua, a ne înălța, progresa, pentru a ne propulsa, ne trebuie o mobilizare de energii, de concentrare cât de cât minimă. De aceea, tendința
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
special prin practicarea magiei (după moda timpului). Cochetând și chiar semnând un pact cu Mefisto, pentru a obține fericirea idealul oricărui muritor. Ca o căutare a stării de bine, a senzației de împlinire, a ceea ce a pierdut prin căderea din rai. O căutare ancestrală a revenirii la o formă inițială, armonioasă. Tocmai în această căutare uneori se rătăcește. Din starea de depresie în care era bătrânul Faust la întâlnirea cu Mefisto, acceptă și dorește să primească prin reîntinerire și să simtă
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]